Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Tot ce facem noi este nedesăvârșit! Șase aleși. Șase este numărul nedesăvârșirii, al omului. Fie ca „Al Șaptelea“ să fie mereu în mijlocul vostru.
Aşa să fie! Spuneţi o rugăciune pentru noi că vom avea nevoie!
Viitorul sună bine, de văzut nu se prea vede bine 🙂
Cel mai important este nu cine vor fi alesi, ci ce vor face ei, rezultatele lor. In vremuri asa de dificile din pct. de vedere spiritual, este nevoie de oameni sanatosi spiritual, cu o marturie buna si care nu cauta dupa foloasele lor, ci dupa inaintarea lucrarii Domnului. Sunt multe probleme in cultul baptist…unele din ele chiar foarte mari. Amintesc doar 2 din ele: e vorba de pastorii care incaseaza salar, dar nu fac nimic…bisericile pe care le pastoresc sunt din ce in ce mai goale. Sunt unii pastori la 3 sau 4 biserici care nu-si fac treaba cum trebuie, pt. ca nu-s permanent niciunde. Unde se duce zecile de absolventi de teologie de la Emanuel? A doua problema majora sunt idolii importati din lume si pusi la diferite sarbatori in biserica. Chiar nu se poate lua o pozitie cu privire la Craciun? Stim cu totii ca este o sarbatoare pagana, ce legatura are nasterea Domnului cu Craciunul? Dar de unde pana unde brad in biserica? De Craciun s-a nascut Mantuitorul? Pe 25 decembrie? Nicidecum. E o taina ziua aceea. In invatatura Domnului Isus si a apostolilor nu apare si nu-i lasat ca ziua de nastere a Mantuitorului sa fie sarbatorita. De ce nimeni nu ia atitudini? Vrem sa fim ca lumea? Da, si suntem. Rezultatele le vedem…pocaiti doar cu numele, biserici slabe si marturii zero. Aici sunt chemati cei din conducerea cultului baptist sa faca ceva, sa ia masuri. Domnul sa aiba mila de noi!!!
Draga Andreas,
Da, este important cum şi cine. Sînt unele întrebări pe care le pui şi pe care le voi trata în nişte postări ulterioare.
Văd doresc ca hotărârile pe care le veţi lua să fie pe placul Domnului.
Nu mă îndoiesc că sunt greşeli ale trecutului cari trebuiesc corectate. Domnul să vă ajute să învăţaţi de ce a fost rău şi să urmăriţi doar binele, spre slava şi lauda Lui!
@ Domnului Andreas Maier
In S.U.A. exista deja cursuri de calificare pt meserii pentru pastori pentru zonele sarace pentru a putea castiga bani si a isi intretine familiile.
Misionarul William Carey afirma: „Meseria mea este sa latesc Imparatia lui Dumnezeu; repar pantofi doar ca sa îmi câstig existenta”.
Termenul de „meserie” nu prea se potriveste… „Pavel, chemat apostol al lui Hristos, prin voia lui Dumnezeu”. Primii apostoli „au fost chemati de Domnul” sa vesteasca evanghelia. Ei nu au fost de meserie pastori sau evanghelisti…, este o diferenta. Si peste astea apostolul Pavel „folosit de dreptul acesta”. Oameni care sa nu se foloseasca de „dreptul acesta” cu greu mai gasesti astazi. Putini din ei lucreaza in timpul saptamanii sa castige un ban. Multi din ei spera sa prinda ceva sponsorizari, sau sa prinda vreo biserica instarita sa-i iasa salariul. Tipul acesta de evanghelisti NU ADUC ROADA.
Nu aceasta este aceasta regula. Este o exceptie.
„Cine vesteste Evanghelia din Evanghelie sa traiasca”-regula.
Ne rugam ca Domnul sa ne dea intelepciune la alegerile de la Congres(la Timisoara va fi ?).
Amin!
Pingback: Comunicatul Uniunii cu privire la rezultatele de la Comisia Naţională de Propuneri | Marius Cruceru