Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Ei, iată încă un motiv pentru care regret că nu pot să studiez „la zi”. 🙂
Se poate face o inregistrare cu scopul de a fi postata pe internet? Unii ca mine, care nu se afla in apropiere de Oradea, ar fi interesati sa asculte un astfel de concert.
Mîine se va lansa CD-ul cu înregistrările de acum doi ani şi de anul treccut, făcut de Electrecord, o înregistrare de zile mari.
Va fi un CD-eveniment!
Cum aş putea să-mi procur unul dacă nu pot să fiu la faţa locului? Vor fi puse undeva în vânzare ca să poată fi comandate şi online?
da, sigur!
concerdul din asta seara a fost devastator!
Unul dintre cele mai bune. Corul a cîntat impecabil şi ultima bucată a fost o călătorie … cea mai reuşită călătorie printre spaţiile colinzilor.
ce rau imi pare ca l-am ratat…
nicio problema, ai CD-ul, avem cîteva mii. se duc ca pîinea caldă.
ora de incepere a concertului care va fi?
ora 18.00
s-a cantat cumva natalis domini la urma ?
da, şi încă foarte bine, am descoperit în Ovidiu Niculaş un bariton de excepţie cu o înţelegere profundă asupra muzicii psaltice.
Theremin , canta fara sa-l atingi
frumos, dar cam cheunat,
mulţumim!
frumos…poate atit de frumos incit incanta urechea si pacifica inima,dar…ar fi o amagire grosolana sa dam curs unei inchinari de loja!Inchinarea e mai mult decit arta si inima mai sensibila decit coarda!Fuga dupa frumos,probabil Platon o revoca in cuvintele lui ..binele precede frumosului si frumosul nu ar exista fara bine!
Frumos spus!