Adam şi Eva la Pomul vieţii şi Pomul Vieţii Noului Adam,

Aş rezuma în imagini astfel una dintre ideile din seara asta

Sursa

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Eyesavers, Imagine-aţie, serile Iris. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

51 de răspunsuri la Adam şi Eva la Pomul vieţii şi Pomul Vieţii Noului Adam,

  1. mihu zice:

    Am o intrebare frate Marius, ca tot studiez din Geneza. Ce credeti ca Adam era langa Eva cand aceasta a fost ispitita de „sarpe”?
    Adica, mai concret, scena din capitolul 3, vs 1-7 se petrece chiar asa repede? Nu cumva Adam nu era langa Eva cand a fost ispitita? Poate a venit imediat dupa ce Eva a luat fructul, si Eva l-a servit.

    Intreb asta pentru ca mie mi se pare ca de multe ori ajungem sa interpretam biblia pe baza unor picturi celebre sau filme despre lucrurile din biblie.

  2. Ente' zice:

    Seara buna.
    Potrivite imagini – drept-credincioase…
    Bun mesajul din seara aceasta, de la Iris… managementul timpului a cam lasat de dorit! S-a simtit ca finalul a fost oarecum… in coada de peste, sau… fuserit? (Voi fi criticat oare prea aspru pentru termenii folositi?) A se re-vedea materialul, pe net. Succes si grija mare: tempus fugit!
    P.S. o remarca @mihu (daca se poate): nefiind exeget al textului Scripturii, nu stiu daca am calificarea necesara sa ma pronunt… privind insa la viata [mea] de fiecare zi, pot sa afirm cu toata convingerea: Adam era chiar acolo, LANGA Eva! Ma surprind de atatea ori in aceasta ipostaza ‘adamica’, in interactiune cu ‘Eva’ mea…

    • Marius David zice:

      Ente,
      1. ai dreptate – managementul timpului. Tot timpul stau prost la asta. Îmi pare foarte rău. Chiar am văzut că cineva s-a uitat la ceas şi am renunţat la 7 pagini din cele 25, că nu-i curs… Doamne fereşte! Eh, m-am luat cu glumele, cu berzele 🙂
      2. Nu, aşa am vrut să fie finalul. Am fost impresionat pînă la lacrimi la sfîrşit cînd cineva, care îşi doreşte copii, dar nu poate avea… mi-a spus „mă bucur că aţi pendulat între ZOE şi BIOS… „, noi nu putem genera Bios, dar vrem să aducem ZOE… am vrut să o las pe Eva între Zoe şi Bios…
      3. îmi pare rău că n-am avut timp să cînt. Era curat abuz faţă de timpul vostru.
      4. Da, Adam era acolo! tocmai aici ese frumuseţea şi ironia textului.

  3. Conteaza? zice:

    Cuvantul Domnului, chiar daca nu e popular, va fii mereu recunoscut in fiinta noastra. Cu adevarat, „oile” recunosc vocea Pastorului lor. Stiti ce ati facut aseara? Ati pus punctul pe „i”, pe „i”-ul acela dureros, care ne aminteste de rana faptului ca ceea ce simtim noi nu se potriveste nicicum cu ce simte lumea de azi. Insa, pe langa faptul ca doare, Adevarul recunoscut nu doar obiectiv (PENTRU ca Scriptura spune asta) ci si subiectiv (pentru ca iti regasesti fiinta/nazuintele profunde in ceea ce s-a spus) te elibereaza si iti da Pacea. Iti dai seama ca ceea ce Duhul iti soptea mereu (in acest sens) este de fapt ceea ce esti dar, din diferite motive, nu recunosti.

    Ne cunoastem astfel mai mult, ne aducem aminte de ceea ce vom fii, de ceea ce suntem facuti de fapt sa fim. Inima tresare la vocea Lui, intotdeauna!

  4. Eu prefer sa ascult si sa-mi imaginez eu. Aveti cumva o inregistrare?

  5. ANAMORF zice:

    @ ascultareacredintei

    Care-i deosebirea dintre icoană şi imaginaţie ?

    • Icoana e facuta din imaginatia cuiva, nu?

      • ANAMORF zice:

        Da’ şi imaginaţia respectivă, tot prin vizualizarea unor icoane s-a format !

        • Si acele icoane cum au ajuns sa fie pictate asa?

          • Marius David zice:

            există nişte reguli… culori, poziţii ale mînilor.
            Se pot identifica personajele numai din acele coduri… fără să le vezi feţele sau inscripţiile

            Sf. Paraschiva de la Iaşi are un cod al culorilor şi al poziţiei
            Sf. Nicolae, altul,
            Sf. Antonie are un text din 1 Ioan în mînă..
            Sf. Gheorge l…
            Sînt şi indicaţii asupra locurilor posibile în care pot fi puse în biserică
            De asemenea, există nişte indicaţii clare asupra icoanelor care îl reprezintă pe Mîntuitor.

          • Inainte sa fie pictata orice icoana, oamenii au folosit imaginatia. Si-au imaginat.

            Cine le-au fost modelele? Poate si-au inchipuit, nu si-au imaginat…

            • Marius David zice:

              Imaginaţia sau închipuirea?
              Citeşte ultima postare din sseara asta!
              pentru discuţia dintre voi am pus-o

            • Marius David zice:

              asta este dilema, icoana pretinde o ÎN-CHIPUIRE… dar poate fi o imaginare de fapt?

              • Pai poate, numai ca, a cui? Cine spune cum anume, un canon?

                Hai sa presupun ca a fost o persoana, sa zic Alfescu, care a inteles foarte bine Scriptura si a reusit sa-si imagineze un Cristos foarte aproape de cum a fost. Dar, de la „foarte aproape” pana la Cristos este o lipsa care tot lipsa e, indiferent de cat e de mare. Vorbim de Dumnezeu si perfectiune. Un grad oarecare de inchipuire tot este si, ma refer la inchipuirea conforma cu experienta vizuala acumulata de acest Alfescu.

                Istoria iconografiei vorbeste despre tablouri facute chiar dupa anumite modele. Pai cum sa-l infatisez eu pe Cristos? Nu am cum.

                Dar, sunt de acord ca nu sunt facute la intamplare (icoanele). Ceva imaginare este. Se urmareste ceva. Dar, pana una alta, as putea zice direct. Cuvantul este cel care trebuie sa ne formeze opinia (nu ma refer aici la Cuvantul Domnului, ci la cuvant in genere).

                Icoanele trebuiesc explicate. Argumentul ca au putere didactica este prea slab. Tot cuvantul trebuie sa reglementeze si sa aranjeze dezordinea din imaginatie. Ce sa mai zic de inchipuire…

              • Marius David zice:

                Am scris despre asta în critica mea la filmul lui Mel Gibson, dacă ai timp să cauţi în urmă…

              • Da, am gasit documentul. Acela scris pentru studentii dvs., nu?

                „Este un film care se simte. Nu lasa imaginatiei prea mult spatiu. Este un film care aproape ca se poate pipai, nu trai. Este o opera de arta care iese din tipare, ca un tablou care iese din rama si ti se scurge in casa…”

                „Vizualizarea demonteaza lumea interioara, stergand imaginea launtrica atat de fragila prin supraexpunerea unei imagini din afara, prea usor exteriorizabila, prea asemenea pentru multi”

                „Accentul este deplasat de pe a fi spre a suporta, dinspre fapte spre patimi, dinspre dragoste spre mila, dinspre chip spre trup, dinspre ucenici, care sunt mama si fratii lui Isus, spre Mama.”

                „De Cristos trebuie sa te indragostesti pentru ceea ce este, pentru ce a facut, nu pentru ce I s-a facut.”

                „Imaginatia trebuie fortata pentru ca inchipuirea sa fie domesticita”

                Ati dat un exemplu la finele documentului, despre fiul dvs. si „Leul, Vrajitoarea si Sifonierul”. Acelasi lucru vreau si eu – sa ascult mai intai si apoi sa ma uit la imagini.

          • ANAMORF zice:

            E o regresie la infinit, ca în povestea cu oul şi găina…

            Ideea e că nici mata nu poţi fi sigur pe imaginaţia matale, aşa cum nici iconodulii nu pot fi siguri pe icoanele lor !

            E remiză.

            • Marius David zice:

              Ba, eu sint foarte sigur pe imaginatia mea. Pot creea ce doresc cu ea.
              Imaginatia este cel mai sigur spatiu. Zbor fara sa cad, cad fara sa ma lovesc, ma lovesc fara sa singerez, ranile se vindeca in minute.
              si senzorii de durere sint complet anulati.

          • Pai tocmai ca nu e la infinit regresia. Asta vroiam sa sugerez prin intrebarile puse.

            Icoanele au fost facute candva, nu?

            Eu ma refeream la imaginatia mea in sensul ca prefer sa imi formez o parere pe ceea ce aud, mai intai. Apoi, poate voi reveni sa vad si imaginile, sa vad imaginarea din spatele lor. Cu siguranta nu au fost puse doar de dragul fotografiei.

            Eu pot sa fiu sigur pe imaginatia mea (subiectiva, desigur), fiindca altfel nu as putea gandi. Dar exista ceva unitar, obiectiv. Probabil sugerat in imaginile de mai sus.

            Legat de remiza… puteti considera si ca am pierdut eu, nu ma interesa aceasta.

          • ANAMORF zice:

            Ca să-ţi „faci o imagine”, cum se spune, despre ceva, nu-i suficient numai să auzi sau să citeşti acel ceva… Întotdeauna intră în joc şi imaginile remanente în memoria ta.

          • Si solutia este sa amestecam si mai mult reminescentele astea cu alte imagini, produs al altor seturi de imagini remanente din memoria altora?

            Sau, mai degraba, cum sugeram, sa cautam sa ne formam propria „imagine” a ceea ce auzim si intelegem?

            Oare de ce Eva a fost „atacata” de diavolul la nivelul privirii? De ce Dumnezeu foloseste cuvantul? Sau, altfel pusa problema: de ce omul se raporteaza diferit la imagine si la cuvant si de ce aceste doua abordari ii formeaza atat de diferit?

            Imaginatia nu este tot una cu imaginea. Abstractizarea este mult mai complexa si depaseste capacitatea redarii prin imagine. Cuvantul permite credinta, imagina nici macar nu o cere.

        • Marius David zice:

          imediat despre închipuire şi imaginaţie

        • Marius David zice:

          Citeşte că am pus ceva despre imaginaţie şi închipuire…
          Ce crezi? pentru a vedea dincolo de icoană îţi trebuie imaginaţie sau în-chipuire?

  6. Rodica Botan zice:

    Icoana este doar o copie?

  7. michael zice:

    icoana? hm… copie, infatisare, prototip (?) obiect de arta, obiect de comert, obiect de venerare samd.

    • Marius David zice:

      dragilor, nu vă băgaţi în discuţia despre Icoană, iconologie etc.
      este mult prea complex subiectul şi chiar nu merită tratat superficial laun colţ de blog.
      unbun început pentru discuţie ar fi Erminia icoanei bizantine – Dionisie de Furna..
      apoi.. au mai apărut şi alte cărţi referitoare la iconografie – iconologie în anii 90.

  8. In primul rand pictarea icoanelor a pornit de la om in concordanta cu Predica de pe munte. Iconografia, asa cum este numita de teologi, are un substrat mult mai profund decat un chip sau o imagine sugestiva. Omul din totdeauna a dorit sa creada in ceva, sa se roage la ceva si sa simta ceva mai presus de orice. Inca din cele mai vechi timpuri, oamenii faceau picturi in pesteri in care infatisau activitatile lor:vanatul,pescuitul etc. si credeau in munca lor. Acum, omul crede in icoane. Sa nu va lasati prinsi in capcana icoanei, idolatrizand-o ca pe un obiect. Icoana reprezinta infatisarea unor scene biblice cu rolul de a trezi rugaciunea in sufletul omului. Iconograful nu asterne pe panza ce vrea, ci ceea ce este scris in tipare. Culorile si materialele folosite sunt instrumente riguros alese pentru a da autenticitate si inviolabilitate acesteia.
    Practic, de ce exista icoane? Pentru a trezi curiozitatea noastra, de a aprinde focul launtric si a indemna spre rugaciune. Icoana este sfanta cat timp pastreaza tiparele. Atribuirea unor alte elemente de decor total nepotrivite si in neconcordanta cu ceea ce ar trebui sa o reprezinte ii anuleaza autenticitatea. Imaginati-va ca vedeti o icoana a unui sfant cu o sabie patata de sange in mana. Este inadmisibil! Imaginatia se subordoneaza sentimentelor, caci sentimentele apar primele.Insa prin imaginatie se stimuleaza sentimentele.

    • Marius David zice:

      draga Alexandru,
      este fascinanată bibliografia despre icoane. Atît partea de istorie orală, patericul, cu iconarii care țineau postul ochilor, cît și partea de tehnică.
      Da, subliniezi un lucru bun, Icoana nu este un tablou pentru un ortodox autentic, este o fereastră. Cîți înțeleg asta? Mulți transformă icoana într=un talisman, din păcate.
      Icoana ca suport anamnetic sau ca proiecție… da,
      Eu însumi am în casă cîteva tablouri religioase, dar niciodată nu mi-a trecut prin cap că din cauza acestora Dumnezeu ne-a păzit recent de un incendiu devastator.
      interesant ce spui despre cercul sentimente – imaginație.. unde este rațiunea?

  9. Clou Jan zice:

    draga Marius,

    ca de fiecare data am fost in sala. A doua zi am plecat intr-o delegatie de servici. Am vrut sa iti multumesc pentru duminica seara Am fost profund atins de ce ai spus in seara asta. Cred ca ce se intampla acum la Iris va marca cel putin o generatie. Acum mi-am dat seama care este secretul tau de ne tii ora si ceva sa te ascultam. Ne anesteziezi cu cate o gluma si apoi ne spui cele mai dure adevaruri. Zig-zagul acesta de care vorbeai pe blogul celalalt este fascinant. Cred ca Dumnezeu te-a ales sa trezesti o generatie la lucrurle simple, fundamentale. De asta esti numit de unii fundamentalist 🙂

  10. Marius David zice:

    Claudia din Olanda.
    ai nevoie neapărat de ajutor specializat, comentariul tău trădează o afecțiune gravă.
    Sper să găsești ce cauți.
    Aici nu-i!

  11. Pingback: Retrospectivă Iris “Şi cei doi vor fi un singur trup… ” – Final de serie: “NUNTA” | Marius Cruceru

  12. Claudia zice:

    Culoarea albastra este lumina uv. Adica linia dintre roz alba apare albastra. Acea culoare are ultra violet. desigur cu culorile verde si albastreu ( uitativa si la culorile computerului cu aceste 3 culori) se poate obtine toate culorile inclusiv albul si negrul. Adica chear si negrul tinut in lumina zilei care uneori de la soare straluceste parca toate culorile si chear se spune si ultra violetul culoarea albastra. Desigur nu ne dam seama de putera lumini si culorei uv dar daca ne dam seama de cuvintel din biblie Lumina si adevarul este Dumnezeu si Isus. Noi avem lumina dar nu avem adevarul. daca am vorbi si am vedea si adevarul o sa vedem puterea lui Dumnezeu cu care a facut totul. Desi el nu vrea ca noi sa lucram din greu cu aceste lumini culori avem totul pe pamant. vedeti cu ajutorul culorilor infrosul se trimite toate fara cabluri de la un aparat la altul chear si sunetul si curentul scrisu telefonia o avem cu ajutorul lumini de culori. chear si apa se face din verde limpede cu culoarea albastru uv adica dispar bacterile. Daca noi ne dam seama de aceasta puterea si ca toate bolile din corpul noastrul sunt toate nevazut de chi dcat cu microscopul sunt boli care cu ajutorul lumini albastre pot disparea din corp. chear si dinti se pot apbi cu culoare uv albastra adica isi primeste culoare de la inceput dinti eliminand bacterile. daca am sti adevarul desper aceste lumina o sa ne scapam si de mrisul si am folosi zi de zi aceal lumina la dinti. Apoi toate bolile durerile o sa dispara din corpul nostrul cu ajutorul lumini uv albastra dar nu numai din noi dar chear si din animale si plante. hartia si hainele la fel se poate albi cu acea lumina isi primeste culoarea de la inceput. incercati si o sa va convinceti .viata vecinica

  13. Pingback: Petru, Adam şi Eva, Ce este un pastor? « La patratosu

  14. Pingback: Sfântul Nicolae Velimirovici – Rugăciuni pe malul lacului (Rugăciunea a V-a ) | Mulțumesc

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.