Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Matematica nu este in primul rand stiinta numerelor, ci stiinta care se ocupa de relatiile care apar intre anumite structuri. Matematica este, in fundamentele ei, o stiinta CALITATIVA.
Caculul numeric este numai un rezultat cantitativ al unei abordari care este libera de orice aplicatie in concret („Esenta matematicii consta in libertatea ei.” – Cantor). Numarul este „umbra” pe care modelul matematic o arunca peste lumea „sublunara”. „Esenta” tine de structura matematica (care nu intotdeauna este obligata sa se „incarneze” intr-un numar).
Te-ai gandit ca, poate, cei care dau numere in loc de nume sunt… pitagoreici?! 🙂
imi plac aceste definitii ca un indragostit de matematica. fiica mea nu se poate hotari deloc intre muzica si matematica.
Cine spunea ca matematica are acea frumusete a esentializarilor, precum o sculptura si la fel poate fi admirata?
Nu m-am gindit ca sint pitagoreici, ci birocrati 🙂
Eminescu din ‘Caiete’ dovedeste nu numai ca a citit enorm, ci a si inteles foarte mult din ceea ce a citit. E de ajuns sa parcurgem articolele sale de presa pe teme economice, disertatiile de filosofia istoriei sau notele pe marginea lecturii ‘Criticii ratiunii pure’. Eminescu avea o minte ca o raza laser.
Nu este vorba ca trebuie sa-l consideram filosof, economist sau istoric. Pur si simplu, trebuie sa avem in vedere multidimensionalitatea lecturilor sale.
Eminescu a fost un poet genial care „ardea” pentru cunoastere.
Oricat de carcotasi am fi, ‘La steaua’, pe langa frumusetea poetica, ne releva si faptul ca Eminescu era la curent cu unele rezultate din fizica si astronomia elementara (si anume ca viteza lumii are o valoare finita). Am vazut in Fragmentarium ca Eminescu avea fise de lectura la „Mecanicque de chaleur” a lui Fourier.
Dupa parerea mea, dincolo de piedestale si de ruguri, Eminescu si Eliade au fost doi dintre cei mai completi intelectuali romani.
De acord cu tine, Adrian, Eminescu a fost un mare creier, vorba unui frate batrin din Hunedoara.. Eminescu avea o lopata de creier…
O personalitate fascinanta, cu siguranta.
Asa cum spui… cel putin ne-au lasat o opera validata istoric….. acum avem intelectuali de sticla, de functii, de talk´-showuri, care au ramas mari promisiuni ale viitorului si dupa 60 de ani.
tocmai asta este aspectul pe care il sesizam pe de o parte. Eminescu – filozof este restrictiv si neadevarat.
Stii ce s-a intamplat, la propriu, cu creierul lui? La autopsie, doctorul l-a uitat intr-un colt si… s-a stricat. L-a aruncat la cos. Se pare ca l-au mancat pisicile si alte animalute din curtea spitalului.
Vanitas vanitatum…
Mihai Eminescu despre Sfanta Scriptura:
” Iata, 2000 de ani aproape de cand ea a ridicat popoare din intuneric, le-a constituit pe principiul iubirii aproapelui. Doua mii de ani Biografia Fiului lui Dumnezeu esste cartea dupa care creste omenirea”
Extras din Articolul ” Invierea” in ziarul Timpul din 12 aprilie 1881.
oare de ce, un geniu precum eminescu, a avut un sfarsit atat de lamentabil? sa petreci ultimii 6 ani din viata intr`un ospiciu mi se pare cumplit. nu intotdeauna „lopata” de creier iti da si intelepciunea cunoasterii sensului vietii. el si solomon se pare ca au ceva in comun.
Marius, da-mi voie sa te citez, si sa-ti aduc o completare la patrateala cu numere 🙂
2460 Membri ai clerului – (trebuia neapărat să aibe un şase, nu?)
Un sase deja are, celalalt e format din 2+4, celelalte numere, iar celalalt poate fi o componenta a complexului comportamental, cu corespondentul literei 6 in latina sau suedeza 🙂
🙂
Pingback: Moartea României lui Eminescu, un alt Marius şi Andrei Marga despre Traian Băsescu « La patratosu