Așa i se spunea în casă, așa îl porecleau apropiații, Moise. Ținea tot timpul biblia pe masa din sufragerie.
Avea genunchii tociți de rugăciune și își întreba copiii tot timpul:

– Te-ai rugat azi? Nu vezi că nu ai destul de tociți pantalonii în genunchi?
– Era un adevărat prieten al copiilor lui, a avut mulți, dar a știut să-i crească, stătea de vorbă cu ei în jurul mesei și le explica din Scriptură, de asta îmi plăcea în casa lor, îmi spune cu vădită emoție nora cea mai mare.

Doi dintre copiii lui mi-au fost studenți.
– Acum vom cînta serios, ca la noi acasă! ne-a spus unul dintre ei înainte de a cînta cu un grup în capelă.

Cînd primii copii au plecat de-acasă, unul dintre cei mai mici a fost întrebat:

– Ei, cum este acum, nu-i așa că se mai eliberează casa? (Stăteau într-un apartament cu patru camere, dintre care una era atelier de croitorie plin cu mașini de cusut). 
– Nu, a răspuns acesta, parcă începe să fie pustie casa.

A murit cu rinichii blocați, dar pe genunchi.

Cînd am auzit că a murit, mi-am luat un prieten și într-o noapte am călătorit traversarea țării ca să mergem la înmormîntare.
A fost o celebrare cu respect a unei moșteniri mult mai importante decît banii sau averile.
Moise din Vaslui a lăsat în urma lui copiii și cîțiva nepoți, cu toții credincioși și dedicați lui Dumnezeu.
Cînd am văzut coroana cu cele 13 nume nu am mai putut rezista. Bărbați în toată firea ne-am ridicat cu ochii în lacrimi cînd sicriul a fost purtat de băieții cei mari.
Acum, la trei ani de la acea înmormîntare mă uit la o fotografie și îi țin în brațe nepoții, trei îngerași superbi.
Moise din Vaslui a fost un om foarte bogat și a lăsat în urmă o avere care se va răspîndi spre binecuvîntare în casele altora.
Fotografia este de la o nuntă. Mama casei nu o poate privi cu ușurință și a refuzat să i se facă un tablou mai mare pentru că de acolo lipsește capul casei.

PS 128 Ferice de oricine se teme de Domnul, şi umblă pe căile Lui!

2 Căci atunci te bucuri de lucrul mînilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine.

3 Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înlăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale.

4 Aşa este binecuvîntat omul care se teme de Domnul.

5 Să te binecuvînteze Domnul din Sion, să vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale,

6 şi să vezi pe copiii copiilor tăi! Pacea să fie peste Israel!