Pînă unde am voie? Între Nu-urile şi Da-urile fariseilor

Mulţi întreabă: pînă unde am voie? Care este limita pînă la care aş putea merge?
Este acest lucru interzis? Dacă nu este interzis în Scriptură, poate fi făcut?
Care sînt standardele lui Dumnezeu pentru neprihănire? Care sînt NU-urile lui, ca să ne putem feri de pedeapsa Lui, care sînt DA-urile Lui, ca să ştim ce trebuie împlinit pentru a-L mulţumi?


În următoarea întîlnire la Iris am dori să găsim împreună „limitele neprihănirii lui Dumnezeu” aşa cum Fiul Său, Isus Cristos le defineşte.
Prin interpretarea Legii, Isus trece dincolo de Da şi Nu, dincolo de „Nu este voie” şi „Trebuie să faci”.
De la o religie care se poate ţine prin spălări ritualice şi doar în afara trupului, Isus Cristos ne cere spălarea vasului pe dinlăuntru, ne cere inimile, atitudinile, cele mai ascunse gînduri.
Cum putem face acest lucru? În următoarea sesiune vom porni în căutarea unei soluţii.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Anunturi, Articole, Conferinte, Periegeza, Predica de pe Munte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Pînă unde am voie? Între Nu-urile şi Da-urile fariseilor

  1. emsal zice:

    Cred că întrebările ar putea suna și altfel: îmi este acest lucru de folos în creșterea spirituală? Mă zidește? Îi ajută și pe alții?
    Să nu uităm că Dumnezeu I-a permis lui Balaam să meargă pe un drum interzis (care duce la pierzare), tocmai din cauza insistenței sale!

  2. viorica zice:

    Da si NU ,Nu si Da nu se pot inmanuchea ,nu poti fi cum vrei tu nu poti fi si Da si Nu .Fr.Marius noi suntem mult mai rai ca farisei .Ei tin legea cu strictete .Dar noi ne tinem de Hristos tot asa?

  3. gamaliel zice:

    Cea mai jenanta situatie am trait-o cand cineva a spus ” da asa voi face” si cand am fost in fata situatie a facut exact pe dos, adica DA a devenit NU. Sunt pline bisericile noastre de farisei! Multi nu mai stiu cand sa se opreasca. Multi nu mai stiu daca au spus DA sau NU. Multora nu le pasa ce au zis ieri pentru ca azi interesul e altul. Cat de adevarate sunt cuvintele ” din prisosul inimii vorbeste limba”. Problema e inlauntru ( in inima). Cand inimile doar au fost imbaiate si nu schimbate, drumul de la DA la NU si de la NU la DA este relativ simplu.

  4. cosminemanuel zice:

    Limitele neprihanirii? Adica unde e granita dintre pacata si neprihanire? Cred ca granita se trece in momentul in care nu te mai raportezi la Dumnezeu in cea ce faci, si te lasi indrumat de instinct. Si instinctul nu e ‘de la Domnul’ 😉

  5. Marius David zice:

    Cosminemanuel, buna idee, tocmai asta spuneam aseară că Dumenzeu este central şi pe no ne fascinează perifericul.
    Emsal, şi dacă nu-mi este de folos, dar îmi place, dacă nu zideşte, dar poftesc, şi dacă nu ajută… ce dacă.
    Gamaliel, problema este inima, nu celelalte mădulare pe care le facem unelte ale nelegiurii, ci inima.

  6. Pingback: Scurt tratat de peratologie cristică « Marius Cruceru

  7. Pingback: “De-a v-aţi-ascunselea” cu Dumnezeu « Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.