Pink Jesus?!! Don’t Smile, My Red Jesus Loves You! (P)

Sînt sigur că vă amintiţi de Pantera Roz. Melodia obsesivă a lui Henry Mancini. Desenele mele preferate. „Ma kaind of miusic… ”

Merita să mă uit la toate prostioarele alea de la Album Duminical de pe vremea lui Ceauşescu pentru vreo două lucruri, cele 10 minute de desene cu Pantera, partida de şah cu Polihroniade şi Drumuri Europene, mai erau şi cîteva glumiţe bune, cu Toma, Amza… vremurile în care comicii erau serioşi.

Eh, Pantera Roz, fascinantă creaţie. Mai ţineţi mine? Pantera roz părea atît de inexpresivă…dar perseverentă, umor inteligent… tot ce vrei.

Pantera roz mi-a pus un zîmbet în colţul gurii… pînă am văzut o felină adevărată…

La fel este şi cu Isus cel Roz. Merge ca înlocuitor pînă Îl întîlneşti pe cel adevărat. Este un fain ca un desen animat… ca un desen… cel de mai jos este de proastă calitate a gustului… (Îmi cer scuze pentru cei care au evlavie la această imagine, poate că ar trebui să schimbe imaginea, nu evlavia)

Isus cel roz nu există, la fel cum nu există Pantera Roz!

Isus cel Roz funcţionează pînă Îl întîlneşti pe Leul din seminţia lui Iuda (Apocalipsa 5:5 ).

(ce găselniţă a avut C.S. Lewis…cu Aslan al lui… )

Isus cel Roz este atît de vrednic de plîns, ca o schiloadă Panteră Roz, pusă pe şotii, faţă de Leul lui Dumnezeu.

Isus e un Leu şi noi îl pictăm ca pe-o pisică cuminte de casă care toarce cînd vrem noi.

sacredheartofjesus.jpg

N-aţi observat că nicăieri în Biblie nu se spune Isus este Iubire?

Da, se spune că Dumnezeu este dragoste, dar nu Isus este iubire…

Dar de mai multe ori se spune că Isus Cristos este Domnul!

De asta cred că filmul lui Mel Gibson a făcut o greşeală fundamentală în momentul în care ne-a transmis ideea că mesajul Lui esenţial este Dragostea. Am mai scris despre asta AICI.

Greşit!

Oare nu sîntem vinovaţi cu toţii, lume şi Biserică la un loc, că am deformat convenabil chipul lui Cristos pentru a construi un idolaş care să ne îngăduie toate micile porcărioare?

Nu-i aşa că-i convenabil un Isus care ne împlineşte toate nevoile? Un Isus care poate juca şi rolul psihanalistului şi al babysitterului şi al pritenului care se cunoaşte la nevoi?

Preferăm un Isus care ne slujeşte, nu un Isus Cristos de slujit..

Un Isus care are copilaşii pe braţe şi zîmbitor, un Cristos în genunchi, spălînd picioarele ucenicilor, nu un Cristos pe tron şi cu ochii arzători ca para focului…

Un Isus Cristos răbdător şi îngăduitor, nu un Isus Judecător, care va veni să judece vii şi morţii.

Un Isus al prezentului şi trecutului iertat, nu un Isus al viitorului cutremurător.

Un Isus doar Jertfă, da nu Preot, Rege şi Profet..

Un isusuţ micuţ, ca un breloc, pe care îl putem pune în buzunar, de purtat după noi, nu un Isus care să ne zghihuie şi să ne fugărească, care să ne conducă viaţa…

Trăim ca lume şi Biserică în plină Idolatrie, cu un Isus descris de pictori care s-au culcat cu cele care le-au fost modele pentru sfinte în spatele altarului, descris de regizori în filme, …. Isus al sculptorilor şi al lui Giovanni Papini, dar nu al Scripturilor…aşa am muşcat cu gura plină dintr-o spurcăciune dulce în gură, dar amară acum în pîntece…

În numele acestei creaţii ne scuzăm toate micimile şi mizeriile, că doar el este dator să ierte, aşa ne-a spus: Isus iubeşte pe fiecare!

Fals! Nu iubeşte pe fiecare, i-a iubit pe toţi, dar le dăruieşte viaţa numai acelora care cred în El.

Avem o lume nesimţită la chestiunile religioase şi păcatul în eflorescenţă în biserici pentru că predicăm prea mult despre un Cristos prea îngăduitor şi uităm să predicăm depre Iad. Ghehenă şi pedeapsă. Predicăm numai despre dragoste, dar nu şi despre dreptatea lui Dumnezeu.

Şi iazul de foc este o realitate despre care vorbeşte acelaşi Isus care a vorbit despre cele mai importante porunci.

Poate că ar trebui să ne uităm încă o dată pe pereţii de apus ai mănăstirilor din Nordul Moldovei, unde sînt pictate scenele din Iad, poate că ar trebui să mai învăţăm cîte ceva din predica lui Jonatan Edwards, „Păcătosul în mîinile Dumnezeului celui viu”, că grozav lucru este să cazi în mîinile Dumnezeului Celui Viu (Evrei 10:31)

Îmi pare rău să vă dezamăgesc, dragi prieteni, dar Isus al meu este un pic „mai rău” decît vi l-aţi descris, probabil, pînă acum.

Lăsaţi-mă să vă spun aşa în devălmăşag cum este Isus al meu azi!

Isus al meu va veni pe norii cerului ca judecător (1 Petru 4:5, 2 Timotei 4:1). Da El, Acelaşi Isus care a salvat-o pe femeia adulterină de la lapidare … Acelaşi Isus care nu i-a găsit vrednici pe farisei să judece, ne va judeca El însuşi.

Din faţa Lui cei care nu s-au împăcat cu El vor fugi ca potîrnichile să caute să se ascundă în burta munţilor şi să strige dealurilor: „Cădeţi peste noi” (Luca 23:30).

Isus descrie înaintea răstignirii scena groaznică a revenirii Lui, cînd orice ochi îl va vedea, şi va fi atît de înfiorător, da El, Cristosul nostru bunuţ, va fi atît de plin de groază că vom fugi la pîntecele pămîntului să ne înghită. Atît de mare este mînia şi urgia lui, atît de „cumplit” va fi Cel Bun?

Isus al meu este drept şi nepărtinitor şi va judeca pe fiecare după fapta lui şi nu după zîmbetul Lui îngăduitor din tablourile pictorilor ieftini (1 Cor 6:3, Romani 3:6)

Cel înviat din morţi se va încrunta spre noi şi privirile-I de foc ne vor despica inima şi rărunchii (FApte 17:31)

Isus al meu este „abuziv”, seceră de unde n-a semănat şi cere de unde nu a dat (Luca 19:22). Cere de unde n-a dat. Acelaşi Isus care s-a dat pe Sine pentru noi, ia de unde n-a pus nimic.

Isus al meu este „nedrept”, plăteşte tot cu un leu şi ziua, dar şi ultima oră de lucru. (MAtei 20:1-9). Cum de plăteşte pe unii cu un leu pentru o oră şi cum acelaşi Isus plăteşte tot cu un leu pe cei care au muncit 12 ore? De ce îi pune pe cei din coadă cei dîntîi? De ce face nedreptate? Nu ştiu, dar Acesta este Isus al meu…

De ce Isus nu este egalitarist şi comunist? De ce discriminează, de ce nu este political correct? Cristosul nostru spune binelui bine, răului, rău, şi pentru asta a fost răstignit.. . Le-a spus în faţă celor care se considerau fii ai lui Avram că-s fii dracului.

Aşa este Isus al meu cu un limbaj atît de colorat, atît de dur… atît de aprig şi ferm.

Cristosul nostru este cel care are talentul de a întoarce toate lucrurile invers… lasă cărturarul acasă şi ia pe cel în doliu, care trebuia să îşi îngroape mortul. Pe cel care are urgenţa.

Cristosul meu face lucruri neînţelese, nu ştiu de ce, dar aşa este ISus al meu.

Isus al meu are priviri care înfioară, ochii Lui sînt ca para focului şi face picioarele să tremure (Apocalipsa 1:14, Apocalipsa 19:12).

Unde sînt ochii aceia albaştrii şi blînzi de prin icoane? Unde este figura perplex-pietrificată a idolaşului? Unde este părul cîrlionţat al celui Îmbătrînit de Zile? În mintea mea nu sînt cuprinse, în inimă nu le găsesc.

Isus al meu a vorbit despre Moarte, despre Iad, despre Gehenă..şi pedeapsă veşnică… Acelaşi Isus blînd, care a vindecat, vorbeşte despre mînia viitoare, despre o zi în care este mai bine să nu te mai întorci în casă să iei nimic… o zi în care din acelaşi pat unul va fi luat şi altul lăsat.

De pe aceleaşi buze, de pe care a curs învăţătura minunată din Predica de pe Munte, de pe acelaşi buze s-au rostit ameninţări profetice: „Vai de tine, Ierusalime, vai de voi fiice ale Ierusalimului… ”

Isus al meu urăşte şi se desparte de „fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii” (Apocalipsa 21:8)

Cristosul nostru va împărţi lumea în două, aşa cum îşi împarte păstorul turma, în capre şi oi.

Isus al meu este cel care va cere talantul încruntat şi va cere înapoi ce a dat, acelaşi dăruitor al tuturor celor spre viaţă.

Isus al meu vorbeşte despre plîns, tăiat în două, scrîşnirea dinţilor, viermele care nu doarme, cuptor aprins şi întunericul de afară (Matei 8:12, 13:42, 13:50, 22:13, 24:51, 25:30), cel care a venit din iubire pentru toţi, ca toţi să aibă viaţa.

Isus al meu povesteşte despre un loc îngrozitor (Luca 16). Cum de poate fi Bun un Isus care îngăduie ca unii să-şi petreacă veşnicia în plîns şi scrîşnirea dinţilor, pentru veeeeeeeşniiiiiiiiiiiiciiiiiiiiieeeeeeeeeeeeeee?

Isus al meu este un pic mai dur decît mi-ar conveni…decît v-ar conveni, nu-i aşa?

Să mai pun?

Cristosul meu se mînie… Aşa spune Psalmul 2: „Daţi cinste Fiului ca să nu se mînie”… Da, Isus cel cu ochii limpezi se mînie şi ia toiagul de fier şi va zdrobi neamurile… da, asta-i în VEchiul Testament, care este plin de sînge.

Mînia lui Dumnezeu se descoperă din Cer împotriva oricărei nelegiuiri acum… aşa ne spune Pavel în Romani 1. Dumnezeu nu se mai abţine din cauza ţapilor şi berbecilor şi din cauza cîtorva gîturi frînte de porumbei…

Dar în Noul Testament? În Noul TEstament este şi mai mult sînge decît în Vechiul, tocmai pentru că preţul cel mare a fost dat..

Isus al meu continuă să facă baie de sînge şi să zdrobescă cu toiagul lui de fier neamurile ca usturoiul într-o piuă, ca într-un teasc, face baie în sînge pînă se ridică la zăbalele cailor ( Apocalipsa 14:20).

Căutaţi-mi un text în Vechiul Testament în care Dumnezeu să se scalde în aşa de mult sînge ca în Apocalipsa… Căutaţi. Nu cred că este scenă biblică cu mai mult sînge ca acesta din Apocalipsa 14. Acesta este Noul Dumnezeu cel Bun?

Este cel cu haina muiată în sînge… My Red Jesus… (Apocalipsa 19:13), este cel care şi-a pătat haina cu propriul sînge.. şi tocmai de aceea este cel care va vărsa sîngele celor care se răzvrătesc împotriva Lui.

Idolul nostru nu mai face baie de sînge… Idolaşul nostru nu pedepseşte, nu aruncă cu piatra, nu judecă…

Şi mai spuneţi că avem un Dumnezeu bun???

Cu Isus al meu nu este de joacă, nu este de glumă şi, a propos, probabil a zîmbit în colţul gurii, ni se spune că a plîns, dar nu ni se spune că a rîs… niciodată…

Isus al meu este extremist… cu El este ori foarte bine, ori foarte rău… nu are cale de mijloc căldicică..Cristosul meu a spus: Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea şi vai de cel care se împotriveşte Lui…

Da, Dumnezeu este dragoste, dar nu uita că în acelaşi timp Isus este Domnul (Aceste două afirmaţii sînt scrise de o parte şi de alta a baptisteriului Bisericii din Aleşd)-

Nu putem afirma Dragostea lui Dumnezeu, fără să afirmăm şi Domnia lui Cristos, nu trebuie să afirmăm judecata lui Cristos, fără să proclamăm Harul lui Dumnezeu, nu putem vorbi despre dreptatea Tatălui, fără să predicăm şi despre jertfa iubitoare a Fiului.

Isus al meu zîmbeşte într-un colţ al gurii şi este încruntat în colţul ochiului opus. Ca AICI. Dacă tot vorbim de imagini ASTA îmi este preferata.

Isus al meu nu este păcălit de ciori ca Pantera Roz din cauza bunătăţii şi nu este luat de fraier.

Isus al meu nu este „out of bussines..” ca Pantera Roz.

Tremură şi cutremură-te, Isus Cristos te iubeşte… tocmai pentru că El este ceea ce este … tocmai pentru că te iubeşte o astfel de Persoană…

Nu rîde, că te iubeşte cu o iubire care nu-i de rîs!

Don’t smile… My Red Jesus loves you!

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Gînduri, Meditaţii, Pătrăţoşenii, serile Iris. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

59 de răspunsuri la Pink Jesus?!! Don’t Smile, My Red Jesus Loves You! (P)

  1. naomi zice:

    Ce copil nu si-ar dori un tata care sa fie in toate de acord cu el? Dar dragostea parinteasca nu accepta asa ceva, spre dezamagirea micutilor.
    Tot asa ne-am „fabricat” un isus care nu ne cearta si ne accepta orice, spre rusinea noastra, pentru ca asta numai intelepciune nu este.

    Bunica mea vizita foarte mult manastirile si mi-a adus niste statui mici a lui isus si mi-a spus sa le pun sub perna ca sa ma pazeasca cand dorm. In mintea mea naiva, nu puteam concepe cum poate o statuie asa mica si inerta sa ma apere pe mine cand stiam ca tata -mare cat un urs- dormea in camera alaturata. Asa ca am folosit-o pe post de papusa.

  2. Paul Dan zice:

    Mesajul acesta Scripturistic despre cine este cu adevarat Domnul Christos trebuie sa il auda si carismaticii. Cam asa suna un mesaj profetic in acord cu Noul Testament, zidire prin teama de Dumnezeu si sfintenie, nu mici ghicitorii despre ce se va intimpla „la drum de seara”.
    In miscarea carismatica este cel mai mult abuz. Iata o investigatie care arata ce se afla in spatele „rasului sfant” si a altor scene de circ carismatice:
    http://ioan8.wordpress.com/2011/01/14/o-cum-au-cazut-pe-spate-unii-crestini-evanghelici/

    Paul Dan

  3. mihail zice:

    Excelenta expunere!
    De multe ori m-am gandit si eu in directia asta cand vedeam comentarii pe facebook ale tinerilor nostrii din biserici, comentarii care il aduc de Domnul Isus undeva in buzunarul de la geaca de piele cu tzinte.
    Abia am iesit din adolescenta si nu mai inteleg tinerii din biserici, am o problema cu ei pentru ca stiu (din pacate am vazut asta cu ochii mei de copil rebel) ce e dincolo si ei se duc in lume si aduc lumea in biserica din ce in ce mai mult.
    Si cand ei vorbesc despre Dumnezeu spun: vecinul de la etaj, Taticutul, GBU, si alte diminutive …….

    • Marius David zice:

      Exact, de fiecare dată, după asemenea texte dificile, precum Scrisoarea către Bodo şi altele ca astea… Teologia minciunii şi alte cîteva … am o bucurie nespusă cînd văd că sînt înţeles.
      acum înţeleg ce bucurie a avut Domnul cînd l-au înţeles grecii.

  4. benayah zice:

    Poate fratele Marius nu a citit prin Isaia 63 despre scenele sangeroase descrise acolo. Oare Ioan citeaza Isaia 63?

  5. benayah zice:

    Si apropo frate Marius, pe site-urilor mai multora pe care i-ati combatut in ultima vreme apar exact subiecte de predici despre care dvs. spuneti mai sus ca nu se mai predica.

  6. Swan zice:

    Oamenii, din proprie initiativa sau invatati de la amvon, au o imagine f eronata despre Dumnezeu. Ei Il vad ca pe un batranel bland, garbovit de ani si de plictiseala, care nici nu mai vede si nici nu mai aude prea bine, etc. Macar PUTIN daca te apropii de studiul atributelor lui Dumnezeu, si abordezi (chiar si superficial) dreptatea si justitia Lui si descoperi „mania lui Dumnezeu”, te cam vindeci de imaginea asta de bunicut senil si plictisit. Dar vai, cum sa studiem despre mania lui Dumnezeu? Mania este pacat (afirmatie PARTIAL adevarata). Mania noastra, da! Mania noastra starnita de capricii personale… Dar mania lui Dumnezeu, nu! Mania lui Dumnezeu esta sfanta, pentru ca El e Sfant! Mania lui Dumnezeu este cel mai groaznic lucru cu care se poate intalni cineva. De aceea „apelam” la dragostea si rabdarea Lui, despre care iar, in mod gresit credem ca sunt infinite. Nu! Rabdarea lui Dumnezeu nu este infinita, este doar INDELUNGA. Uofff… iar m-am pornit! E numai vina dvs domnule Cruceru 🙂

    P.S. Am si eu o intrebare: Eu nu am vazut evrei decat la televizor, dar pot sa-mi imaginez ca, dupa modelul popoarelor din Orientul Mijlociu, nu sunt blonzi cu ochi albastri (daca gresesc va rog sa ma corectati). De unde fixatia asta cu Isus blond cu ochii albastri? As zice ca seamana mai degraba cu esticii sau nordicii nostri europeni.

    • Ciprian Simut zice:

      din arta.

      • Swan zice:

        Care arta? Si arta de unde a luat-o?

      • Marius David zice:

        aşa cum există teologie de Crăciun inspirată din felicitări, aşa există cristologie inspirată de la Luvru 🙂

        • Ciprian Simut zice:

          arta este rezultatul unui cod de valori, sau a unei morale.

          relevanta nu este un concept nou. biserica catolica si ortodoxa a dezvoltat o anumita teologie pe care o aplica direct in cladirea bisericii. teologia si arta s-au influentat reciproc. vezi scandalul „chilotilor” de la capela sixtina. este un caz ciudat, dar arata anumite fixatii.

    • michael zice:

      era fiul lui David. David era blond 🙂

    • Pomisor zice:

      1) Mania este o stare normala si deci in sine nu este pacat insa pe fondul ei daca nu este stapanita se pot face foarte usor pacate.
      2) Dumnezeu este … un intreg. Nu poti scapa de mania Lui doar prin faptul ca apelezi la dragostea Lui. El le are pe ambele tot timpul. Daca vreti sa scapati de mania Lui atunci simplu … indepartati lucrurile care Il deranjeaza… De fapt spre deosebire de mania umana care odata aprinsa trece imediat la fapte lipsite de gandire, mania lui Dumnezeu, Il determina in prima faza sa se indeparteze. Odata plecat, efectele nu vor intarzia sa apara… (Romani 1:18-32) Faza ultima este separarea totala… cand cei care au determinat mania divina ajung in Lacul de foc.

      • Pomisor zice:

        {Mania pe langa ce am spus mai poate fi si … un sentiment (o traire) … care in lumea spirituala aduce cu un fel de fluid (Apocalipsa 16) si in aceasta forma poate fi acumulat si turnat in anumite zone din spatiu.}

    • Marius David zice:

      ei, mă bucur să pornesc oamenii în acest fel.

  7. Paul Pantea zice:

    Cred ca trebuie sa mergem catre un punct de echilibru. Evident, dreptatea lui Dumnezeu si Dragostea Lui trebuie cumva impacate si suntem toti de acord ca asta e un lucru greu de facut, ba poate chiar imposibil. Doar El stie in ce masura si unde se impaca, unde se suprapun si unde sunt in contradictoriu.

    Cred ca fiecare om are o imagine diferita (in ce priveste detaliile) a lui Dumnezeu, si asta e normal. Fiind bombardati de atitudini gen „Jesus is my homie”, trebuie sa ne dam cateva palme si sa ne aducem aminte de Dumnezeul misterios, crud, pretentios, cu care nu-i de glumit, cu care nu se sta la ceai sa se discute arta sau sa se povesteasca meciuri de fotbal.

    Pe de alta parte, cei obisnuiti cu „muraturile” din biserici, cu parinti stricti si neingaduitori, vor avea nevoie de un Dumnezeu iubitor, care sa inspire caldura, bucurie, pace etc.

    In definitiv, omul n-ar trebui sa-I slujeasca lui Dumnezeu din frica. Frica e un sentiment inferior dragostei. Evident, cand se merge prea departe, omul trebuie trezit la realitate, si trebuie sa-i fie adus aminte cu Cine sta de vorba defapt.

    • Nu cred ca e bine sa-L modelam pe Dumnezeu functie de nevoile noastre. Omul nici nu poate fi mereu sigur ca-si identifica nevoile corect. S-ar putea ca cineva sa creada ca are nevoie de ceva, dar, in realitate, sa fie vorba de alta nevoie.

      Noi nu putem sa fabricam dragoste. Nu prea ne foloseste sa ocolim frica si sa punem in loc dragostea noastra. Noi nu stim ce-i aia. Dragostea e turnata in inimile noastre prin Duhul Sfant care face aceasta fiindca ne este dat. Doar Dumnezeu ne poata naste din El, care este dragoste. Vorbim despre frica si frica si despre dragoste si dragoste. Avem versiunea facuta de noi si cea autentica, in fiecare caz. Si in cazul fricii si in cazul iubirii ceresti.

      • Paul Pantea zice:

        M-ai inteles gresit. Nu vorbeam sa-L facem noi pe Dumnezeu in functie de cum avem nevoie de el. Ci, in functie de mediul in care traim, avem perceptii diferite de care ne saturam si, dintr-o data, latura cealalta a Lui iese la iveala. In momentul ala, simtim nevoia sa o scoatem in evidenta ca sa echilibram lucrurile.

    • Marius David zice:

      Sigur, draga Paul,
      numai că punctul de echilibru a fost pierdut demult,
      uită-te numai la ce se întîmplă în liturgica noastra.

      azi am discutat cu un profesor de istorie de o alta facultate, de alta confesiune,
      tocmai deespre deşănţarea asta în serviciile noastre religioase.
      să vezi ce urît se vede din exterior!!!

      În Statele Unite acum este o migraţie spre Biserica Ortodoxă şi spre Biserica Catolică tocmai din această cauză, pentru că oamenii au nevoie de un Dumnezeu aşa cum s-a revelat El în Scripturi, puternic, tainic, misterios, iubitor, Domnu, Împărat, pretenţios, dar cald şi aducător de bucurie în acelaşi timp.

      Ai dreptate, dragostea desăvîrşită izgoneşte frica, dar frica este începutul, unii nici măcar n-au început să se închine, încă dau tîrcoale idolaşului.

    • elisa zice:

      Paul,

      @In definitiv, omul n-ar trebui sa-I slujeasca lui Dumnezeu din frica. Frica e un sentiment inferior dragostei. Evident, cand se merge prea departe, omul trebuie trezit la realitate, si trebuie sa-i fie adus aminte cu Cine sta de vorba defapt”

      Foarte gresit spui;
      daca vei citi Scriptura cu atentie vei gasi nenumarate exemple despre frica de Dumnezeu.
      Domnul vrea sa avem frica, cui nu-i place are o mare problema,
      „frica de Domnul e inceputul intelepciunii;”
      slujiti Domnului cu frica ca unii…
      Dati Domnnului frica si cinstea.
      Duceti mintuirea pina la capat cu frica si cutremur.
      Nu e bine sa scoatem nimic din Scripturi :
      O inchinare placuta cu evlavie si frica.
      Purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre.
      ..umbla in frica de Dumnezeu.
      Frica de Domnul este curata si tine pe vecie.
      Fica de Domnul este un izvor de viata
      este inceputul intelepciunii,
      este inceputul stiintei,
      Le voi pune in inimi frica de mine.
      Frica de Domnul duce la viata…
      deci lipsa fricii de Domnul duce la moarte.
      Mare atentie ..
      Ai reusit sa vezi altceva cind ai citit textele de mai sus . 😦
      si mai sunt destule.

  8. Alex zice:

    Despre „Fabricarea dumnezeului dupa dorintele noastre”, omul lui Dumnezeu A.W.Tozer afirma:

    “Much of our difficulty as seeking Christians stems from our unwillingness to take God as He is and adjust our lives accordingly. We insist upon trying to modify Him and bring Him nearer to our own image.” —A. W. Tozer

  9. Pingback: Buletin de știri și/sau me-teo-logic 14/01/2011 | Blog

  10. carmen zice:

    Si pentru ca ati amintit de Tozer, imi permit sa aduc si eu in atentia dumneavoastra, si in conexiune cu materialul citit, un citat din Oswald Chambers, „Ce am mai bun pentru Cel Preainalt” :

    Nori si intuneric
    „Norii si negura Il inconjoara.” (Psalmul 97, 2)
    ” Daca nu am avut niciodata experienta de a ne „descalta picioarele noastre religioase” obisnuite de „incaltamintea noastra religioasa” obisnuita, si de a scapa de familiaritatea nepotrivita cu care ne apropiem de Dumnezeu, este indoielnic faptul ca am stat vreodata in prezenta Lui. Oamenii usuratici si cu maniere prea libere nu L-au cunoscut niciodata pe Isus Cristos. Dupa placerea si libertatea minunata de a intelege ce face Isus, vine intunericul impenetrabil de a intelege Cine este El.”

  11. Alex zice:

    @Carmen spunea: „este indoielnic faptul ca am stat vreodata in prezenta Lui.”
    Astfel de ganduri imi plac sa fie transmise intre cei ce isi spun crestini.
    Multumim Carmen de zidire.

    Cu adevarat. Purtarea noastra arata identitatea noastra.
    Cum ne purtam unii cu altii arata daca intr-adevar ne-am intalnit cu Prezenta Singurului Dumnezeu Adevarat.

    • carmen zice:

      Minunat video! Multe multumiri pentru postare!
      Iar textul din Maleahi e … extraordinar, iar dupa vizionarea videoului l-am perceput cu o mai mare adancime spirituala!

    • Monica C. zice:

      Cat adevar in ce spune omul acesta! Mi-as dori sa fie cautate/promovate mai mult cartile lui (care, de obicei, sunt foarte subtirele si foarte ieftine??!!, dar cu multa invatatura profunda), inaintea celor ale unor scriitori contemporani, gen Max Lucado si Phillip Yancey. Admiratori ai lui Lucado sau Yancey (nu stiu daca sunt pe blogul asta), nu dati in mine!… cititi mai intai A.W. Tozer.

      • ioan8 zice:

        @ Monica C.
        Ai dreptate!
        Max Lucado nu a condamnat public denominatia eretica de la care vine; ei neaga Trinitatea, sunt modalisti
        http://www.greatpreachers.org/max_lucado.html

        Philip Yancey dialogheaza cu organizatii homosexuale
        http://apprising.org/2010/12/29/philip-yancey-and-a-non-stance-on-homosexuality/

        Amindoi sunt foarte siroposi ca sa nu spun mai mult 😦

        Paul Dan

        • Monica C. zice:

          Exact cuvantul „siropos” l-as folosi si eu pentru a descrie stilul lui Max Lucado. Am citit doar o carte de-a lui si m-am oprit, gandindu-ma ca, daca voi continua, sunt sanse sa ma imbolnavesc de „diabet spiritual” :D.
          In ce-l priveste pe Yancey, citindu-l, am avut tot timpul impresia ca Dumnezeu, asa cum il prezinta el, este fara putere… Il mantuie pe credincios, dar nu-l sfinteste; din nu stiu ce motive il lasa in frustrarea neputintei lui cam in aceeasi stare ca inainte de convertire. Recunosc insa ca ceea ce m-a determinat sa nu-i mai citesc cartile a fost un interviu pe care i l-a luat o „crestina” lesbiana si unde Yancey spunea, citez, „if a church is saying you need to give up sexual orientation, that church needs some education „. Pentru cei interesati, iata link-ul cu interviul: http://www.whosoever.org/v8i6/yancey.shtml

          • Marius David zice:

            upsss. tocmai spuneam astăzi că cine vorbeşte mult… gîndindu-mă la cele peste 50.000 de comentarii de pe acest blog… s-ar putea să şi gîndească.
            Monica, îţi mulţumim pentru provocare …

            Mi-ai luat cuvintele din gură cu „diabetul spiritual”, eu am spus asta cînd citeam Sadoveanu, simţeam că fac diabet… literar. Prea dulceag pentru gusturile mele. Cu ruşii mă împac cel mai bine. Dosto şi Tolsto.

            Yancey este un tip foarte talentat, but he needs some theological education…..

          • elisa zice:

            am comandat citeva carti de Yancey, le vrea cineva? nu am reusit sa le citesc…nu stiam de ce. 🙂

          • Swan zice:

            Aveti postare „Intrebari”. Poate faceti si un loc „Troc”. 🙂

      • elisa zice:

        Monica, daca iti place A.W.Tozer e „super(b). 🙂
        este autorul meu preferat, mai ales ca si om a lui Dumnezeu.

        • Monica C. zice:

          Da, imi place Tozer…imi place ca scrie atat de simplu (dar nu simplist) despre viata de credinta incat cartile lui sunt accesibile oricui indrazneste sa traisca in adevar. Imi place stilul lui franc care mustra si provoaca la o viata traita profund si in totalitate pentru gloria lui Cristos 🙂

  12. Alex zice:

    Un Isus Christos deformat produce inimi deformate. O teologie si evanghelie deformata produce caractere deformate. Cum stim care Isus este cel real, daca nu din Cuvantul lui Dumnezeu.

  13. Pingback: Innermost, Democraţie, Tradiţie, Pink Jesus … « La patratosu

  14. Pingback: “La bere cu Isus” – Einstein a avut dreptate | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s