Oboseala spirituală – partea a III-a

Urmare de AICI

Cînd obosim spiritual, creștini fiind totuși, ca unii care am gustat din Apa Vie și din Pîinea Vieții?

6. Cînd ne urmăm scopurile noastre și nu scopul lui Dumnezeu. Structura textului din 2 Corinteni 4 conține și o referire la teleologie (partea din filosofie care se ocupă de răspunsul la întrebarea: pentru ce există un anumit lucru?), nu numai la motivație. Dacă l-am fi întrebat pe Apostolul Pavel pentru ce trăiește și cum de nu-și pierde puterea, cum de mustește de energie și își trăiește clipa din plin, ne-ar fi răspuns că pentru el sînt mai importante lăuntrul și caracterul, decît exteriorul și confortul; că necazurile de acum, oricît ar fi de intense, nu sînt vrednice să fie puse alături de răsplata eternă, pe care o vizualizează deja; că nu trăiește pentru acum și aici, ci pentru ce se va întîmpla, după ce se va fi încheiat totul. Scopurile sale nu se limitează la durata vieții, pentru că viața este mai mult decît durata ei. ”De aceea, noi nu cădem de oboseală. Ci chiar dacă omul nostru de afară se trece, totuși omul nostru din lăuntru se înnoiește din zi în zi. Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate vecinică de slavă. Pentru că noi nu ne uităm la lucrurile cari se văd, ci la cele ce nu se văd; căci lucrurile cari se văd, sînt trecătoare, pe cînd cele ce nu se văd, sînt vecinice.” 2 Corinteni 4: 16-18

7. Cînd încercăm să supraviețuim pentru aici și acum cu orice preț, uneori cu prețul suprem, propriul suflet, uitînd că rostul nostru este să viețuim pentru vecie. Metaforele abundă în ultima secvență a paragrafului. Acum sîntem în cort, dar vom supra-viețui pentru a trece într-o casă veșnică. Acum gemem într-o locuință temporară, pămîntească, dar vom ajunge în locașul veșnic și ceresc. Somatologia paulină, deși aparent pornește de la presupoziții platonice (soma sema estin– trupul este încarcerat într-un mormînt), este cu totul revoluționară pentru contemporanii săi. Pavel glorifică noua in-somare, încarnarea în trup slăvit, și nu propovăduiește nicidecum o dezbrăcare de orice formă de carnalitate, pentru a trăi etern doar spiritual. În acest sens nu putem supraviețui la nesfîrșit în aceste trupuri, dar vom supra-viețui în trupuri noi, pentru veșnicie.

Citește întreg articolul pe Edictum Dei AICI

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Articole publicate pe Edictum Dei. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.