Da, Duminică, în timpul unei predici am afirmat următoarele, discutînd despre importanța limbajului tehnic exact și despre definiții corecte:

”Dacă studenții îmi trec la bibliografia eseului resurse precum Wikipedia (eu îi spun wickedpedia) sau DEX-ul, spre exemplu, le scad din prima mișcare două puncte!”

Andrei Rublev – Cei Trei Îngeri la Stejarul lui Mamre

De ce?

Am mai precizat poziția mea cu altă ocazie. Sînt două cazuri diferite, dar fiecare dintre ele conduc spre aceeași problemă: atunci cînd avem de făcut o lucrare științifică trebuie să ne asigurăm că învățăm să stăpînim sau stăpînim deja trei instrumente: aparatul conceptual specific, limbajul tehnic dedicat și metodologia sau uneltele metodologice folosite de știința respectivă.

Care este problema wikipedia? Știți cum este realizată, nu? Este o sumă a ignoranțelor noastre. Este ca și cum am forma cu toții un colectiv științific ad-hoc într-un autobuz în care ne vom fi nimerit pentru cu totul alte scopuri.

Dex-ul? Ca orice dicționar general  (menționez că și eu îl folosesc, dar nu îl citez în lucrările mele științifice frecvent, excepție cazul în care e probabil să discut lexicologie) dă definiții generale și … de ce să nu o spunem, ideologizate și ideologizante.

După cum înainte de 89 colectivele care lucrau la DEX trebuiau să fie cu grijă să nu supere conducerea de partid și de stat cu definiții neconvenabile la intrări precum ”rugăciune”, ”liturghie”, ”pocăință”, tot așa acum cei care lucrează mai departe trebuie să fie cu mare grijă să stea departe de orice ar putea supăra vreo minoritate. Adică să se lucreze ”corect politic”, mai degrabă decît corect lingvistic, sau poate că mi se pare mie că prima opțiune este preferată. Iată exemple AICI.

Din această pricină DEX-ul nu devine o sursă de citat atunci cînd discutăm chestiuni filozofice sau religioase, la fel cum wikipedia nu devine o sursă credibilă în orice fel de parcurs academic.

Da, le putem folosi pentru o primă orientare, așa cum procedez și eu. Dau peste un cuvînt pe care nu îl cunosc sau caut un echivalent, caut forma corectă a unui cuvînt? Atunci apelez imediat la varianta electronică a DEX-ului, așa cum orice instalator apelează la cheia mox, dar aceeași cheie mox nu se va afla pe masa ceasornicarului.

Cînd teologishim, ceasornicărim expresii, căutăm arii semantice noi, căutăm logoi prepoi tw Thew, cuvinte potrivite pentru Dumnezeu, uneori formînd un nou dicționar, după cum Augustin a cadorisit limba latină cu limbajul tehnic trinitar alături de înaintașii lui. Cu siguranță n-am fi avut distincția fină dintre ousia și hypostasis, dacă Părinții Capadocieni ar fi fost dependenți de definițiile stricte moștenite de la Platon și Aristotel și ar fi strigat unul la altul: ”Cum vă permiteți să folosiți acest cuvînt altfel decît așa cum scrie în Dex-ul lui Socrate, Platon și Aristotel?”

Îi încurajez pe ai mei studenți să gîndească creativ, să scrie elastic, să își formeze aparatul conceptual și limbajul tehnic în conformitate cu cerințele științei pe care o studiază, nu cu limitele lexicologice uneori auto-impuse din frica de a greși. Dex-ul este un gărduț comod pentru gîndirea căldicică. Dacă rămînem în grădina cu zarzavaturi limitată de gărduțul respectiv, niciodată nu vom avea curajul să săpăm mai adînc pentru a găsi diamantele.