Mărturisesc: asta m-a speriat! Dr. Manfred Spitzer pare că știe despre ce vorbește. Am descoperit spusele lui într-un articol care mi-a fost trimis de un corespondent Credo TV și mi s-a propus o emisiune pe tema respectivă. Am apelat la doamna Psiholog Anca Axente pentru a duce la îndeplinire acest lucru.
(aici și aici link-urile trimise de respectivul. Pentru că sînt sceptic la unele site-uri de acest gen, mi-am făcut propria documentare și am dat peste video-ul cu dr. Spitzer)
Dacă sînt întrebări pe care doriți să le punem doamnei Axente, vă rog să le trimiteți fie pe adresa mea de mail, fie în comentarii.
Pînă atunci eu am cîteva frămîntări:
- Cu ceva ani în urmă am citit un articol (pe care nu-l mai găsesc acum) despre modificările pe care curentul electric le-a determinat asupra ritmului nostru de viață. Viața socială, ciclul de somn-veghe, modul de raportare la muncă, toate acestea s-au modificat fundamental odată cu apariția becului. Mai multă lumină a însemnat nu numai o zi lungită, implicațiile au fost dramatice. Ce înseamnă acum, după 20 de ani, apariția internetului pentru psihicul nostru? Eu celebrez și apariția becului și apariția internetului, așa cum celebrez și apariția cuțitului și a prafului de pușcă, deși ultimele au pierdut mulțime de vieți.
- Realitatea augumentată? Ce înseamnă acest lucru și cum ne modifică percepția realității?
- Chiar trebuie să ne îngrijoreze atît de mult realitățile descrise de dr. Spitzer? Oare nu ne vom adapta cu timpul, la fel cum ne-am adaptat la apariția becului?
- Pierderea capacității de memorare și învățare, tulburări ale somnului, tulburări fiziologice, obezitate, tulburări de ritm cardiac, diabet? Toate acestea sînt observabile în dreptul unei generații. Scenariul pare catastrofal. Există soluții?
- Unii propun: sport, citit, muzică, învățarea unor lucruri noi (un instrument muzical, o limbă străină?). Oare funcționează sau ne înșelăm singuri?
- Cum ne putem salva copiii?
- Cum ne putem salva bătrînețile, să nu devenim niște bătrînei tîmpiți dependenți de ecrane?
și bonus
Marius Cruceru 
2. Realitate augmentata* – prin intermediul unui device, realitatea din jur poate fi modificata sau alterata prin intermediul tehnologiei. De multe ori sunt ochelari sau chiar telefoane puse in anumite dispozitive astfel incat sa poata fi folosite ca ochelari prin intermediul camerei video. Astfel, printr-un soft se pot „aseza” diferite obiecte, pot aparea diferite animatii care sunt transpuse si afisate ca si cum ar fi reale… se incadreaza de multe ori perfect in peisaj.
Cei de la IKEA cred ca au o aplicatie mobile prin intermediul careia puteti aseza diferite obiecte in camera dvs astfel incat sa vedeti cum s-ar incadra sau potrivi. Sau aplicatia Pokemon Go de la cei de la Nintendo in care iti apar tot felul de pokemoni ca si cum ar fi pe birou…
Realitatea augmentata este un domeniu cu un potential f mare de dezvoltare si de viitor, depinde in care directii se va orienta (stiinta, medicina, mecanica?).
Da, corect! Întrebarea este cît de departe se poate merge și ce va însemna pentru noi asta. Pentru copiii noștri, care se joacă deja în realitatea augumentată. Vor ajunge oare să colapseze cele două realități una în cealaltă?
Probabil va referiti la ceva de genul acesta: https://www.youtube.com/watch?v=YJg02ivYzSs
Deja se lucreaza la diferite aplicatii in care sa inlocuim aplicatiile mobile. Cel putin, Facebook-ul lucreaza si la realitatea virtuala de ceva timp. Iar navigarea pe Facebook va fi realizata doar in acest fel.
Problema la copii e ca daca sunt introdusi in aceste tehnologii fara a se putea desprinde de ele, or sa ajunga oameni care nu mai pot deosbi realitatea „reala” de cea virtuala. Daca nu iti poti defini repere fizice in jurul tau, cam trist, dar cam asa o sa fie. Vor sa ne faca cat mai dependenti de device-uri din motive „organizationale” sau „administrative”.
urmăriți discrusul lui Manfred Spitzer, e clar acolo.
Interpretarea realității, poate fi considerată realitate augmentată?
De pe wikipedia: „Augmented reality (AR) is a live direct or indirect view of a physical, real-world environment whose elements are „augmented” by computer-generated or extracted real-world sensory input such as sound, video, graphics, haptics or GPS data.”. Deci nu.
Nu m-am referit la fenomenul mediatic conceptualizat, ci la faptul simplu de a îmbunătăți realitatea în mod genuin, personal, pe calea experiențelor proprii. Altfel spus, eu (îmi) pot îmbunătăți realitatea fără a face uz de recuzita tehnologiei oarecum intruzive.
…oarecum intruzivă, am vrut sa spun
dacă studenții îmi citează wickedpedia îi depunctez automat cu 2 puncte:)
nu, tehnic vorbind, este altceva. Vă amintiți jocul cu pokemonii?
Buna ziua! Din experienta mea, o viata paralela poate vindeca. Aceasta traire paralela face referire la un hobby, acea stimabila intrebare “Ce pasiuni aveti?” de prin anii deja de prea mult si prea repede apusi.
Orice pasiune conduce catre deconectarea totala de la cotidian, cel putin pentru o perioada redusa de timp. Atentie insa, nu este o solutie finala ci o varianta la supravietuire.
Cert este ca totul este evolutie, nimic nu este etern (cu o exceptie) chiar daca exista nemurire, iar balanta gaseste mereu o modalitate de a pune pe calea benefica lucrurile.
Imaginatia si credinta sunt cele mai de pret atribute pe care le avem, ele ne ajuta sa intuim cai.
Cele bune, o saptamana usoara!
Bună ziua, așa cum spunea un prieten, mă sperie oamenii fără hobby-uri. este sănătos să avem acest fel de ”fluturași”.
Da, am cunoscut un foarte mare om de afaceri care … avea trenulețe. Trenulețe din acelea mici de jucărie. O cameră întreagă dedicată acestui hobby. Alții ar fi rîs de el. L-am ascultat vreme de 2 ore cu tot respectul. Modele de locomotive, gări etc. Omul se relaxa în acel spațiu și acolo i-au venit cele mai multe idei.
Așa cum spuneți și imaginația. Cititul dezvoltă imaginația. De aceea prefer în primul rînd cartea. Filmul adesea are gust de carton.
“Gust de carton” 😄
Am avut o reactive similara cu a dumneavoastra,ba mai mult as putea spune ca am fost socata citind cartea ”Efectele micului ecran asupra mintii copilului”- scrisa de prof.univ.dr.Ilie Badescu.E o carte pe care cred ca ar trebui sa o citeasca orice parinte.
Imi cer scuze,am facut o greseala enorma:autorul cartii este dr.Virgiliu Gheorghe.Prof.univ.dr.Ilie Badescu a contribuit ca si referent stiintific la aceasta carte.
Da, sigur, am luat seama!
Matei 5:28 este un tip de realitate augmentata. Orice produs imaginar care te „vindeca” de realitatea obiectiva este bun sau rau? Un hobby de tip trenulete, filatelie, pescuit, masini etc., etc este ancorat in realitate. O realitate augmentata de tip basm este benefica? Te deconecteaza de realitatea durereroasa, dar exista marele risc al dependentei, care intodeauna duce la desprindere de realitate.Orice desprindere de realitatea obiectiva este periculoasa pentru sine si semeni. Sunt multe de spus, dar nu pe blog.
Nu că realitatea n-ar fi (obiectivă). Doar că fiecare ins subiectivizeză tangența sa cu realitatea.
asta se întîmplă și în judecarea culorilor. Fiecare privim nuanțe diferite din pricina faptului că avem compoziția retinei diferită.
Nu am avut in vedere subiectivizarea ca inhibare organica -ce-i drept, de neevitat.- ma gandeam la tentative de a (ne) face realitatea mai mult decat suportabila, cel putin placuta, in maniera… unplugged.
unii se apucă de băut pentru chestia asta și se pare că este mai ieftin 🙂
Eu prefer realismul creștinismului.
viața este insuportabilă! Deci s-o trăim decent, demn și cu Domnul!
Doua `isme` alaturate, ne trezesc la realitate. N-as zice ca viata e chiar insuportabila. Cel mult greu de suportat, adica provocatoare, iar provocarile ne feresc de infundaturi, ba chiar pot da startul unor noi inceputuri. Exagerez?
E suportabilă ca acum, cînd mi s-a urcat Noah pe piept. Am trăit o dulceață enormă. Știu că mîine va fi mai rău!
cred că ”realitate augumnetată” în acest context corespunde unei chestiuni ceva mai tehnice.
Nu este „augmentată” în loc de „augumentată”?
Mai aud pe cîte unii: „Am cumpărat Augumentin…”.
noi la greacă așa spunem AUGMENT 🙂
Unde pot gasi cartea dlui Spitzer in roman sau cel mult in engleza? Vreau s-o cumpar