Ce este minimalismul? Nu mă refer la minimalismul arhitectonic, ci la minimalism ca stil de viață. Este un nou trend, un efect de pendul la consumerism, la sindromul Black Friday.

Este paralel creștinismului, dar există o substanță comună. Eliberarea, reducerea legăturii cu obiectele, cu mulțimea inutilă a acestora.

Sursa The Minimalists

Este interesant pentru mine că oameni cu totul nereligioși își dau seama de adevăruri asupra cărora Scripturile ne-au avertizat cu multă vreme în urmă. Nu banii sînt răi, iubirea de bani este rea. Nu consumarea produselor este rea, consumerismul compulsiv, faptul că, deși vechiul telefon își face slujba bine, ești neliniștit și deprimat că nu ai ultimul model din serie. Nu adunarea comorilor este rea, nici punerea lor în negoț, ci gîndul obsesiv asupra celor strînse, concentrarea asupra pămîntului și a lucrurilor de jos, după cum ne arată Pavel în Filipeni.

Sfîrșitul lor va fi pierzarea, Dumnezeul lor este pîntecele, slava lor este rușinea lor.

Tot Apostolul ne spune: gîndiți-vă la lucrurile de sus, nu la cele de pe pămînt.

Sau cum ne sfătuiește Mîntuitorul: să vă strîngeți comori în ceruri, nu pe pămînt, unde le mănîncă moliile și rugina.

Care este legătura dintre creștinism și minimalism? Una singură: natura umană. Minimalismul propune o ciopîrțire pe lîngă trunchi, creștinismul propune o realtoire, schimbarea naturii. Moartea și învierea în Cristos. Tind să cred, în consecință, că un creștin lacom este doar un creștin nominal, fără vreo cunoștință de opera Mîntuitoare a lui Cristos și fără cercetarea Duhului. Roada Duhului, să ne aducem aminte, este dragoste, bucurie, pace, îndelungă răbdare și … înfrînarea poftelor! Un creștin lacom și materialist nu este creștin, este un simpatizant al unui curent spiritual frumos, dar cam atît. Creștinismul autentic duce la sobrietate și desprinderea de sindromul ”și mîna greblă se făcu” sau ON SALE (vă mai amintiți? Nu avem nevoie, dar cumpărăm pentru că este la reducere?) sau Black Friday!

Update

Voluntary Simplicity