Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Daca macar acum s-ar trezi comunitatea baptista, cu privire la pericolul acestei muzici in bisericile noastre. Oricum, deja a invadat toate bisericile, in Romania si la tara a ajuns la unele biserici mici sa fie acolo un grup care sa cante ca la discoteca. Toti fratii batrani stau ca la dentist la o astfel de muzica si saracii nu mai au cuvinte. Fereasca Dumnezeu sa iei vreo atitudine si sa categorisesti muzica drept lumeasca, te poti alege cu „amenzi” severe. E si asta un semn frate Marius.
Anul trecut,un tanar pastor,absolvent la Universitatea Emanuel Oradea, a luat atitudine pe blogul sau, cu argumente solide impotriva unei astfel de asa zisa muzica crestina….,rezultatul?: a fost balacarit de un formator de opinie, pe blogul sau, drept:”crestini evanghelici constipati”(nu-i dau numele,fr.Marius stie despre cine-i vorba)
Nu mă miră cu absolut nimic. Dacă atunci când eram mai mic mai ascultam Hillsong şi alte cele, în ultimii ani mă lasă rece o mare majoritate de cântăreţi creştini. Nu mai ascult demult.
Creştinii evanghelici, de la uşier la pastor, trăiesc în general într-o bulă imaginară, prin care se izolează singuri de orice adevăr cărora ştiu că nu le pot face faţă, sau cărora ştiu că ar trebui să lupte pe bune, pe genunchi, şi prin argumente teologice bine argumentate. Majoritatea pastorilor cred că Dumnezeu a creat lumea prin evoluţie! Acceptă un compromis acolo, că oamenii de ştiinţă sunt mai deştepţi decât Dumnezeu când i-a dictat lui Moise din gura Lui adevărul.
Şi la fel şi în muzică, ei cred că diavolul sau oamenii lui sunt nişte proşti, care vor ataca biserica prin muzică rock, şocantă, şi că va fi simplu să interzică pur şi simplu.
Dar de fapt atacul se petrece subtil, constant, şi extrem de eficient.
Prin simplul fapt că nimeni nu compune cântece, doar traduce, e foarte tentant să traduci aiurea un cântec şi să-i scapi esenţa. Apoi e destul să nu bată bine versurile pe melodie, iar se mai adjustează, apoi trebuie să fie mai vioi, iar se mai schimbă. Apoi trebuie să le adjustăm ca să fie mai atrăgătoare pentru tineri. Apoi trebuie adjustate să fie atrăgătoare şi pentru cei mai în vârstă. Apoi trebuie să folosim cuvinte simple ca să „înţelege” şi cei ce citesc doar statusuri şi comentarii.
Şi după 10 ani de făcut chestia asta, cântecele vor suna aşa cum zicea tipul pe blogul lui. Fără nici o putere, dar foarte corect dpdv muzical, lexical, etc.
Apropo, vin vremurile când versurile vor trebui să fie politically correct. Vin vremuri în care dacă ce se va cânta va jigni sentimentele celor gay, avortoni, musulmani, etc, vom fi pasibili de amendă/închidere.
„Majoritatea pastorilor cred că Dumnezeu a creat lumea prin evoluţie!” – nu stiu daca este usor de realizat o statistica pe aceasta tema, care sa reflecte lucid lucrurile in aceasta directie.
Pe de alta parte, la nivel stiintific, prea putini teologi au competenta de a se exprima(nu este nevoie de titlu academic in stiinta, dar este nevoia de studiu si informare). Ca sa intelegi anumite teorii, sa le poti combate, sau mai bine zis sa poti combate segmentul eronat din ele, trebuie inteles bine modelul stiintific. Pe de alta parte cand discutam de stiinta discutam despre o gama foarte larga de teorii care au la baza diverse premize. Nu toti oameni de stiinta vad la fel, nu toti pornesc de la aceleasi premize, nu toti interpreteaza rezultatele la fel. Foarte des apare in presa tiparita sau electronica, „un grup de oameni de stiinta au descoperit…”. Care oameni de stiinta? Care sunt premizele lor? Ce ramura a fizicii au la baza? Care este instrumentul teoretic de interpretare a rezultatelor?
Manu, cu siguranta ca sunt lapsusuri mari in teologia si sfintirea multora, asta insa nu ne face sa renuntam la Standar si la Absolut. Pentru tine este Biblia Dreptar sau Norma de viata, asta-i intrebarea?
Cat despre satana care ar ataca Biserica prin muzica rock, asta nu-i o fantasma, e deja o realitate. Pacat ca multi nu mai percep aceasta realitate, unii din necunoastere, altii fiindca au devenit imuni la orice adevar spiritual. Traim probabil in aceasta societate unde umanismul a ajuns sa influenteze si bisericile noastre evanghelice si asta inseamna ca totul devine relativ, astfel pentru multi nu mai exista o lupta sau daca chiar exista una, devine o lupta cu cine nu trebuie.
Muzica este si ea un domeniu in care dezordinea din sufletul omului si-a gasit „scena”, pentru a se da in stamba. N-am nimic impotriva la a se da in stamba in lume, eu sunt impotriva la a se da in stamba in Biserica.
Nu stiu daca mai apuc o reforma in biserica baptista,
unde ti se umple duhul,inima si ficatul cu muzica lumeasca;
nu ne mai descaltam de cele cu care am intrat in biserica,
pregatindu ne pt Cuvint ci ne chinuim sa sedem pe scaun
ca sa ascultam in cele din urma predica.
La sfirsit auzi glasul predicatorului venit tocmai din Australia:
punctul IV al testului nasterii din nou, nu vi l mai spun acum,
a trecut timpul…
Cu ce credeti ca a trecut timpul?
cu M U Z I C A !!!
acum cind rinduiala cereasca s a stricat, s a pierdut natura cereasca, un lucru pamintesc prinde tot mai mult contur in biserica,
adevarata viata s a pierdut si slava s a indepartat.
Cred ca Dumnezeu va vrea sa aduca inapoi din nou pe Fiul Sau ,sa Ni L prezinte din nou ca Isus din Nazaret , ca Fiu al Omului si a lui Dumnezeu, Dumnezeu descoperit si aratat in om,
venit din vesnicie in plinatatea esentei divine, ca poporul Lui sa L poata vedea.
In Canada exista deja biserici baptiste reformate;
e greu , sunt mute probleme si nu se poate face usor, dar cu post si rugaciune ,
se poate face o reforma;
nu cintareti platiti dind slava lor Domnului;
ci fiecare gura sa L laude pe Domnul,
asta inseamna inchinare.
Ni s a furat cintarea comuna,acel sunet de lauda minunat, pe care il asteapta Dumnezeu!
Mergem la inchinare si stam muti, asteptid sa si faca numarul cintaretul sau cintaretii platiti.
Pentru Dumnezeu si pentru noi, totul este strins legat de o descoperire in inima a Domnului Isus.