Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Pingback: Scrabble, Abwoon, Călăul anesteziat « La patratosu
Eu propun sa ne traduca cel ce canta, poate are alte haruri aleintelegeri
cine are ocazia sa asculte recomand tot albumul „pasare galbena-n pene” din cate stiu singurul album inregistrat de TG integral cu cobza. de amintit alte doua piese „ciobanul care si a pierdut oile” si „doina haiduceasca”.
savai – numai
scumpie – scumpeturi, bogății
lisandrie – Alexandria
osicean – locuitor din comuna Osica, județul Olt
odolean – plantă terapeutică
obezi – părțile de lemn ale roții pe care se montează cercul de fier
tufanele – crizanteme
micsonele – micșunele
loitrele – lateralele
spetezi – stinghiile care leagă lateralele
fildisoara – (?)
calomfir – varietate de crizantemă, izmă
chilimir – țepușii care țin lateralele
jletii – (?)
razachie – soi de viță de vie
ginjuri – frânghie de nuiele
avrameasa – plantă terapeutică
poting – lanț, curea
cistineasa – (var.) cârstineasă, sinomim cu avrămeasă
jigle – crucea jugului
cocorai – ghiocei
brebenei – nume dat mai multor specii de anemone
@”Cind la rai, raiu-ncuiat,
Vazui ca sint vinovat.”
Daca este vorba de rai ..Tamara Laroux are un cuvant de spus despre acesta
http://www.youtube.com/watch?v=Lp6_NOJB2HI
jletii de fapt șîjleții sunt capacele din fata si spate loitrelor, care practic inchid „hâzgăul” carului/caruței
tind să fiu de acord cu ”traducerea” dumneavoastră.
fildisoara = fildeș – fildiș din turcă + oara= din oase de animal
interesantă etimologie