Suspendarita acută a lui Pontanescu şi simpatia pentru Băsescu

Iar ne pregătim de crizele de suspendarită. Acestea vin precum crizele bolnavilor de ulcer, primăvara şi toamna, precum depresiile, numai că suspendarita are certe legături cu prostul calcul şi cu orbirea instinctului politic.

Faptul că prostia îşi face de cap prin minţile politicienilor români devine uşor de demonstrat pentru orice tînăr student la ştiinţe politice în anul II. Demonul stricăciunii la minte circulă nestingherit transpartinic, dincolo de orice împărţire sau graniţă de partid: PDL, PSD, PNL … toţi o apă şi-un pămînt. La fel de plini de soluţii, la fel de vizionari.

Cineva spunea ieri că diferenţa dintre politicienii români şi cei americani stă în următoarele: „americanii stau cu fundul la scaun şi cu faţa la popor, pe cînd românii stau cu fundul la popor şi cu faţa la scaun”. Eu am impresia că tot cu acesta şi judecă.

Cum poţi să faci asemenea calcule într-un popor care ţine cu persecutatul? Cunoaşte cineva vulgul? Nu are programe, nu votează ideologii, nu ţine cu partidul. Poporul a votat contra „ţapului”, că nu i-a plăcut Constantinescu, a votat cu Roman, că e băiat frumos, a votat cu Iliescu, că e om de ispravă, „rîde şi dă mînurile cu noi”.

Nefericitul cuplu PontAnescu, încercînd să îl suspende pe Băsescu, nu reuşeşte, mai ales prin comparaţie, decît să ni-l facă din nou simpatic, iar pe fondul gulivernicelor antonescisme şi ponte pe care le debitează acest Ianus, s-ar putea ca actualul preşedinte să ne cîştige din nou iubirea.

Aceleaşi calcule proaste le-a făcut şi PSD-ul prin debarcarea domnului Geoană. S-ar putea ca tocmai această aruncare peste bord să-l propulseze din nou pe scena politică pe fostul candidat la preşedinţie. Dacă domnul Geoană ştie să folosească momentul, s-ar putea chiar să îi spună doamnei Mihaela, dragostea dînsului, că ne este preşedinte … Cîştigă! Dar nu pe strategia lui, ci pe prostia foştilor colegi de partid, „piaza” şi „dictatorul”.

Astăzi am încercat să fac haz de necaz. Nu se poate! Te apucă plînsul! Am încercat să mă întristez. Nu se poate! Te apucă rîsul!

România este într-o stare jalnică nu din cauza politicienilor. Nu ei sînt de vină. Poporul întreg. Ei, din nefericire, ne reprezintă!

Aşa cum spunea sîmbătă un prieten: „politicienii n-au nicio vină, este o falsă ţintă toată alergătura asta după vinovaţi, poporul este aşa…. pervertit, jegos, caracter prost, sălbăticit”.

Dacă este aşa, ne mirăm că nu avem opţiuni pentru prezidenţialele care urmează?

Ce n-aş da să putem spune toţi precum domnul Geoană pe facebook aseară: „Adio, tovarăşi, bine v-am găsit, prieteni!”

Prieteni? Numai pe facebook, domnu Geoană, iar acolo sînt numai frendzi. Pe prieteni îi veţi găsi în altă parte.

Iată AICI

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în dulce Românie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

38 de răspunsuri la Suspendarita acută a lui Pontanescu şi simpatia pentru Băsescu

  1. marinelblaj zice:

    Frate Marius, n-aveam dreptate cu „Paranteza numită Romania”? Vă mai amintiţi de ea? Pe mine nu mă mai miră aproape nimic! Fiindcă nu mai poţi să te miri când eşti… stupefiat! 😀

  2. Ciprian zice:

    E ceva cu link-ul de la sfarsitul articolului, cred ca s-a strecurat o greseala.

  3. Adrian.S zice:

    Pocaitii urasc politica.Asa ca…. Asta este.Ramanem cu rasu plansu.

    • Ciprian Simut zice:

      Politica nu corupe de la sine, omul corupe politica, iar o politica corupta de om corupe si alti oameni. Hm, ce? Oricum, politicienii dau vina pe politica incercand sa arunce responsabilitatea pe o chestiune creata de om. Problema politicii este ca nu poate da replica decat prin intermediul altor indivizi. O alta problema a politicii romanesti este ca a ajuns sa fie compromisa. Ideea de politica este distrusa.

      Politica este o indeletnicire nobila. Politica se ocupa de buna gestionare a cetatii, a orasului, a populatiei. Pocaiti urasc politica pentru ca nu le iese nimic profitabil, dar in momentul in care va veni un individ care va face lucrurile sa mearga normal, dintr-o data vor iubi politica.

      Istoria gandirii politice are o bogatie impresionanta de concepte care au influentat omenirea in diferite feluri. Din nou: politica in sine nu e vrednica de urat sau de dispretuit, este o unealta care poate sluji binele sau raul. Omul e de vina.

    • Marius David zice:

      Nu, pocăiţii nu urăsc politica. Cine a decretat asta?
      şi de unde limbajul acesta generalizator? toţi pocăiţii? 87 la sută, 40 la sută, o minoritate, o majoritate? cei din mediul urban, cei de la ţară, cei din diaspora?

  4. Prince zice:

    sper sa nu urmaze iar un blocaj de guvern si sa trebuiasca sa inprumutam la dobanzi mari!
    asta sa intamplat ultima data cand a cazut guvernul boc.

  5. STEFAN T. zice:

    Ma intreb oare cat de jos se mai poate duce situatia asta.Cand vor realiza oamenii ca au indurat destul??Clasa politica e una fara nici un ideal,coloana vertebrala aleasa de o majoritate care isi vinde voturile pe un kg de ulei,zahar sau alte pomeni electorale.Pacat de tara aceasta.Ma doare inima ca si emigrant pe alte melaguri sa vad ca a trebuit sa plecam numai din cauza acestor impostorii.

  6. Ciprian Simut zice:

    cel mai bine e sa fie conducatori cu onoare si coloana, nu indivizii acestia care guverneaza acum.

  7. Dan Ghenea zice:

    Eu cred ca nu conteaza cine propune suspendarea. De cel putin 2 ani domnul de la Cotroceni a creat cam in fiecare anotimp cel putin cate un motiv de suspendare. Adevarul e ca presedintele nu isi indeplineste corect sarcinile. Adevarul si mai trist e ca alegerile pentru aceasta functie duc din lac in put. Asa ca ar fi bine sa ne gandim la faptul ca functia asta sta pe o minciuna. Hai sa punem din nou coroana la locul ei de drept, prin mila lui Dumnezeu si vointa nationala. Nihil sine Deo!

    • marinelblaj zice:

      Ehe! Mi-a plăcut ideea cu „Hai sa punem din nou coroana la locul ei de drept, prin mila lui Dumnezeu si vointa nationala”, dar, dacă pe mila lui Dumnezeu mai putem conta, mă tem că după atâta intoxicare, voinţa naţională e mai greu de luat în calcul… Am mai scris pe aici ca în 90 era să fiu linşat împreună cu fratele meu fiindcă susţineam ideea întoarcerii la monarhie. Credeţi că s-a schimbat ceva de atunci? Eventual în mai rău, da!

      • Dan Ghenea zice:

        In procente de vot popular la un eventual referendum e o schimbare de la 2% la 28% (in conditiile in care 47% sunt nehotarati, iar increderea in Regele Mihai depaseste 50% – cam de 7 ori mai mare decat increderea acordata presedintelui in functie). Eu zic sa incepem actiunea deschisa pentru reinstaurarea monarhiei, timpul basmelor cu republici marete si monarhii hraparete a trecut, cu voia Domnului.

    • Victor zice:

      Cum ramane cu rugaciunea pentru autoritati? Eu nu spun ca sunt de acord cu presedintele Romaniei tot timpul, dar cred ca uitam ca trebuie in primul rand sa ne rugam pentru el si pentru cei care ne conduc si apoi sa votam cu intelepciune. Nu sa ne facem tot timpul planuri de suspendare, care denota lipsa de respect pentru autoritatea pe care o ingaduie Dumnezeu vremelnic.

      • Marius David zice:

        da, am spus eu că nu mă rog pentru autorităţi?
        Doamne fereşte!
        Ai văzut filmul Fiddler on the roof?
        – Rabinule, există vreo binecuvîntare pentru Ţar?
        – Da, cred că există: Doamne, ţine-l … departe de noi!

        Respectul pentru autoritate nu trebuie confundat cu lobotomia

  8. Cezar zice:

    Toti fura, dar macar sa-i mai schimbam, sa fie un echilibru intre bogati.

  9. sebastian zice:

    Da cum să fie posibil să îmi fie simpatic Basescu? Niciodată…. Am auzit de multe ori să nu mai dăm vina pe politicieni să facem noi ceva. Să facem ce? Ei au puterea executivă, ei apobă legile nebune, eu am doar protestul atât.

    • Ciprian Simut zice:

      Da, chestiunea cu „nu te plange, fa ceva” este o problema falsa. Principiile „contractului social” sunt variate. Esenta este ca noi, cetatenii, cedam unele drepturi spre a fi exercitate de anumite organe de drept ale statului.

      Deci, daca ti s-a scos un ochi in timpul unui conflict cu un infractor care vrea sa iti faca rau, nu te poti duce sa ii scoti un ochi si sa iti recuperezi dauna materiala, ci faci o plangere la politie, politia il aresteaza, este judecat si este condamnat in baza legii. Legea e facuta de indivizi, ca divina nu e.

      Deci, daca indivizii au agenda ascunsa, pedeapsa va fi blanda pentru agresor pentru ca au ei, legiuitorii, prieteni si amici care se ocupa de astfel de gainarii, si tunuri serioase.

      Deci, („deci” se va repeta de cateva ori) cei carora le-am cedat dreptul nostru de a ne face dreptate, sunt cei care pot perverti legea pentru a-si putea indeplini agenda. Eu am mai spus-o ca nimeni nu este deasupra legii, dar daca legea e stramba trebuie schimbata. Asta inseamna sa te folosesti de parghiile legii pentru a o schimba pe ea…legea.

      • gh.iulian(l'exateo) zice:

        asta cu agenda ascunsa chiar ai spus-o bine-exact asta e miezul problemei:politicienii(si nu doar cei romani)guverneaza(deci exercita un mandat,o slujba)in numele cetatenilor,pe banii cetatenilor,dar servind de fapt intersele din umbra ale adevaratilor lor patroni „illuminatzi”. maranatha!

  10. Dan Ghenea zice:

    Drepturile sunt inalienabile. Cedam conditionat exercitiul fortei pentru a restabili dreptatea. Nici dreptul de a stabili legi nu il cedam, il delegam, tot conditionat, reprezentantilor alesi. Care pot vota legi doar intre marginile Constitutiei, adica al contractului in care noi suntem si prestatori si beneficiari. Probleme apar atunci cand nu exista un garant adevarat al Constitutiei. Care nu poate fi un presedinte partizan. Ci un rege.

  11. Ciprian Simut zice:

    Regele nu este garant mai bun decat un presedinte. Nu exista nimic in functia regelui care sa il transforme in vreun paladin al dreptatii sau vreun garant al acesteia. Regele e tot un om. Functia nu-l face pe om, omul face functia.

    • Dan Ghenea zice:

      Argumentul se referea la partizanat. Presedintele nu prea poate sa nu fie partizan. Dumneavoastra ati putea sa fiti echidistant dupa o lupta politica dura in care unii v-au laudat mai mult decat ati merita (pentru a convinge poporul sa va voteze) iar altii v-au injurat mult mai mult decat credeti ca ati merita? Regele nu trebuie sa se aleaga si sa se realeaga, asa ca daca isi vede interesul si mai ales interesul pe termen lung al dinastiei va dori ca regulile jocului sa fie respectate (pentu ca pozitia lui e garantata, indiferent cine castiga dupa aceste reguli).
      Si nu, nu omul face functia dupa bunul lui plac. Omul ar trebui sa se ridice la inaltimea
      functiei; pentru ca nu se reprezinta doar pe sine ci reprezinta suveranitatea natiunii. Si pentru asta se cere o anumita educatie. Acel gen de educatie pe care Majestatea Sa Regele dovedit- o.

      • Din acest punct de vedere aveti dreptate: regele, nefiind afiliat politic al nici unui partid, adica nefiind prin functie membru sau fost membru al vreunui partid, poate garanta o echidistanta favorabila interesului national si individual… teoretic.

        Regele e tot om si va sustine partidul care ii ofera garantii politice, dar si financiare. Interesul partidelor este de a atrage simpatia electoratului (cu cateva exceptii remarcabile), dar si a conducatorului, in acest caz regele.

        O tara nu iese dintr-o criza pentru ca are un rege sau un presedinte, ci daca acel rege sau presedinte se foloseste de autoritatea pe care o are pentru a indrepta lucrurile spre o normalitate. De aceea, nu functia regelui sau a presedintelui garanteaza ci omul care o exercita. Se poate ca regele Mihai a dovedit verticalitate, dar nimeni nu garanteaza ca urmasul sau va fi la fel de tandru si de vertical. Ce ne facem daca nu ne place de mostenitor? Alegem altul? Nu putem daca sustinem monarhia dinastica.

        Spania de azi, Danemarca, Olanda si celelalte monarhii nu se tin pentru ca regele/regina e cine este ci pentru ca au o traditie in materie de monarhie. Noi, romanii, nu avem. La noi nu va functiona monarhia decat daca va fi existat o campanie asidua (care va tine cativa ani buni, da buni de tot). Nici macar in acele conditii nu va functiona pentru ca votul multor romani depinde de cana primita in campanie.

        Asadar, modelul biblic trebuie urmat. Daca acel model este urmat, atunci eu nu am nici o treaba, sa fie monarhie.

        • Dan Ghenea zice:

          Foarte vehiculat si foarte ciudat argumentul cu traditia. Romania este un stat tanar. Ca stat national s-a nascut din dorinta pe parcursul unei jumatati de veac (1829 – 1881). Mai intai generalul conte Kisseleff a supervizat transformarea Principatelor in protectorate ale Rusiei cu o organizare interna de tip stat aristocratic cu o baza largita de participare la decizii (marile familii urmau sa isi imparta in continuare puterea, dar boierimea mica si mijlocie urma sa joace un rol sporit. Dupa 1840 urmeaza o faza in care ideile revolutionare aduc si luarea in considerare a ideii de republica la romani, dar doar in scrierile unui Balcescu sau ale unui Rosetti. Pentru ca atunci cand Revolutia de la 1848 invinge in Muntenia, se multumeste sa impuna domnitorului in functie, Gh. Bibescu, sa semneze noua Constitutie si sa depuna juramantul ca domn constitutional. Doar fuga ulterioara a lui Bibescu face sa fie proclamata o efemera republica la Bucuresti. Altminteri, si cei mai radicali revolutionari au sustinut in Divanurile ad-hoc au cerut unirea sub un print strain dintr-o dinastie domnitoare in Europa. Si aceasta fost cheia de bolta a constructiei statului roman modern, independent, unitar si recunoscut de Europa in 1881, cand Carol I este incoronat ca Rege al Romaniei.
          Despre ce alta traditie vorbim? Vrea cineva sa spuna ca romanii au vrut republica pentru tara lor si li s-a impus monarhia. Tocmai am aratat ca e pe dos. Vrea cineva sa spuna ca republica populara si republica socialista au creat o „traditie”?

          • Traditia monarhiei in Romania e scurta. Deosebirea dintre monarhia noastra si cea a altor state este o prapastie de un mileniu. Bogatia evenimentelor din aceasta perioada au scos la iveala bunele si relele oricarui sistem de pana acum.

            Nu am spus ca romanii au vrut ceva si au primit altceva. Ma indoiesc ca poporul poate sa discearna problemele ridicate de fineturile politice. Omul simplu este mult mai preocupat de problemele zilnice decat de detalii de guvernare, dar poate reactiona, chiar violent, la schimbarile de nivel de trai. Problema romanilor este ca am fost obisnuiti cu greul si functionam dupa principiul: mai rau sa nu fie. Cand acel rau mai rau se intampla contracaram socul cu aceeasi zicala.

            impunerea domniilor se face pe baza de interes, puterea politica este impusa de elite. Poporul nu poate face adunari prin care sa hotarasca ce forma de putere politica sa aleaga. Singurul mod prin care poate fi imputernicita este prin interventia altor elite care au interes profund in a vedea masele traind mai bine si gandind mai departe de limitele impuse de sistem.

            Asa se face ca, de exemplu, in Romania, in ciuda nenorocirilor aduse de prezentii guvernanti nu renunta nimeni si nu demisioneaza nici unul. De ce? Intrebati-i pe ei. Dar a da vina pe democratie din pricina unor astfel de indivizi este nedrept, pentru ca si monarhiile au exemple de indivizi nevrednici care au facut de rusine institutia monarhiei.

            Deci, ce ma intereseaza pe mine? Simplu: care este elementul definitoriu pe care il poate adopta un conducator (presedinte/rege/orice altceva), pe care sa il impuna apoi in actul de guvernare (prin intermediul oraganelor si institutiilor abilitate) pentru a putea fi numiti „vrednici” „eficienti” „buni” „destoinici” „vrednici de urmat?”

  12. Dan Ghenea zice:

    De acord, sa ne raportam la modelul biblic. Sa nu mintim. Si sa nu mai alegem mincinosi care sa ne reprezinte. Sa nu dam premii celor care mint cel mai mult. Si fiindca oamenii sunt oameni pacatosi, sa nu mai speram ca din acest fel de alegeri poate iesi un presedinte providential. Si ne tot intrebam ce ne facem daca urmasii unui rege nu sunt demni de functie. Cu alte cuvinte, ce facem daca Dumnezeu permite sa se nasca un mostenitor aparent care nu ne place? Poate ca ne gandim si la faptul ca nu exista lucruri pur intamplatoare. Si apoi, daca exista un consens ca nu este apt sa domneasca, va exista posibilitatea ca Parlamentul sa impuna prin lege chemarea la tron a urmatorului pe lista de succesiune. Mecanism care a functionat deja in Anglia in 1937, in Belgia in 1945, in Romania in 1926, in Danemarca la inceputul secolului XX.

    • Nu mi-am facut iluzii cu privire la presedintii providentiali de vreo 10 ani. Visele acelea frumoase cu natiuni legate prin prietenie si interes comun pentru bunastarea individuala si colectiva bazata pe principii nobile s-au facut mici.

      Mecanismul cu inlocuirea unui rege nevrednic, prin fapte dovedite, nu prin mofturi, poate functiona in orice sistem. Diferenta este denumirea functiei. Modelul pe care il numiti biblic nu se aplica regelui ci se aplica indivizilor. Regii din VT aveau aceste porunci de urmat:

      Lege pentru împărat.
      14 După ce vei intra în ţara pe care ţi-o dă Domnul Dumnezeul tău şi o vei stăpâni, după ce-ţi vei aşeza locuinţa, şi vei zice: „Vreau să pun peste mine un împărat, ca toate neamurile care mă înconjoară,”
      1Sam 8.5-20;
      15 să pui peste tine ca împărat pe acela pe care-l va alege Domnul Dumnezeul tău, şi anume, să iei un împărat din mijlocul fraţilor tăi; nu vei putea să pui împărat pe un străin, care să nu fie fratele tău.
      1Sam 9.15; 1Sam 10.24; 1Sam 16.12; 1Cron 22.10; Ier 30.21;
      16 Dar să n-aibă mulţi cai şi să nu întoarcă pe popor în Egipt ca să aibă mulţi cai; căci Domnul v-a zis: „Să nu vă mai întoarceţi pe drumul acela.”
      1Imp 4.26; 1Imp 10.26; Ps 20.7; Isa 31.1; Ezec 17.15; Ex 13.17; Num 14.3-4; Deut 28.68; Osea 11.5; Ier 42.15;
      17 Să n-aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima; şi să nu strângă mari grămezi de argint şi aur.
      1Imp 11.3;
      18 Când se va aşeza pe scaunul de domnie al împărăţiei lui, să scrie pentru el, într-o carte, o copie a acestei Legi, pe care s-o ia de la preoţii din neamul leviţilor.
      2Imp 11.12; Deut 31.9-26; 2Imp 22.8;
      19 Va trebui s-o aibă cu el şi s-o citească în toate zilele vieţii lui, ca să înveţe să se teamă de Domnul Dumnezeul lui, să păzească şi să împlinească toate cuvintele din Legea aceasta şi toate poruncile acestea,
      Ios 1.8; Ps 119.97-98;
      20 pentru ca inima lui să nu se înalţe mai presus de fraţii lui şi să nu se abată de la poruncile acestea nici la dreapta, nici la stânga şi să aibă astfel multe zile în împărăţia lui, el şi copiii lui, în mijlocul lui Israel.

      Textul e din Deuteronom 17:14-20. Ma intreb daca mai poate un rege/presedinte/etc sa fac astfel de lucruri? Oare cum ar arata natiunea sub un astfel de conducator?

      Abuzurile monarhiei nu difera intotdeauna de cele ale conducatorilor moderni chiar si democrati. Dar, se ridica aceeasi intrebare: unde il gasim pe cel care nu te fura, nu te minte, ci are grija de popor?

  13. Dan Ghenea zice:

    Nu despre un rege veterotestamentar e vorba ci despre un monarh constitutional; monarhia constitutionala democratica este cea mai noua forma de guvernamant – are vreo 200 de ani in Marea Britanie,Tarile de Jos si Suedia, 150 de ani in Danemarca si mai putin de 100 in celelalte monarhii constitutionale actuale. Asa ca nu vorbim de traditii de o mie de ani. Avem o traditie de monarhie constitutionala mai lunga decat Spania, de exemplu.
    Iar de gasit n-o sa-l gasim pe cel care nu fura, nu minte si are grija de suveranitatea poporului decat daca ne intoarcem ochii spre semnele pe care Domnul le pune pentru cei care au ochi de vazut. Omul acela este inca printre noi.

  14. Ciprian Simut zice:

    Modelul monarhului este doar cel biblic. Orice alt model este sortit esecului. Contextul istoric, politic, economic, si religios dicteaza posibilitatea inscaunarii unui monarh.

    Atrag atentia asupra exceselor facute de orice tip de guvernare, fapt pentru care ma intorc din nou la dialogul despre tipul de om care trebuie sa conduca o tara.

  15. Dan Ghenea zice:

    Nu toate guvernarile sunt egale, chiar daca sub toate se pot produce excese. Nu e un motiv de abtinere de la actiune faptul ca alternativa nu e perfecta. Si nu e vorba de „tipul de om care sa conduca tara” ci de faptul ca rolul cetatenilor si al reprezentantilor lor este de a se asigura ca un om care incalca legea fundamentala nu mai poate conduce; nu sa-l lase in pace pe motiv ca nu au gasit inca persoana ideala pentru al inlocui. Putem discuta despre orice, dar nu despre nerespectarea legii; pentru ca putem sa ne dorim mari conducatori, dar noi ducem lipsa de ceva mult mai simplu:un om care sa respecte legea. Abia dupa aceea ma intereseaza ce alte calitati mai are.

  16. Ciprian Simut zice:

    Pentru ca un om sa respecte legea are nevoie de niste calitati. Pe acestea se bazeaza capacitatea sa de a respecta legea.

    De exemplu, am asistat ieri seara la un dialog intre un individ dintr-un partid politic si un jurnalist. Acesta din urma l-a intrebat deca nu poate fi dat afara din partid un membru ale carui fapte sunt dovedite prin acte, dar fara implicarea organelor abilitate care sa fi anchetat cazul. Raspunsul a fost ca: individul care conduce partidul nu-l poate da afara din partid pe cel corupt pentru ca in statutul partidului nu exista posibilitatea ca un membru sa fie dat afara. Un membru se poate retrage din partid, dar nu poate fi dat afara.

    Asadar, problema era ca din cauza faptului ca nu exista in statutul partidului articolul prin care un membru poate fi dat afara, nu se poate lua in calcul litera legii. Astfel, legea se subordoneaza statutului partidului.

    intrebarea mea este: in situatia in care coruptia este fatis prezentata in media, iar in momentul confruntarii cu datele cei abilitati se scuza cu artificii legislative, ce rol are biserica? sau mai precis: membrii bisericii? Intreb asta pentru ca suntem oameni cu drept de vot.

  17. Camix zice:

    Iaște o vorbă cu privire la politicieni cum că s-ar asemăna cu pamperșii. Și unii, și alții trebuie schimbați des și din aceleași motive. În momentul votului vor fi trecut 10 ani băsescieni (sper că nu am greșit numărătoaRea), îl concurează pe Iliescu în vechime (și pe cei de dinainte în practică) și lumea deja de mult și cu vârf va vrea să-l fi fost uitat. Cred că, indiferent cât de proaste vor fi alternativele, sunt mari șanse să se voteze oricum numai să fie împotriva lui. De nervi, cred că procentul votanților „riscă” să fie mult mai mic. Sau poate sunt eu subiectivă, primim și grenade, dar chiar mă îndoiesc că, după un deceniu, nu ți se face rău de la stomac.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.