Dragi prieteni,
După cum ştiţi, vreme de cinci ani în cadrul Universităţii Emanuel, dar fără a limita participarea doritorilor doar la această instituţie, am organizat şi condus un grup informal de ucenicie numit (în mod ironic) „Fabrica de bărbaţi„.

Este o istorie lungă în spatele acestui grup, în spate, dar şi în faţă. M-am bucurat în aceste zile să văd bărbaţi care au fost atinşi de această lucrare, acum soţi şi taţi, părinţi spirituali la rîndul lor, implicaţi în societate şi în lucrarea spirituală. Am fost cu inima frîntă, aflînd recent de căderea unora pe care îi voi păstra în continuare în rugăciune.
De-a lungul acestor ani am avut diverse activităţi, mai ales în primul şi în al doilea an, apoi am continuat cu întîlniri legate de diversele probleme care apar în viaţa tinerilor băieţi creştini în devenire spre bărbaţi. Ultimul an şi jumătate a fost cel mai rarefiat în activităţi şi întîlniri.
Din pricina cumulării mai multor responsabilităţi şi a unor pasaje care trebuie trecute, mai ales în domeniul familiei, al bisericii, dar şi al profesiei, pentru o vreme mă voi retrage din poziţia de conducător al acestei iniţiative. Ar fi ironia diavolului să mă implic în formarea altora, fără a lua seama la ce se întîmplă în propria-mi casă, biserică şi sufocînd alte chemări şi daruri pe care Dumnezeu mi le-a împovărat.
Acest lucru nu înseamnă că activitatea acestui grup de ucenicie peripatetică se va întrerupe definitiv. Voi solicita ajutorul colegilor şi prietenilor, al unor „absolvenţi” ai acestui mod de şcolire.
Sper ca cei care au fost slujiţi de acest mod de ucenicie să vină în ajutor. Sper ca oameni care au parcurs cu succes pasajele despre care vorbesc acum să continue acolo unde eu acum trebuie să mă aşez.
Cu amintiri extraordinare,
cu mulţumiri către toţi cei ce s-au implicat pînă acum,
cu recunoştinţă anticipată pentru cei care vor dori să ajute,
Marius Cruceru
P.S. Sper ca acest anunţ să nu fie o descurajare pentru cei care au nădăjduit în ajutor în anumite domenii din viaţa lor. Un student mi-a spus anul trecut: „eu am venit la Universitatea Emanuel în primul rînd pentru Fabrica de bărbaţi… vreau să îmi încep serios ucenicia”. Voi continua să mă ocup de ucenicie. Aceasta este chemarea şi responsabilitatea mea. Sper ca tocmai retragerea mea din calea organizării întîlnirilor să faciliteze mai multe şi mai eficiente întîlniri. Deci… să privim cu speranţă!






Frate Marius,
Capul sus ! Ochii inainte ! inca n-ati ajuns la apogeul clipei de a fi „turnat ca o jertfa de bautura…” asemenea batranului apostol Pavel.
Inca n-ati ajuns sa spuneti…”numai Luca este cu mine !”
Fabrica de barbati intr-adevar, este si o predare de stafeta dar este si o ardere intr-un sfant si mistuitor perpetuum-mobile a unei calde inimi de pastor care niciodata nu va obosi sa spuna: „Cine cade in pacat si eu sa nu ard?” Si apoi, pe langa celelalte arderi, pentru familie, pentru prieteni, colegi, pentru „fabrica de barbati”, va …”mai apasa si grija pentru Biserica…”
Fiti binecuvantat pentruca sunteti un adevarat purtator de poveri, si doar, din cand in cand, fibrilatiile…va vor aduce aminte cat sunteti de conectat la pulsatiile unei INIMI DIVINE, ale Pastorului Cel Mare !
COMPLETARE:
„…sunteti de conectat la pulsatiile unei INIMI DIVINE, ale Pastorului Cel Mare „… in a caror zvacniri sfinte va fi intotdeauna loc de o zvacnire speciala pentru MARIUS CRUCERU, modelatorul de BĂRBAŢI -PĂSTORI, atat pentru acasa si in cat si in Biserica si pentru Biserica!
Mulțumesc pentru deschiderea cu care ați spus lucrurilor pe nume la fabrică. Mereu mă întâlnesc cu chestiuni pe care le-ați abordat.
da, sper să îţi folosească şi dă-le şi altora. Poate că merită.
fr.Marius este o veste tirstă că nu se mai ține fabrica de bărbați…
dar ce veți face în cazul în care nimeni nu va lua inițiativa?
Pingback: De mîine voi începe să răspund la comentarii | Marius Cruceru