Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Tocmai am citit că acolo-i loc cu vechi rădăcini săseşti , iar unde-i nemţie , sau chiar secuime , e rînduială şi orînduire de toată forma , inclusiv muzicală.
Deci , discursul muzical va fi , într-un fel , la el acasă.
Imi pare rau sa te dezamagesc, ordine poate instaura doar Dumnezeu, pe cei care-i amintesti am reusit in lunga si fructuoasa convietuire cu ei sa-i facem sa intirzie, sa minta, chiar sa fure…. Daca chiar vrei asocieri, la Selimbar, undeva intr-un colt de tarla se afla insemnat locul unde a fost ucis Mihai Viteazul de catre aliati (prieteni, tradatori? lume buna) .
Da , nu v-aş putea contrazice prea tare , dar mi se pare că cele trei acţiuni , după cum le-aţi amintit , sînt cauzate tocmai de învăţătura românească.
Pe de altă parte , nu locul este cel evocat de mine , ci unele trăsături speciale care diferenţiază popoarele între ele.
La misiunea „Pacea” ?
La ce ora?
Îmi pare rău, abia acum am văzut comentariul tău.
Cred că sînt ceva înregistrări,
am văzut că au filmat şi video.
sper să nu fiu youtubat, mai ales că nu aveam unghii.
mi le-am tăiat cînd am venit în cside.
Pentru frandes dorin: la Selimbar Mihai Viteazul a invins armatele lui Andrei Báthory. Uite, te ajuta si wikipedia… http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_%C8%98elimb%C4%83r
Abia mai apoi domnitorul a fost ucis de catre generalul Basta langa Turda, dupa aproape doi ani de la batalia de la Selimbar.
Cat despre Selimbar, sunt sigur ca sunteti asteptat cu nerabdare, frate Marius. Si acolo sunt iubitori de muzica de calitate.
Pingback: Miercuri – Lăuta | Marius Cruceru