Sînt singurul moldovean născut la Ploieşti, trăiesc în Ardeal cu gene de oltean şi răgăţean, armata făcută în Dobrogea şi cu inima în Bucovina… etc. … aşa cum spuneam şi cu alte ocazii… dar sîmbătă am devenit arădean.
Fără să îmi dau seama şi din mare neatenţie şi din partea organizatorilor, care s-au trezit cu un amator între profesionişti, şi lipsă de veghere din partea mea… m-am trezit în mijlocul unui eveniment extraordinar.
Dorin Frandeş m-a ispitit, Onisim Mladin m-a convins, Puiu Caciora a fost eminenţa cenuşie din spatele unei manifestări care merită toate atributele la superlativ, iar Nelu Petroi cel care a avut iniţiativa şi a susţinut împreună cu alţii partea de implementare.
A fost un fel de homecoming event, un fel de …. (Autocenzurat)… numai că a fost numai muzică bună. Pe drum am aflat că a fost de fapt şi un eveniment al Desculţilor (îi rog pe unii dintre ei să intervină să ne spună ce este cu Desculţii… )
Majoritatea formată din muzicieni profesionişti a primit şi amatori ca mine. Ce am căutat eu acolo? Poate că organizatorii m-au ales din pricina doctoratului meu în amatorism, altfel nu îmi explic pentru ce am nimerit între atît de mulţi muzicieni excelenţi.
La un moment dat, pe la jumătatea manifestării, din pricina programului meu aglomerat de a doua zi, ziua de Florii, a trebuit să plec, dar nu am putut să îmi şterg nici în ziua de azi imaginea Lenuţei din Şega, un copil al străzii care, atunci cînd a deschis gura ne-a lăsat pe toţi cu ochii umezi şi obrajii săraţi.
Abia aştept înregistrările, video şi mp3. Sper să fie scoasă de acolo contribuţia mea, cîteva sunete ilustrative scoase din caval şi din lăuta renascentistă.
Sper să putem organiza aşa ceva şi la Oradea. Visez la un fel de Concert Şcoală cu Prodeum-ul lui Puiu Caciora, cu grupul lui Neluţu Moţ, concert prin care s-ar putea ilustra tot ceea ce dr. Caciora face la cursuri.
Se angajează cineva alături de mine în susţinerea unui asemenea eveniment? Ca să fiu mai clar: căutăm mecenanzi.
Marius Cruceru 
Felicitari tuturor. Din cite-l stiu, Onisim Mladin se poate adapta la intilniri de felul acesta. Nelu Petroi e un om cu inima amre si dragoste de Domnul. Lenuta e intr-adevar o istorie a Domnului si includerea ei intre profi a fost o inspiratie a Domnului.
Pina vor scrie altii despre desculti, citeva citate:
-„Desculti”-Romanian Homecoming, grup de partasie crestina al unor evanghelici romani, din diaspora si din Romania, „in spatiul virtual”. Rugaciune, comunicarea unor experiente spirituale, meditatii si grup de suport pentru cei cu probleme speciale.
-Acest grup se intalneste „in spatiul real”, la O Sarbatoare in Cinstea Domnului,anual in al doile weekend a lunii octombrie, la Hickory N.C. SUA si Arad-Sega Romania, pentru trei zile de cantare, rugaciune,poezie.
-Intalnirea „desculti”, ar putea deveni o „miscare” numai daca ea, este mai mare decat orisicare dintre noi; mai mare chiar, decat noi impreuna. (florian)
-„Desculti” este o stare muzicala. Cand fara prejudecati si cu mastile jos, laudam pe Dumnezeu” (dr. Puiu Caciora)
-Dragosgtea, propriuzisa nu are un „plan”. Ea este „desculta” si risca totul pentru „spontan” si „viu”. (dr. Puiu Cocian)
-Grupul „desculti” este creator de comunitate si nu de programe.
(dr. Sorin Covaci)
… La inceput, numele a stirnit reactii de protest din partea … intelectualilor, comparatii neinspirate cu Zaharia Stancu… Mi s-a parut enervant ca un nume a creat atita teorie… Apoi, a cistigat prin substanta… Altii, teologizind numele cu descaltarea de la rugul aprins, etc.
Ideea a inceput spontan, prin anii 60; in intunecimea comunista tinerii erau descurajati a veni la biserica. O orchestra era ceva si mai subvesrsiv… Dupa repetitii obositoare, Nicolaie Iovin, zicea copiilor: „inchideti caietele si cintam desculti”…Cintau pina la miezul noptii de placere fara un repertoriu prescris; unul zicea un nume sau numa de cintare…N. Iovin era aspur, repetitiile serioase. Daca nu se rugau cum trebuie ii trimitea acasa anulind repetitia. Dintre „descultii” de-atunci au venit intilnirea de la Arad… Daniel Blaj si Florin Iovin… Ideea a fost preluata acum vreo 6 ani in emigratia romana -de la Sega- din USA si acum nu mai are nimic cu Sega..
PS- termenul de desculti e si mai vechi.. Cind bisericile baptiste fusesera inchise de Antonescu, credinciosii -femei si copii, barbati fiind la razboi- se adunau la salasele izolate de linga Arad … si cintau, slavindu-L pe Domnul multe ore in sir, „desculti” – nu mai aveau parituri- si cintau din inima, in ilegalitate… Ei au folosit primii termenul…
Doru Radu,
multumesc pentru cuvintele bune.
multumesc si pentru lamuriri, erau necesare.
draga Doru Radu;
1)Deculti a avut, are si va avea pentru veci de veci, legatura cu Sega.
2) a canta din inima,si a improviza nu poti sa faci asta doar daca poti canta cantarea fara carti si fara note;adica liber…
….parerea unui segan de 42 de ani…(cu o foarte scurta intrerupere)ch.
pentru veci de veci?Nu-i cam mult spus?
Frumoasa seara, cred ca live a fost muult peste ce am putut vedea online. Salutari lui Nelu Mot si baietilor! Ii asteptam cu drag si la Oradea.
sînt foarte curios cum se va fi auzit on line… că pe viu a fost extraordinar.
Se poate vedea aici: http://www.livestream.com/bisericabaptistadragostea/video?clipId=pla_827d378b-2d1d-42ea-b8b9-d6049261e4b0&utm_source=lslibrary&utm_medium=ui-thumb
Sigur?
păi apare ca şi cum ar fi în pauză tot timpul.
Sigur, testat pe Firefox, Chrome si IE9
Desi, aflat la distanta, am fost alaturi de biserica mea care a gazduit acest eveniment, urmarind prin intermediul transmisiei live, timp de 5 ore aceasta serata. Pentru cei care n-au urmarit evenimentul (nici nu stiu ce au pierdut), am facut o cronica rimata a desfasurarii programului.
CRONICA SERATEI MUZICALE DE LA PÂRNEAVA – ARAD
În orașul meu, din care am plecat acum o lună,
Cetățeni, pe trotuare, merg ținându-se de mână,
Spre Pârneava, într-o seară, unde tocmai e pe rol
O serată muzicală dată Domnului obol.
Toată floarea cea vestită în a cântecului artă,
Din Arad, din Timișoara, chiar din alte țări din hartă,
Au venit să cânte solo, duet, trio și-n ciopor,
Ca să-mbucure în suflet un așa ales popor.
Unii și-au adus de-acasă contrabas, viori, chitare;
Orga mare, orga mică și pianu-s în dotare.
Toți instrumentiști celebri, ucenici ai lui Asaf,
Suflători de-naltă clasă, gata să ne facă paf.
Despre partea închinării, însă, Doamne să îi ierți
Și în duhul lor lăuntric, chiar Te rog ca să îi cerți,
Dacă vreunuia prin minte i-a trecut un gând rebel,
Să-și arate măiestria, înălțându-se pe el.
Însă, cred că toți acolo au venit cu gând curat
Să Te-nalțe doar pe Tine, Domnul nostru minunat.
Să-Ți aducă-o jertă, astăzi, într-o sfântă închinare
Fiecare cu talantul, cel primit pentru cântare.
Onisim, cu mână forte, ținu-n frâu acest popor,
Dovedind că-i bun la toate, chiar și de moderator.
La-nceput citi pasajul care-ncheie cartea Psalmii,
Prezentându-L pe Cel care vrem a-L lăuda cu toții.
Cu-alăuta și cu arfa, cu chimvale sunătoare,
Cu timpane și cu jocuri și cu tot ce-are suflare,
Și cu trâmbița și coarde și cu gura și cavalul,
Tot ce mișcă să se-nchine și să laude pe Domnul!
După ce Sorin Aioanei îi conduse-n rugăciune
Au urmat la rând vreo două din cântările comune.
Dirijor, Andrei Ormanji, cu talent și cu mult tact,
A condus întreaga sală ce-a răspuns foarte exact.
Puiu Caciora, maestrul, proaspăt doctor în cântare,
Cunoscutul cor „Pro Deum” l-a condus cu-ndemânare.
La pian cât și la orgă a cântat cu măiestrie
Acompaniind soliștii ca un as în meserie.
A venit apoi și rîndul lui Neluțu Moț, tenorul,
Ce-a cântat și solo, duet și în grupuri și cu corul
În română și-n ebraică ne-a purtat chiar și prin pod
Cu acutele-i sonore a-ncântat acest norod.
Lângă el în grup avuse pe Nicoară și Râpan,
Florin Iovin și cu Zene completau al lor elan.
A venit și din Șofronea un cvintet de suflători
Ce-au cântat vreo două piese de ne-au dat la toți fiori.
A ajuns și rândul celor ce-au sosit din Timișoara,
Soții Ciucuriță, dragii, cunoscuți în toată țara.
Au cântat cu măiestrie, cu talent, ce voci de aur!
Și-au adus din plin aportul la al laudei tezaur.
Frații Rudolf cu Neluțu și Onoria, soprană,
O cântare în ebraică ne-au adus în dar ca hrană.
Tot ei au cântat „Baraba”, acompaniați de Dor
Niculescu se mai cheamă, ce talent acest fecior!
Dani Blaj, cu pasiune, ne-a vorbit de Israel,
Unde viața și-o trăiește, lăudând pe Sfântul Miel.
A cântat și solo, duet, acompaniat de cor,
Chiar mai multe, printre care una este “Gând și dor.”
Cu ștergarul alb pe umeri și cu barba inelată,
Cu o voce de bariton, cu statura nu prea-naltă,
El, evreul autentic, ce descinde din leviti,
Ne-a adus din țara sfântă și acest mesaj: “Iubiți!”
Un sextet ce poartă marca “Dorel Bâc”, ajuns celebru
Și cu dânsul la vioară, reputat concert-maestru,
Ne-a purtat prin slăvi divine, printre stele și prin astre
Cu-a lui Haendel „Aleluia”, sus în zările albastre.
„Nu mergi de la mine Isus”, se rugă tot el pe strune
Într-un solo de vioară , de-am strigat uimit: Minune!
A cântat-o în trei ritmuri cu atât de mult talent;
Că rămâne-n amintire, pentru toți, acest moment!
Marciana Buta cântă, tot un solo de vioară,
Un talent ce se afirmă și în țară și afară.
Alt talent în devenire, Andrei Marta la pian
O poveste de iubire ne-a țesut acest puștan.
Alți soliști vocali de vază s-au rotit la microfon,
În a-L lăuda pe Domnul au fost toții într-un ton.
Una e Corina Rediș, alta Lucia Aioanei,
Și Florica Iacob, toate, au turnat un sfânt ulei.
Doriana și cu Gretty, a lui Puiu descendente,
Cu talent și dăruire au cântat din instrumente.
Paula cu soțul, David ne ridică în eter
Arătândune-n cântare c-au aflat drumul spre cer.
Din Austria, degrabă, a răspuns prezent un bas
Ce se cheamă Mihai Zene și-n cântare e un as.
El, cu gravele profunde s-a plimbat până în beci,
Că pe mine, în fotoliu, m-au trecut fiorii reci.
Dorin Frandeș, dirijorul Filarmonicii Arad
Ne-a vorbit despre cântare și ca un bun camarad
E alături de cei care promovează-n adunare
Muzica de calitate la nivelul cel mai mare.
Și acuma spre-ncheiere, dar nu și cel de pe urmă,
Un păstor care își paște și prin cântec a sa turmă.
El e Marius Cruceru, teolog, vestit blogar,
Un muzician aparte, înzestrat cu-atâta har.
Din „afon fără scăpare”, cum a fost calificat,
Domnul i-a atins urechea și de boală l-a scăpat.
Douăzeci și două-n casă sunt la locul lor de cinste
Cele cărora le zice biblicele instrumente.
Dintre toate-adus doar două, un caval și-o alăută
Și ne cântă doar acorduri, de o maximă ținută.
Din caval, cu măiestrie, sunetele-ncep să nască.
Incredibil! Chiar așa e! Este-o doină oltenească…
Dup-atâta bucurie, har bogat, urmă apoi,
Rugăciunea de-ncheiere ce-o rosti Nelu Petroi.
Iar imnul „Mărire Ție!” a fost ultima cântare,
Intonată cu putere de întreaga adunare.
Vancouver, Canada
16-17 aprilie 2011
Impresionant de-a dreptul, frate Martin. Cred ca ati petrecut oarece vreme sa scrieti aceste versuri 🙂
ce să mai spun la aceste versuri?
Nu mă prea recunosc în descriere, în ce mă priveşte este mult prea sus evaluarea, în ce-i priveşte pe alţii există o umbră de adevăr… dar au fost mult mai sus.
Mulţumiri, frate Victor
N-aş fi fost în stare de aşa ceva nici în proză, apăi în vers.
Pai vino la Desculti la Hickory in Octombrie si cred ca are sa-ti placa, noi vom fi acolo
daca ne ajuta Domnul, la Oradea? e cam departe pentru noi .
aş veni… 🙂
Ce sunt intrunirile desculti?
In primul comment am prezentat un istoric. Iata mai jos filozofia grupului. Ea n-a rezultat intr-un grup de studiu ci a emanat, s-a conturat in 6 ani de intilniri.. Ea nu e oficiala pt ca descultii nu-s formalizati. Filozofia lor e supsusa maturizarii pe masura ce miscarea se maturizeaza:
„In ultimii 5 ani, in comunitatea neoprotestanta romana din America a inceput sa se practice [desigur restrans] un mod original de partasie numita „O sarbatoare in cinstea Domnului:
-Intalnirile „desculti” nu sunt o creatie a unui om, ele au inceput si s-au format ca urmare o experientei multora, cu pasiune pentru cantare si inchinarea prin cantare. Ei se aduna o data pe an, pentru trei zile ( la Hickory NC) pentru rugaciune si cantare . Cantarea ocupa 60-75% din timp. Cuvantul ia forma marturisirii unor experiente si trairi personale, si a „meditatiilor pastile” la adevarurile Biblie. Rugaciunea este prezenta, de-alungul intalnirii, sub forma laudei si a multumirii.
-Se canta majoritatea timpului in comun chiar si atunci cad un grup sau un solist isi aduce contributia. Fie doar la refren sau la anumite strofe, toata asistenta canta. Oamenii sunt incurajati sa cante facand armonia pe care o stiu, (60-70% din pocaiti au cantat candva in cor sau alte formatii muzicale).
Cantaretii sunt liberi si chiar se asteapta sa improvizeze, (Col.3:16, traducera KJV facand melodii Domnului in inimile voastre) si sa se implice personal cat pot de adanc in cantare. Fiecare trebuie sa cante ca si cum el insusi ar fi scris cantarea si s-o cante in duh de inchinare, considerand ca aduce o jertfa Domnului.
-Marturiile si meditatiile sunt limitate la 5 minute, barbati si femei se ridica daca simt nevoia si marturisec o experienta, sau o meditaie. Marturia este o istorie si nu o filosofie; ea trebuie facuta concis si cu cat ma multa implicare personala. Daca o marturie este mai lunga ea se poate prezentata in reprize.
-Partasia la intalnirile „desculti” nu trebuie sa fie „Show-ul” nimanui. Fiecare trebuie sa se simta parte egala, chiar daca este aprope imposibil sa realizezi un asemenea echilibru. Orice retinere in favoarea altuia face de fapt parte din trairea in Lumina, conditia absoluta a partasiei crestine.
-Originalitatea ” Intalnirii desculti” este spontaneitatea, improvizatia prin influenta Duhului Sfant, si implicarea tuturor participantilor; intalnirea este fara spectatori. Spre deosebire de partasiile obisnuite cand numai un anumit grup slujeste si cand in mod implicit apare si o tendinta de a impresiona audienta prin performanta, „Intalnirile desculti „Isi propun sa inspire participantii la inchinare, prin pasiune, stimuland implicarea personala.
-„Desculti” este o atitudine, o stare si nu are nimic de a face cu ciubotele. „Desculti” este o experienta, a partasiei, si nu in exerciutiu intelectual ori artistic.
Formulari scurte din filosofia grupului “desculti”:
1-Pasiunea inainte performantei.
2-Improvizatia (calauzita de Duhului Sfint), regia fiind minimala
3-Intalnirile sunt fara spectatori.
4-Cuvantul are forma marturiei si nu a predicarii
5-Retragerea din centru, descurajarea show-lui
6-Inima buna = pamantul cantarii (sa nu cantam Cantarile Domnului pe pamant strain)
7- Aplaudaul este o expresia bucuriei si se adreseaza Domnului si nu oamenilor.
PS- scuze pt lungul comment
mulţumesc, Doru RAdu, am pus comentariul tău mai în faţă. Cred că este importantă descrierea ta.
acum m-am lămurit şi eu
http://blogulluicazacu.wordpress.com/2011/03/26/elogiu-lui-ion-cazacu-sau-povestea-necunoscuta-a-unui-basarabean/
bun, Cazacu, acum lumea a văzut.
Nu apreciez felul acesta de a face reclamă la vreun blog.
DAcă ai ceva de spus, spune, te rog în dreptul subiectului.
Dacă nu, găseşte alte căi de a face reclamă blogului propriu.
Ma bucur sa o vad pe colega mea Lenuta in aceasta poza dar mai mult ma bucura ca ea a fost lasata sa-si aduca darul inaintea Domnului , sa cante , sa foloseasca ceea ce Domnul i-a dat pt a-L lauda.
Spun „ma bucur” pentru ca am vazut cand ea ar fi vrut sa cante intr-o biserica dar a fost refuzata. M-a durut sa vad asta astanu doar pt ca o stiu ci si pt ca programul permitea dar mai ales pentru ca vad in bisericile noastre ca nu mai ai loc decat daca esti de-al ‘Conducerii’-cei care sunt crestini sinceri stiu si ii doare fenomenul.
Fiti binecuvantati.
Pingback: Ce sînt “Desculţii”? | Marius Cruceru
Pingback: Ce sînt “Desculţii”? | Marius Cruceru
Prin harul lui Dumnezeu, azi, Lenuta nu mai este un copil al strazii.
Asa a fost cand a adus-o Dumnezeu in Sega. Acum munceste si se intretine.
O pretuim pentru darul care il are de a transmite prin cantare mesaje ce zidesc.
Pingback: “DESCULTII” – o stare muzicala… | Petrica Moisuc
Pingback: “DESCULTII” – o stare muzicala… | Petrica Moisuc
Pingback: Lenuţa: “Neprihănită dragoste dintîi…” | Marius Cruceru
Un blog ca un neblog si o mare binecuvantare. Multumesc Marius Cruceru
aşa cum spui, Sebastian, blogul meu este ca în poveştile româneşti… nici-călare-nici pe jos-jumătate de blog pe jumătate de pagină web.
Blogul meu este blog-neblog.
Blog-neblog, dar nu-i olog…
Pingback: Nelu Petroi | Marius Cruceru