Epistola lui Iuda este unul dintre cele mai dificile texte pentru traducătorul din limba greacă. Pe o scară de la 1 la 10, 1 fiind 1 Ioan şi Apocalipsa, 2 fiind Evanghelia după Ioan, Iuda este undeva pe la 9. Anumiţi autori, Perschbacher, spre exemplu, îl clasează drept cel mai dificil text al noului testament, după Epistola lui Iacov. Hapax legomena (cuvinte, expresii sau construcţii gramaticale care apar o singură dată), sintaxa şi morfologia de mare complexitate fac acest text o piatră de încercare pentru lingvist, dar şi pentru predicator.
În aceste vremuri tulburi am simţit din nou mireasma acestui text superb atît din punct de vedere gramatical cît şi din punct de vedere retoric.
Iată-l:
Iuda 1:
1 Iuda, rob al lui Isus Hristos, şi fratele lui Iacov, către cei chemaţi, cari sînt iubiţi în Dumnezeu Tatăl, şi păstraţi pentru Isus Hristos:
2 îndurarea, pacea şi dragostea să vă fie înmulţite.
3 Prea iubiţilor, pe cînd căutam cutot dinadinsul să vă scriu despre mîntuirea noastră de obşte, m’am văzut silit să vă scriu ca să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa, care a fost dată sfinţilor odată pentru totdeauna.
4 Căci s’au strecurat printre voi unii oameni, scrişi de mult pentru osînda aceasta, oameni neevlavioşi, cari schimbă în desfrînare harul Dumnezeului nostru, şi tăgăduiesc pe singurul nostru Stăpîn şi Domn Isus Hristos.
5 Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi odată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a nimicit pe cei ce n’au crezut.
6 El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri vecinice, în întunerec, pe îngerii cari nu şi-au păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa.
7 Tot aşa, Sodoma şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, cari se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc vecinic.
8 Totuş oamenii aceştia, tîrîţi de visările lor, îşi pîngăresc la fel trupul, nesocotesc stăpînirea şi batjocoresc dregătoriile.
9 Arhanghelul Mihail, cînd se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n’a îndrăznit să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: ,,Domnul să te mustre!„
10 Aceştia, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc, şi se pierd singuri în ceeace ştiu din fire, ca dobitoacele fără minte.
11 Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui Cain! S’au aruncat în rătăcirea lui Balaam, din dorinţa de cîştig! Au pierit într’o răscoală ca a lui Core!
12 Sînt nişte stînci ascunse la mesele voastre de dragoste, unde se ospătează fără ruşine împreună cu voi, şi se îndoapă deabinele; nişte nori fără apă, mînaţi încoace şi încolo de vînturi, nişte pomi tomnatici fără rod, de două ori morţi, desrădăcinaţi;
13 nişte valuri înfuriate ale mării, cari îşi spumegă ruşinile lor, nişte stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunerecului pentru vecie.
14 Şi pentru ei a proorocit Enoh, al şaptelea patriarh dela Adam, cînd a zis: ,,Iată că a venit Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi,
15 ca să facă o judecată împotriva tuturor, şi să încredinţeze pe toţi cei nelegiuiţi, de toate faptele nelegiuite, pe cari le-au făcut în chip nelegiuit, şi de toate cuvintele de ocară, pe cari le-au rostit împotriva Lui aceşti păcătoşi nelegiuiţi.„
16 Ei sînt nişte cîrtitori, nemulţămiţi cu soarta lor; trăiesc după poftele lor; gura le este plină de vorbe trufaşe, şi slăvesc pe oameni pentru cîştig.
17 Dar voi, prea iubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos.
18 Cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor fi batjocoritori, cari vor trăi după poftele lor nelegiuite.
19 Ei sînt aceia cari dau naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii, cari n’au Duhul.
20 Dar voi, prea iubiţilor, zidiţi-vă sufleteşte pe credinţa voastră prea sfîntă, rugaţi-vă prin Duhul Sfînt,
21 ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu, şi aşteptaţi îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa vecinică.
22 Mustraţi pe cei ce se despart de voi;
23 căutaţi să mîntuiţi pe unii, smulgîndu -i din foc; de alţii iarăş fie-vă milă cu frică, urînd pînă şi cămaşa mînjită de carne.
24 Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale,
25 singurului Dumnezeu, Mîntuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpînire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin
Pentru cei interesaţi de versiunea în limba greacă…. sper să se vadă corect fonturile:
1 ¶ Ἰούδας Ἰησοῦ Χριστοῦ δοῦλος, ἀδελφὸς δὲ Ἰακώβου, τοῖς ἐν θεῷ πατρὶ ἠγαπημένοις καὶ Ἰησοῦ Χριστῷ τετηρημένοις κλητοῖς·
2 ἔλεος ὑμῖν καὶ εἰρήνη καὶ ἀγάπη πληθυνθείη.
3 ¶ Ἀγαπητοί, πᾶσαν σπουδὴν ποιούμενος γράφειν ὑμῖν περὶ τῆς κοινῆς ἡμῶν σωτηρίας ἀνάγκην ἔσχον γράψαι ὑμῖν παρακαλῶν ἐπαγωνίζεσθαι τῇ ἅπαξ παραδοθείσῃ τοῖς ἁγίοις πίστει.
4 παρεισέδυσαν γάρ τινες ἄνθρωποι, οἱ πάλαι προγεγραμμένοι εἰς τοῦτο τὸ κρίμα, ἀσεβεῖς, τὴν τοῦ θεοῦ ἡμῶν χάριτα μετατιθέντες εἰς ἀσέλγειαν καὶ τὸν μόνον δεσπότην καὶ κύριον ἡμῶν Ἰησοῦν Χριστὸν ἀρνούμενοι.
5 ¶ Ὑπομνῆσαι δὲ ὑμᾶς βούλομαι, εἰδότας [ὑμᾶς] πάντα ὅτι [ὁ] κύριος ἅπαξ λαὸν ἐκ γῆς Αἰγύπτου σώσας τὸ δεύτερον τοὺς μὴ πιστεύσαντας ἀπώλεσεν,
6 ἀγγέλους τε τοὺς μὴ τηρήσαντας τὴν ἑαυτῶν ἀρχὴν ἀλλὰ ἀπολιπόντας τὸ ἴδιον οἰκητήριον εἰς κρίσιν μεγάλης ἡμέρας δεσμοῖς ἀϊδίοις ὑπὸ ζόφον τετήρηκεν,
7 ὡς Σόδομα καὶ Γόμορρα καὶ αἱ περὶ αὐτὰς πόλεις τὸν ὅμοιον τρόπον τούτοις ἐκπορνεύσασαι καὶ ἀπελθοῦσαι ὀπίσω σαρκὸς ἑτέρας, πρόκεινται δεῖγμα πυρὸς αἰωνίου δίκην ὑπέχουσαι.
8 ¶ Ὁμοίως μέντοι καὶ οὗτοι ἐνυπνιαζόμενοι σάρκα μὲν μιαίνουσιν κυριότητα δὲ ἀθετοῦσιν δόξας δὲ βλασφημοῦσιν.
9 Ὁ δὲ Μιχαὴλ ὁ ἀρχάγγελος, ὅτε τῷ διαβόλῳ διακρινόμενος διελέγετο περὶ τοῦ Μωϋσέως σώματος, οὐκ ἐτόλμησεν κρίσιν ἐπενεγκεῖν βλασφημίας ἀλλὰ εἶπεν· ἐπιτιμήσαι σοι κύριος.
10 Οὗτοι δὲ ὅσα μὲν οὐκ οἴδασιν βλασφημοῦσιν, ὅσα δὲ φυσικῶς ὡς τὰ ἄλογα ζῷα ἐπίστανται, ἐν τούτοις φθείρονται.
11 οὐαὶ αὐτοῖς, ὅτι τῇ ὁδῷ τοῦ Κάϊν ἐπορεύθησαν καὶ τῇ πλάνῃ τοῦ Βαλαὰμ μισθοῦ ἐξεχύθησαν καὶ τῇ ἀντιλογίᾳ τοῦ Κόρε ἀπώλοντο.
12 Οὗτοί εἰσιν οἱ ἐν ταῖς ἀγάπαις ὑμῶν σπιλάδες συνευωχούμενοι ἀφόβως, ἑαυτοὺς ποιμαίνοντες, νεφέλαι ἄνυδροι ὑπὸ ἀνέμων παραφερόμεναι, δένδρα φθινοπωρινὰ ἄκαρπα δὶς ἀποθανόντα ἐκριζωθέντα,
13 κύματα ἄγρια θαλάσσης ἐπαφρίζοντα τὰς ἑαυτῶν αἰσχύνας, ἀστέρες πλανῆται οἷς ὁ ζόφος τοῦ σκότους εἰς αἰῶνα τετήρηται.
14 ¶ Προεφήτευσεν δὲ καὶ τούτοις ἕβδομος ἀπὸ Ἀδὰμ Ἑνὼχ λέγων· ἰδοὺ ἦλθεν κύριος ἐν ἁγίαις μυριάσιν αὐτοῦ
15 ποιῆσαι κρίσιν κατὰ πάντων καὶ ἐλέγξαι πᾶσαν ψυχὴν περὶ πάντων τῶν ἔργων ἀσεβείας αὐτῶν ὧν ἠσέβησαν καὶ περὶ πάντων τῶν σκληρῶν ὧν ἐλάλησαν κατ᾿ αὐτοῦ ἁμαρτωλοὶ ἀσεβεῖς.
16 Οὗτοί εἰσιν γογγυσταὶ μεμψίμοιροι κατὰ τὰς ἐπιθυμίας ἑαυτῶν πορευόμενοι, καὶ τὸ στόμα αὐτῶν λαλεῖ ὑπέρογκα, θαυμάζοντες πρόσωπα ὠφελείας χάριν.
17 ¶ Ὑμεῖς δέ, ἀγαπητοί, μνήσθητε τῶν ῥημάτων τῶν προειρημένων ὑπὸ τῶν ἀποστόλων τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ
18 ὅτι ἔλεγον ὑμῖν· [ὅτι] ἐπ᾿ ἐσχάτου [τοῦ] χρόνου ἔσονται ἐμπαῖκται κατὰ τὰς ἑαυτῶν ἐπιθυμίας πορευόμενοι τῶν ἀσεβειῶν.
19 Οὗτοί εἰσιν οἱ ἀποδιορίζοντες, ψυχικοί, πνεῦμα μὴ ἔχοντες.
20 ¶ ὑμεῖς δέ, ἀγαπητοί, ἐποικοδομοῦντες ἑαυτοὺς τῇ ἁγιωτάτῃ ὑμῶν πίστει, ἐν πνεύματι ἁγίῳ προσευχόμενοι,
21 ἑαυτοὺς ἐν ἀγάπῃ θεοῦ τηρήσατε προσδεχόμενοι τὸ ἔλεος τοῦ κυρίου ἡμῶν Ἰησοῦ Χριστοῦ εἰς ζωὴν αἰώνιον.
22 Καὶ οὓς μὲν ἐλεᾶτε διακρινομένους,
23 οὓς δὲ σῴζετε ἐκ πυρὸς ἁρπάζοντες, οὓς δὲ ἐλεᾶτε ἐν φόβῳ μισοῦντες καὶ τὸν ἀπὸ τῆς σαρκὸς ἐσπιλωμένον χιτῶνα.
24 ¶ Τῷ δὲ δυναμένῳ φυλάξαι ὑμᾶς ἀπταίστους καὶ στῆσαι κατενώπιον τῆς δόξης αὐτοῦ ἀμώμους ἐν ἀγαλλιάσει,
25 μόνῳ θεῷ σωτῆρι ἡμῶν διὰ Ἰησοῦ Χριστοῦ τοῦ κυρίου ἡμῶν δόξα μεγαλωσύνη κράτος καὶ ἐξουσία πρὸ παντὸς τοῦ αἰῶνος καὶ νῦν καὶ εἰς πάντας τοὺς αἰῶνας, ἀμήν.
Marius Cruceru 
Pe cat de scurta, pe atat de concisa, de transanta este aceasta epistola in ceea ce priveste credinta si statornicia pe Calea Credintei.
Cheia de interpretare a acestei epistole, eu o vad prin continutul versetului trei, intrucat, inainte de a „visa” la mantuirea de obste” (sau personala) este imperios necesar sa-ti verifici autenticitatea credintei „data sfintilor odata pentru totdeauna” ca nu cumva sa te situezi in tagma acelor „stanci ascunse la mesele de dragoste ale celor cu adevarat credinciosi !
Ar fi un adevarat dezastru, nu prin participare ci prin…DEMASCARE !
Ar fi catastrofal pentru sufletul acelui intrus cand va fi interpelat de Stapan si intrebat: „Prietene, cum ai intrat aici ?” (vezi Matei 22:12; ” Prietene, cum ai intrat aici fără haină de nuntă?” … Este un moment teribil acela…)
ai putea număra metaforele folosite în această epistolă, încearcă, pe lîngă stînci şi nori, imaginile celelalte sînt o adevărată desfătare.
Evident, adevarata desfatare !
Curata, dureros de reala si in…lacrimi…
” nori fara apa” din versetul 12 banuiesc ca inseamna profeti ce nu-L au pe Hristos, adica falsi; căci El spunea: ” 14. Dar cel ce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va mai înseta în veac, căci apa pe care i-o voi da Eu se va face în el izvor de apă curgătoare spre viaţă veşnică.” ( Ioan 4: 14).
Poate fi vorba de oricare, de oricare care nu aduce roada, decel ce sta si asteapta „hrana spirituala” dar nu da nimic in schimb. Sau si mai rau judeca barfesc pe cei care se zbat si lucreze. Mai jos si spune ca sunt niste pomi fara roada tomnatici fara rod.
Profeti care nu il au pe Cristos sunt vrajitori, ghicitori. Vedeti pe sfarsitul lui Balaam in Iosua 13:22
Ciudat, Dumnezeu chiar i-a vorbit lui Balaam :
” 9. Atunci a venit Dumnezeu la Valaam şi a zis: „Cine sunt oamenii aceia de la tine?” ( Numeri 22: 9), si totusi, Balaam a cazut.
Inca o dovada impotriva ” sigurantei mantuirii”.
Multumesc pentru idee, Naomi!
Un pacatos,
Citeşte 1 Ioan 5:11-13: „Şi mărturisirea este aceasta: Dumnezeu ne-a dat viaţa veşnică, şi această viaţă este în Fiul Său. Cine are pe Fiul, are viaţa; cine n-are pe Fiul lui Dumnezeu, n-are viaţa. V-am scris aceste lucruri ca să ştiţi că voi, care credeţi în Numele Fiului lui Dumnezeu, aveţi viaţa veşnică”. Cine este acela care Îl are pe Fiul? Toţi aceia care au crezut în El şi L-au acceptat în inima lor (Ioan 1:12). Dacă Îl ai pe Iisus, ai viaţa. Viaţa veşnică. Nu viaţa temporară, ci viaţa veşnică.
Dumnezeu doreşte ca noi să avem siguranţa mântuirii. Noi nu putem trăi viaţa creştină întrebându-ne şi îngrijorându-ne în fiecare zi dacă suntem sau nu mântuiţi. Iată de ce Biblia dezvăluie atât de clar planul mântuirii. Crede în Iisus Hristos şi vei fi mântuit (Ioan 3:16; Faptele Apostolilor 16:31). Crezi tu că Iisus este Mântuitorul, Cel care a murit pentru a plăti în locul tău pedeapsa pentru păcatele tale (Romani 5:8; 2 Corinteni 5:21)? Te încrezi tu numai în El pentru mântuire? Dacă răspunsul tău la aceste întrebări este da, atunci eşti mântuit! Siguranţa înseamnă „a renunţa la orice îndoială”. Prin prezenţa Cuvântului lui Dumnezeu în inima ta, poţi renunţa la orice îndoială în ceea ce priveşte faptul şi realitatea mântuirii tale pentru eternitate.
Iisus Însuşi întăreşte acestea cu privire la cei care au crezut în El: „Eu le dau viaţa veşnică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mâna Mea. Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decât toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mâna Tatălui Meu” (Ioan 10:28-29). Din nou, iată o reafirmare a aceleiaşi realităţi cu o şi mai mare evidenţiere a caracterului “etern”. Viaţa veşnică este chiar veşnică. Nu este nimeni, nici chiar tu, care poate să ia de la tine darul mântuirii veşnice oferit de Dumnezeu prin Hristos.
Învăţaţi pe de rost aceste pasaje. Noi purtăm în inimile noastre Cuvântul lui Dumnezeu astfel încât să nu păcătuim împotriva Lui (Psalmul 119:11) şi asta include şi îndoiala. Bucură-te de faptul că tocmai Cuvântul lui Dumnezeu îţi spune că în locul îndoielii poţi trăi în siguranţă şi încredere! Prin Cuvântul lui Hristos putem avea siguranţa faptului că starea noastră de mântuire nu va fi niciodată pusă sub semnul întrebării. Siguranţa noastră se bazează pe iubirea lui Dumnezeu pentru noi manifestată prin Iisus Hristos. Iuda 24-25 spune: „Iar a Aceluia, care poate să vă păzească de orice cădere, şi să vă facă să vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale, singurului Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Iisus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum şi în veci. Amin.”
” Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă.” ( Luca 8: 3).
NUM 22;7
„Bătrânii lui Moab şi bătrânii lui Madian au plecat, având cu ei daruri pentru ghicitor. Au ajuns la Balaam, şi i-au spus cuvintele lui Balac.”
Balaam era prooroc sau ghicitor?
Balaam era proroc dar traia afara din poporul Domnului, traia printre cei ce se inchinau la idoli de aceea i-a fost foarte usor sa cada si sa sfarseasca ca un ghicitor. Dumnezeu s-a folosit de el ca proroc, dar ce folos. Eu cred ca Dumnezeu l-a adus in aceasta scena dandu-i posibilitatea intoarcerii lui in poporul sfant, dar Balaam a iubit mai mult lumea si traiul usor care il ducea in urma darului pe dace il avea. Pacat.
Este parerea mea si cred ca in postura asta sunt multi Balaami, astazi in lume.
ce frumoasa imagine ne arata Dumnezeu in aceast capitol 24.
israelitii treciau prin tara lui balac si mergeau spre tara promisa. balac fiind aici vrasmasul nostru satan.
cred ca balac la dus pe balaam pe mai multi munti ca sa i blesteme este pentru ca probabil israeliti faceau tot felul de prosti . dar cand balaam se duce pe ultimul munte de unde se vede toata pustia unde era israel.in 24:2 balaam ii vede asezati in corturi dupa seminti..
israel cand se puneau taberele fiecarei seminti , daca te uiti de sus are forma de cruce si in mijloc este cortul intalnirii.
balaam a vazut o cruce de sus de pe munte. si in momentul acesta Duhul Domnului a venit peste el .
si a zis 24:5…
nu uitati ca israel dupa ce puneau taberele aduceau jertfa in cortul intalnirii. balaam nu putea sa i blesteme ca jertfa era activa si Dumnezeu ii vedea prin jertfa. 🙂
cred ca este la fel si cu noi pentru noi Isus este o jertfa necurmata, si din cauza asta Dumnezeu acum ne vede fara pata. Amin.
Imi place aceasta imagine prezentata de dv si imi place ca ati scris cu litere mari numele lui Dumnezeu. 🙂
In jrtfa adusa de Israel se coboara prezenta lui Dumnezeu -SHECKINA- asa cum se coboara azi peste cei ce primesc jertfa Domnului Isus. Iacov este fratele de corp a Domnului Isus si banuiesc ca a primit o indoita masura de intelepciune de aceea a scris o asa epistola.
naomi,
am scris cu litera D mare pentru ca asa mi sa cerut. deci daca vreau sa scriu aici ar trebui sa scriu cum se cere. mi se pare rezonabil. „)
Iacov, frate de corp cu Domnul?
N-as crede, uitati ce zice profetul Iezechiel:
” Cap. 44
1. Apoi m-a dus bărbatul acela înapoi la poarta cea din afară a templului, spre răsărit, şi aceasta era închisă.
2. Şi mi-a zis Domnul: „Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschide şi nici un om nu va intra pe ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă.”
Si de ce i se spune Mariei, Fecioara? Oare nu pentru ca asa trebuie vazuta?
” Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată, Fecioara va lua în pântece şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanuel.” ( Isaia 7: 14).
In Marcu 6:3 si Matei 13:55 scrie ca Iacov este fratele de corp a lui Isus
” Atunci a zis Avram către Lot: „Să nu fie sfadă între mine şi tine, între păstorii mei şi păstorii tăi, căci suntem fraţi.”
( Facerea 13: 8). Au nu era Avraam unchiul ui Lot, de ce iii zice frate? Ca sa arate ca erau rude.
” Şi a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot, fiul fratelui său, şi toate averile ce agonisiseră ei şi toţi oamenii, pe care-i aveau în Haran, şi au ieşit, ca să meargă în ţara Canaanului şi au ajuns în Canaan.( Fapte 12: 5).
Un pacatos,
daca citesti mai departe in ezechel44 mai apare o poarta. cei cu poarta asta care apare ?
ce vrei tu sa spui este fecioara Maria a ramas virgina? si ca n a mai avut alti copii?
in primul rand Maria dupa nasterea lui Isus nu mai era virgina.
departe de mine gandul sa o consider pa Maria ca ceva neinsemnat. Nu. prin ea Dumnezeu a ales sa vina in aceasta lume. deci maria vine din : 4 neisraelite conform matei.
dar nici nu vreau sa o facem pe maria undeva intre mine si Dumnezeu.
Stimate Daniel, eu zic ca merita respect, ca Insusi Domnul a ales, ca prin ea, sa vina in lume.
din partea mea eu o respect pe Maria ffff mult
noi ne uitam la oameni mari care sunt mari pentru ca au facut sau zis ceva si ii respectm mult,
dar cand vine vorba de Maria…. hm Maria waw, nu se poate compara. 🙂 tot respectul
Pai vezi, Daniel?
„Profeti care nu il au pe Cristos sunt vrajitori, ghicitori. Vedeti pe sfarsitul lui Balaam in Iosua 13:22”
Daca Balaam ar fi fost un prooroc al Domnului, cu siguranta nu a ri fost dat ca exemplu negativ in NT si Domnul Isus n-ar fi condamnat „invatatura lui Balaam”, „ratacirea lui Balaam si nu ne-ar fi avertizat pe noi astazi asupra consecintelor care le aduce aceasta manifestare de tip „guerila” in sanul bisericilor crestine.
In expresia „iL vad dar nu acum…” eu vad o bucurie prost mascata a acestui prooroc fals in traire si fortat doar de Dumnezeu de a aduce un mesaj adevarat sprea instiintarea lui Balac. „IL vad dar nu acum…” adica, „ce ma bucur ca nu e aici sa ma pedepseasca…!”
(vezi si „Jocul cu focul” de Wolfgang Buhne; sau „Practici oculte in crestinismul contemporan” de Timotei Pop)
„Daca Balaam ar fi fost un prooroc al Domnului…”
Balaam a fos un proroc a Domnului numai ca s-a pierdut pe drum. Daca nu a fost, atunci de ce a vorbit Dumnezeu cu el stiind ca in trecut nu se cobora Duhul Domnului numai peste anumite persoane alese de Dumnezeu?
Multumesc pt lectura
Da, este adevarat. Duhul Domnului „se pogora” in situatii limita peste anumite persoane „in exercitiu” Chiar si peste Saul. Mai pe urma, s-a pogorat duhul cel rau.. Intrebarea contemporanilor lui Saul a fost: „Oare si Saul este intre prooroci ?” iar Domnul Isus subliniaza lucrul acesta chiar in Noul testament tot printr-o intrebare in Matei 7:21-22: „Doamne, n-am proorocit noi in Numele Tau ?”
Referirea la Balaam am argumentat-o cu doua sau trei locatii din Sfanta Scriptura pentruca afirmatia (marturia) mea s-o probez pe baza marturiei „a doi sau trei martori…”
Faptul ca proorocia lui Balaam a ramas valabila si pentru noi este ca asa a vrut Duhul Sfant,”pentruca toata Scriptura este insuflata…” si „oameni au vorbit manati de Duhul Sfant!”
Analizata aceasta proorocie in context istoric, ea este o palma data lui Balac, o palma dura pe obrazul idolatriei. La aceasta se refera cele trei texte enuntate mai sus.
Tocmai am dat exemplul lui Saul…
cred că ai intuit bine!
Multumesc frumos de armonizare a gandului…
Frate Cruceru,
M-ar interesa daca aveti ceva comentariu referitor la versetul 9! Egal in ce directie,parerea personala,daca aveti anumite’ganduri ‘legate de el. Personal mie mi se pare ca si cum versetul acesta a fost pus din ‘greseala’ acolo. Nu mi se pare ca se leaga prea mult de versetul 8 si 10.Ba mai mult v.10 mi se pare continuarea de la 8 si nu de la 9….
sau poate sunt eu prea ingust:)
multumesc
Vad o legatura intre versetul 8 si 9 DOAR prin exprimarea rostita de arhanghel: „Domnul sa te mustre !”
Adica…BINECUVANTATI SI NU BLESTEMATI !
Noi suntem mai mult decat un arhanghel; suntem fiii lui Dumnezeu, partasi Slavei Sale prin infierea dobandita cu pretul Jertfei Domnului nostru, iar arhanghelii apartin fapturilor ceresti si nicidecum…NASCUTI DIN NOU !
Mie mi se pare ca v 9 se refera la cei care vorbesc in chip usuratic chiar despre satan, avem pe fiii lui Sceva din Fp 19.
Cu siguranta….
aleluia Amin!!! asa cred si eu.
ACIDUZZU
asa cred si eu caci noi suntem incomparabili cu ingerii. noi suntem FIIIIIII ai lui Dumnezeu!.amin.
Orice fiu seamana cu tatal lui!
Dumnezeu este sfant, drept, vorbeste adevarul… mai trebuie sa enumar?
Daca nu se vad aceste calitati in viata unui om… spunand ca este fiul lui Dumnezeu, blasfemiaza…
Nu înţeleg la ce te referi, de ce „din greşeală”? Ce anume ţi se pare că nu funcţionează în context?
ESte vorba de mîndrie.
Arhanghelul Mihail a fost mai smerit decît aceştia care leagă duhuir de orice chip, chisturi, tumori, văd peste tot duhuri şi se luptă corp la corp cu Satana de parcă ar fi la clubul local de judo.
Este o exemplificare în vederea mîndriei.
Imi aduc aminte de anii 1976, luna noiembrie, cred ! In biserica baptista (da, baptista) din Ploiesti, biserica din care facea parte si Vasile Seiceanu…,predica Runne Bergstrom (cred ca am scris numele corect), un evanghelist charismatic din Suedia, care in acelasi timp convocase (sub tutela amfitrionului de-atunci) o conferinta de vindecare publica. A fost invitat si…secretarul general al UCB de-atunci (marturia aceasta am auzit-o din gura lui si stiu ca este adevarata caci a fost relatata in fata unui grup de peste douazeci de persoane, unii dintre ei asistasera la acea conferinta). Secretarul general fiind suferind de prostata, la indemnul vindecatorului ca fiecare „sa-si duca mana” la locul suferintei trupesti !
Sfios si discret, si-a pus mana tocmai acolo unde-l durea, asteptand vindecarea…dar nu s-a intamplat nimic. Nici la el, nici la ceilalti, doar spectacol la…scena deschisa !
Scuza si acuza, au venit promt, ca o justificare: Nu s-au putut face vindecari „din cauza necredintei lor !” (Marcu 6:6).
Acest esec este doar un exemplu si nu-l generalizez; asa dupa cum nici esecul exorcistilor iudei (fiii lui Sceva din Fapte 19, este un exemplu nu o generalizare…)
ok, ştiu cine era secretarul în vremea aceea. Se pare că necredinţa a fost pînă la urmă.
Totusi, vindecatorul nu putea „sa se minuneze” de necredinta celor prezenti (ca si Domnul Isus in Marcu 6:6) ci doar de…neputinta lui !
Pacientul ramane pacient indiferent de functia pe care o detinea (temporar…) El facea obiectul terapiei si nicidecum functia…(sau, sa fi fost functia de vina…?)
Am observat ceva curios: Iisus Hristos, si nu Cristos ca pana acum. E un fapt care ma bucura!
Doamne ajuta!
Nimeni nu poate sa zica: „Hristos este Domnul !” decat prin Duhul Sfant.
„El Ma va proslavi !” sublinia Domnul Isus in Ioan 16:15.
Nu vă bucuraţi prea tare, nu eu am scris,
eu rămîn la Isus Cristos în această grafie
Dacă nu scria Iuda epistola asta aș fi jurat că a scris-o Marius :). Cu retorica personală dar păstrând atmosfera de sfârșit de veac.
Nu mă miră interesul scăzut al creștinilor pentru ea: e prea tragico-pesimistă. Ușor de utilizat ca manual de retragere în pustie.
Mi-ar fi plăcut mie… 🙂
Sam, epistola asta este superbă şi ca piesă de literatură dacă nu ca altceva.
Dupa o citire rapida a textului ceea ce imi vine in minte este ca tocmai am citit o caracterizare a multimii de predicatori carismatici care dincolo de ceea ce prezinta, cauta faima, „slavesc pe oameni pentru castig”, bani si influenta. Epistola se incadreaza perfect in secolul noastru si mai ales in perioada prezenta din Romania, cand biserici gen Raul Vietii din Bucuresti nu predica decat bani, bunastare si lupte cu demoni.
Zilele acestea am gasit o stire si despre vestitul pastor Chris din Africa de Sud – care a incercat in toamna trecuta sa face un transfer bancar ilegal – o parte din avere – 35 mil dolari !!!!!!!!!! – si este supravegheat de politia din Nigeria pentru spalare de bani. Stirea a aparut in noiembrie 2010. Iata si link-ul –
http://www.allvoices.com/contributed-news/7453738-online-buzz-christ-embassy-pastor-chris-oyakhilome-in-35million-money-laundering-scam
– am gasit si alte acuzatii care i s-au adus acestuia, tot din surse online – iar concluzia este ca avem de-a face cu un lup in costum si cu haine de oaie pe sub camasa.
.
Sam,
credeam ca spui „retragere la pensie”
Pacatosule, spune-mi si mie cum vezi:
cei care au crezut in Hristos? au viata vesnica sau nu?
De ce o au?
cred ca o au: pentru ca, crezind in Cineva
nu faci altceva decit ceea ce Aceluia ii place, nu?
Pentru ca si dracii cred;
si chiar se infoara; dar nu asculta.
Mda:
” Tu crezi că unul este Dumnezeu? Bine faci; dar şi demonii cred şi se cutremură.”
( Iacov 2: 19).
Un pacatos ti ai pus vreodata intrebarea de ce draci nu pot sa fie mantuiti?
care este diferenta dintre om si drac?
Stimate Daniel, te vad om citit si fara ganduri rele, dar, cel izgonit dintre ingeri umbla numai sa ne amageasca. Crede-ma si eu as vrea sa fim mantuiti numai prin credinta, fara fapte, dar Domnul si Mântuitorul Iisus Hristos a spus:
” Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.”
( Matei 7: 19). Crezi ca mie mi-e usor sa lupt cu pacatul? Nu. Dar cad, ma ridic, iarasi cad, iarasi caut sa ma ridic! Nu vreau sa ma prinda moartea cazut!
draga Un pacatos,
cred ca este ingrozitor sa traiesti cu ideea ca sa r putea sa mori facand ceva fapte rele , pentru ca asta ar insemna ca mergi in iad. siguranta mantuirii se bazeaza pe ce a facut Domnul Isus si nu pe ce facem su nu facem noi. daca ar fi dupa fapte Isus nu mai are nici un rost.
Crezand in jertfa Isus pentru tine, ea devine activa si te mantuieste. credinta nu mantuieste . este Isus care mantuieste. credinta este podul care te duce la Isus. dar Isus mantuieste. amin.
🙂
si El vrea ca noi sa ne bucuram de mantuirea care ne a fost data si sa nu ne indoim ca este statornica. noi daca ne lepadam de El , El nu se leapada de noi. si asta ne da speranta. amin.
Dă Doamne!
Un alt text incomod generat de un hapax legomena este Galateni 5:4 – ekpiptō
Daniel Cojita,
aici gasesti o descriere a acestui cuvant
http://www.blueletterbible.org/lang/lexicon/lexicon.cfm?Strongs=G1601&t=KJV
si aici este versetul
„Galateni 5:4 Voi, care voiţi să fiţi socotiţi neprihăniţi prin Lege, v-aţi despărţit de Hristos; aţi căzut din har.”
asta se intampla cand cineva vrea sa fi neprihanit prin lege. numai prin Isus poti sa fi neprihanit. „Darul neprihaniri”
va urma un eseu al masterandului Daniel Cojiţă pe tema „căderii din har”, un pic de răbdare.
da, excelent, mă voi uita la context, merită să medităm la chestiune, să vedem dacă preverbul este lexical sau intensiv.
Un pacatos,
noi face sau traim in faptele neprihanirii nu ca sa fim mintuiti
ci pentru ca am fost mintuiti de Domnul Isus, nascuti din nou
si cu ajutorul Duhului Sfint facem fapte bune.
Fii binecuvintat
Scriptura vorbeste despre faptele Legii, faptele neprihanirii (care sunt evident fapte de dupa ce cineva este neprihanit – cum ar putea sa fie fapte ale neprihanirii, din moment ce nu exista aceasta stare?), faptele care tin de reactia noastra la Scriptura si invataturile Domnului Isus (iubirea in fapta, rugaciunea cand intelegem care este rostul ei, credinta insasi este in stransa legatura cu faptele, ca si cum ar fi de nedespartit, fiindca credinta fara fapte este moarta).
Har, credinta, fapte bune!
Fara nici una din acestea trei, masa mantuirii nu va sta in picioare.
Un pacatos,
Matei6:14. Daca iertati oamenilor greselile lor, si Tatal vostru cel ceresc va va ierta greselile voastre.
cred ca Isus aici le aducea esenta legi, legea este ca o oglinda cand te uiti in ea vezi cat de pacatos esti, nui problema legi, ea este sfanta si perfecta. dar uitandu-te la lege vezi cat de pacatos esti. si ca ai nevoie de un salvator ca tu nu poti sa o inplinesti. nu uitati ca Isus le predica evreilor legea lui moise . dar acuma dupa inviere si pogorarea Duhului Sfant zice asta:
Ingaduiti-va unii pe altii, si daca unul are pricina sa se planga de altul, iertati-va unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, asa iertati-va si voi.
vedeti diferenta?
legea cere neprihanire de la om
Isus da neprihanire la om
Legea cer sa ierti ca sa fi si tu iertat, dar acum noi nu mai suntem suba acea lege ci noua lege este ca noi iertam pentru caci am fost iertati. ce diferenta . waw
Pai, Domnul Iisus Hristos este Mântuitorul meu!
Dana,
amin asa cred si 🙂
😦
” Pentru că a Lui făptură suntem, zidiţi în Hristos Iisus spre fapte bune, pe care Dumnezeu le-a gătit mai înainte, ca să umblăm întru ele.” ( Efeseni 2: 10).
Draga un pacatos, nu poti sa faci acele fapte bune numai daca esti inbracat cu haina neprihanirii(ISUS). DACA NU ESTI NEPRIHANIT SI FACI FAPTE BUNE SUNT CONSIDERATE MOARTE
si noi cei neprihanit nu facem noi fapte cu puterile noastre NU. noi acum aducem roade. este o mare diferenta. cand esti sadit in Isus aduci roada buna pentru ca El este radacina.amin
🙂
Asta e adevarat, cine crede in Hristos, face si fape bune!
Dar vezi, sutasul Corneliu s-a mantuit tocmai pentru ca facea fapte bune, vezi cap. 10 din Faptele Apostolilor.
TE ROG!
Un pacatos,
aleluia ca sa mantuit.
imagineaza ti dupa ce a fost mintuit ce roade aduce a. waw
nu cred ca vrei sa zici ca faptele tale bune te mantuie!? nu?
Isus mantuie.
esta la fel ca si Zacheu care la cautat pe Isus. si dupa ce la primit a facut fapte bune.
zacheu nu a primit un set de legi .NU. ci la primit pe Isus. si cand il primesti, ajungi sa faci fapte bune.
imi place de tine. 🙂
Vezi, daca dialogam, nu ne mai certam!
Doamne, ajuta!
hmmm…
Interviul nu este interesant, este previzibil.
Nu, nu este baptist.
Nu am lăsat videoclipul ca să nu mă ispitesc să spun mai multe.
Am citit de curand Cartea lui Enoh. Sunt in epistola asta catre Iuda doua versete de acolo. Ce-i drept, e un text relativ nou pentru mine respectivul apocrif, dar ti-as cere unele lamuriri. Stiu ca e descoperit la Martea Moarta impreuna cu Isaia si cu vechiul testament, nu e canonic, dar e citat de Iuda intr-o epistola de nivelul 9 pe o scara de la 1 la 10.
1. Mă bucur că ai citit cartea Enoh.
2. Mă dau de-o parte de la a face afirmaţii de nespecialist într-un domeniu pe care îl cunosc prea puţin, cărţile apocrife şi perioada intertestamentară. Aici Dr. Dan Botica, colegul meu, care predă şi acest excelent curs Perioada Intertestamentară este persoana potrivită. Îl recomand pentru toate întrebările care vizează VT.
3. Da, este posibil ce spui tu, mă aventurez eu să spun, o singură citare într-o carte canonică, nu este de ajuns pentru a insera cartea citată în Canon, plus celelalte criterii-grilă care au fost folosite în stabilirea canonului final. se pare că lista lui Athanasius a fost de grea cumpănă în stabilirea formei finale a Scripturii pe care o citim, el puţin pentru NT.
Cine cunoaste ce mai face”un pacatos”?
era un om smerit si de bun simt;
imi era drag sa -l citesc.
Mai scrie pe-undeva?. 🙂
Nu ştiu!
Pingback: Banii şi fericirea, despre credinţă, despre “dodeire”, Iuda, tema EBU « La patratosu