Întrupatul şi … împieliţatul… despre evidenţe (P)

Care-i deosebirea între Cristos şi … celălalt? Dacă se poate sau nu discuta despre asta, altă problemă.

În urmă cu un an am publicat un text mic într-o carte, era un fel de pauză de gîndire.. 🙂

Iată-l AICI.

Diavolul este un maestru al aparenţelor. El se preface tot timpul. Îşi schimbă suprafeţele. Se făţăreşte. Se arată ce nu este.

Cristos nu se preface, El se face Om. Cristos devine. Schimbarea Sa la faţă arată cine este de fapt, cum are de la Tatăl Slava.

Cristos este Întrupatul, El se face sarx kai aima.

Diavolul este numai împieliţat.

Din această pricină cu împieliţatul vom pierde întotdeauna la suprafeţe.

Cu Întrupatul vom cîştiga întotdeauna lăuntrul.

Marea provocare a Crăciunului este tocmai lupta cu aparenţele.

Uitaţi-vă la Crăciun: este o tensiune enormă între suprafaţă şi ceea ce este dincolo de cele ce se văd.

Personajele bune ale Crăciunului reuşescă să treacă dincolo de evidenţe şi să vadă ceea ce nu era de văzut.

Deşi este evident că o fată nu poate rămîne însărcinată fără să ştie de bărbat, după lupta lăuntrică, Iosif reuşeşte să vadă dincolo de evidenţe. Vede Fecioară dincolo de evidenţa pîntecului umflat.

Matei 1:19 Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s-o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi-a pus de gând s-o lase pe ascuns.
20 Dar pe când se gândea el la aceste lucruri, i s-a arătat în vis un înger al Domnului, şi i-a zis: „Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s-a zămislit în ea, este de la Duhul Sfânt.
21 Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale.”
22 Toate aceste lucruri s-au întâmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice:
23 „Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi-i vor pune numele Emanuil” care, tălmăcit, înseamnă: „Dumnezeu este cu noi”.
24 Când s-a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa.
25 Dar n-a cunoscut-o, până ce ea a născut un fiu. Şi el i-a pus numele Isus.

Cum or fi rîs prietenii lui Iosif. „Fraierul”. „Prostu satului!”

Deşi este evident pentru păstori că acolo este un prunc, ei văd Mîntuitor. Cum să vezi într-un prunc fragil şi neajutorat un Mîntuitor?

Luca 2:10 Dar îngerul le-a zis: „Nu vă temeţi: căci vă aduc o veste bună, care va fi o mare bucurie pentru tot norodul:
11 astăzi în cetatea lui David, vi s-a născut un mântuitor, care este Hristos, Domnul.
12 Iată semnul, după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.”

Ce mai semn? Ce mai semn pentru un Mîntuitor al întregului popor? Un prunc între atîţia prunci? Cum să cauţi prunc între prunci? N-aţi văzut că toţi seamănă între ei? Că toţi sînt înfăşaţi la fel? Toţi gînguresc la fel. Dar … Vă rog să îmi daţi un semn mai limpede şi mai clar în distinctivitatea lui decît un prunc înfăşat într-o… iesle. Căutaţi specialişti mai buni la găsit iesle alţii decît păstorii?

Nu există semn mai epatant decît un prunc într-un loc nepotrivit şi un loc nepotrivit mai uşor de găsit de oamenii cei mai potriviţi pentru asta: ciobani care să găsească un staul.

Deşi este evident că în faţă au o lăuză însoţită de un biet tîmplar speriat de cîte i se întîmplă, deşi este evident că ghemotocul de cîrpe nu e tron, Magii văd un Împărat.

Matei 2:1 După ce S-a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim,
2 şi au întrebat: „Unde este Împăratul de curând născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.”

Matei 2:10 Când au văzut ei steaua, n-au mai putut de bucurie.
11 Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu faţa la pământ, şi I s-au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămâie şi smirnă.

Iată prostia, iată nebunia creştinismului. Ditamai oamenii de ştiinţă se închină unui prunc din sînge de sărac ca unui împărat.

Primul Crăciun ori este cel mai tragic circ, ori este cea mai veselă dramă.

Cristosul nostru a venit pentru cei care ştiu să deosebească Împăratul între scutece, Mîntuitorul în iesle, între vite şi pentru cel care este destul de uşor de „fraierit”să creadă că virgina naşte.

Dracul ne pîrăşte, Cristos este Mijlocitorul şi Apărătorul nostru la Tatăl.Diavolul desparte (dia-ballw), Cristos este cel ce uneşte totul în El (syn-ballw)

Lucifer este doar purtător de lumină, Cristos este Lumina cea neapusă.

Împieliţatul creează aparenţele, Întrupatul pe Sine se numeşte Adevărul.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Comentarii, Gînduri, Meditaţii, Periegeza, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Întrupatul şi … împieliţatul… despre evidenţe (P)

  1. dorin zice:

    dulce deea are perfecta dreptate

  2. Gabriel Băloi zice:

    În general , oamenii , în raport cu lucrurile nevăzute ale Lui Dumnezeu , sînt nişte miopi spiritual , oricît de educaţi sau instruiţi ar fi din punct de vedere intelectual.
    Dar , mereu am gîndit că oamenii Lui Dumnezeu sînt nişte vizionari , oameni care văd lucruri invizibile , şi , totuşi , aceştia nu sînt extravaganţii Lui Dumnezeu , adică nu se comportă cu excentricitate. Au o atitudine calmă şi nu sînt meseriaşi , adică nu sînt artizani cu tarabă ambulantă pe care să vîndă produse spirituale.
    Aceasta e existenţa normală a celui ce-L vede pe Dumnezeu (sau realitatea Lui Dumnezeu) şi care I se închină în linişte.
    Fie binecuvîntat Numele Lui Dumnezeu !

  3. tudor zice:

    Revenind in biserica nostra, orice lucrare adevarata are opozitie si este luata in bascalie.Profetii din vechiul testament, nu zic din biserica penticostala sa nu se sminteasca careva,au fost mereu huiduiti si omorati in cele mai groaznice moduri.
    Cei care huiduie nu cunosc de fapt , sau cunosc si nu vor sa priceapa adevarul.Tot vechiul testament este plin de profetii despre cum va veni Mesia, unde , prin cine …
    Erau curiosi mai mult de pastrarea traditiilor lor , atat evreii cat si pocaitii nostri .
    Of traditiile astea.

  4. Pingback: În-carnare, în-trupare sau în-omenire? | Marius Cruceru

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.