Aventurile lu DEX – Dex-ul pleonastic

A great many people think they are thinking when they are really rearranging their prejudices.
– William James

Mi-am manifestat de mai multe ori scepticismul față de ce a fost investit cu o autoritate abuzivă și abuzată de sistemul de educație comunist în care am crescut cu toții: DEX-ul, unicul, redudabilul, inextricabilul, acest mic idolaș al snobului neologizant, această astartee a liceeanului pseudoculturalizat și a semiculturnicului telectualizat prin lecturi proprii și autodidacte, ce să mai spun de unii blogornici care, suspendați din lipsă de argumente și creativitate, stil și știință, apelează de urgență la enciclopedia de serviciu, Wikipedia și la instalatorul de concepte, DEX-ul.

DEX-ul are o grămăzime de probleme și problemuțe și de metodologie, chestiune care este cunoscută de cunoscători în ale lexicografiei și lexicologiei, dar și probleme de conținut, nu disctutăm acum chestiunile disputabile de genul intrărilor care produc sensibilități ideologice, religioase, ce să mai spun de chestiuni mai specializate, care țin chiar de profesiunea filologească (etimologii false, surse de împrumut greșite – ni se indică unele cuvinte ca provenind din latină sau greacă cînd, de fapt, sînt trecute prin franceză etc.).

Iată exemplul chiar în dreptul intrării pleonasm:

PLEONÁSM, pleonasme, s. n. Eroare de exprimare constând în folosirea alăturată a unor cuvinte, construcții, propoziții etc. cu același înțeles. [Pr.: ple-o-] – Din fr. pléonasme.

Pentru cei care au studiat literatura antică și au citit cu adevărat Platon și Aristotel (nu doar pomenindu-i în conferințe publice în stilul actorilor deveniți teologi peste noapte, fără o frecventare consistentă) precum și alte texte cum ar fi Cicero, Caesar cu ale lui rapoarte de război cu galii, poezie grecească și latinească, poate chiar Noul Testament; pentru aceia este foarte clar că pleonasmul nu era considerată o eroare, dimpotrivă, era una dintre figurile de stil foarte folosite pentru nuanțare. Și cultura iudaică folosea paralelismul pleonastic. Deci…. eroare? De ce eroare de exprimare?

Am fost plăcut suprins azi, ascultînd emisiunea doamnei Mureșan de pe Radio Cultural, să văd în sfîrșit pe cineva atacînd cu fermitate și știință de carte acest produs care mertită o revenire serioasă (oare pe cînd fonduri de la cultură pentru această instituție care merită soarta marilor dicționare ale marilor culturi în loc să facem statui penibile ca măslina aia din scobitoare care reprezintă REvoluția Română – poate că o cultură mare se arată și prin dicționarele ei… Noi avem Dicționarul, DEX-ul, autoritatea finală … anflofonii au cîteva dicționare care sînt în competiție unul cu celălalt).

Una dintre problemele sesizate de autorea emisiunii este legată de definițiile pleonastice din DEX, definiții periculoase pentru cel neînvățat și care dă credibilitate prea mare textului de dincolo de liniuță, pentru că acesate expresii se pot însuși greșit. Mai convinge apoi populația că nu doar avansați înainte și urcă în sus sînt pleonasme.

Au fost folosite două exemple: arșiță și citat, eu însumi am descoperit și alte căderi de altă natură mergînd dincolo de litera C.

ÁRȘIȚĂ, arșițe, s. f. 1. Căldură mare și dogoritoare a soarelui; dogoare, zăduf, caniculă. 2. (Pop.; adesea fig.) Senzație de căldură (și de sete) pe care o are omul bolnav; p. gener. febră, temperatură. [Acc. și: arșíță] – Lat. [calor] *arsicia „care arde”.

căldură mare și dogoritoare? pleonasm!

CITÁT, citate, s. n. Fragment dintr-o lucrare scrisă, reprodus întocmai și de obicei cu indicarea exactă a izvorului, în scopul de a întări și a ilustra o idee sau o argumentare; citație. – Din germ. Zitat (refăcut după cita).

reprodus întocmai? expresie pleonastică.
Nu-i așa că nu ne mai sună pleonastic? Pentru că la nesimțirea noastră lingvistică a contribuit și DEX-ul care ne-a crescut limba.

Am ceva idei prin care se poate scăpa de bolile DEX-ului. Poate că revin asupra chesiunii. Putem fără instrumente ca DEX-ul. Nu! Dar nici să dăm prea multă autoritate unui instrument făcut de oameni, perfectabil, editabil.

Pînă atunci să consultăm DEX-ul cu mai multă prudență, DEXească-se odată cei ce se dau rotunzi cu puține pagini răsfoite. Trăiască diletantismul! Să viveze ignoranța!

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Analize, Întrebările lui Ghiţă, Cărţi de citit, Dezbatere, dulce Românie, Perplexităţi, pseudotratat de semantică, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii, Recenzii-critică. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Aventurile lu DEX – Dex-ul pleonastic

  1. adrian zice:

    Cred ca ai dreptate.
    Teoria informatiei explica asta foarte bine: se numeste mesaj redundant. Redundanta are ca scop evitarea erorilor datorate „alterarii” datelor si este necesara in functionarea oricarui sistem care prelucreaza informatie. „Pleonasmul” (:-)) este foarte folosit si in teoria codurilor si criptografie. Uneori, este recomandabil sa transmiti un „avansati inainte!”, mai ales cand mesajul circula pe un canal informational cu perturbatii care nu pot fi neglijate.
    Cred ca se poate face o analogie decenta cu ideea sustinuta de tine.

  2. Oltean David zice:

    Sunt rusinat ca de atatea ori am argumentat cu ajutorul DEX-ului si am fost foarte rastit in a apara veridicitatea sursei mele. „Asa zice aici! Punct” – acesta era argumentul favorit. Va incurajez si astept cu nerabdare sa reveniti pe acest subiect cu ideile vindecatoare. Multumim anticipat.

    P.S. Dex-ul este un dictionar plin de lipsuri. Sau si asta e un pleonasm? Se subintelege…

  3. emsal zice:

    DEX-ul (alături de DOOM, dicţionare enciclopedice etc.) este un instrument indispensabil în munca mea de fiecare zi. Este un punct de referinţă atunci când apar dispute (deloc rare) cu privire la forma sau conotaţiile unui cuvânt. Am observat însă, printre alte inadvertenţe, că mulţi termeni de specialitate (din medicină, geografie, discipline tehnice) sunt inventariaţi cu forme diferite decât cele utilizate în mod curent de specialiştii din respectivele domenii. Spre exemplu, zilele trecute am fost surprins să constat că substantivul acin este când neutru, când masculin, în funcţie, probabil, de preferinţele autorilor:

    ACÍN, acine, s. n. Mică dilatație, în formă de boabă de strugure, la capătul terminal al unei glande sau al unei bronhiole. – Din fr. acinus.
    Sursa: DEX ’98

    ACÍN s. m. mică formație anatomică în formă de fund de sac, într-un canal glandular excretor. (< fr., lat. acinus)
    Sursa: MDN

    ACÍN s.m. (Anat.) Grup de celule glandulare. ♦ Fund de sac al unui canal glandular. [Var. acinus s.m. / < fr. acinus, cf. lat. acinus – ciorchine de strugure].
    Sursa: DN

    acín s. n., pl. acíne
    Sursa: DOOM

  4. romuluss zice:

    dexul de pe net sau maculatura este imprecisa sau both?

  5. icealinutza zice:

    Nu mi se pare un exemplu bine ales ! Caldura poate fi mare dar nu si dogoritoare ? In primul rand explicarea termenilor are ca referinta modul de perceptie uman, astfel la 34 grade celsius caldura este mare dar nu si dogoritoare (si aici este relativ functie de subiectul de referinta si pentru marea majoritate dintre noi este doar „mare”) dar la 41 de grade celsius caldura va fi la fel „mare” insa de aceasta data si „dogoritoare” pentru aceeasi mare majoritate a semenilor nostri. Cred ca in acest caz poate fi pusa in discutie numai folosirea conjunctiei „si”, personal as fi folosit in locul ei „,” dar nu sunt de specialitate pentru ca „dogoritoare” vine sa completeze termenul „caldura mare” aratand „valoarea subiectiva” pe care aceasta o are !

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.