Ce înseamnă o universitate bună? (P)

Continuăm să discutăm din lista anunţată evaluarea centrelor de studii.

Nu cred că merită să mai insistăm prea mult.

În Romania sînt tot mai multe şcoli de teologie, de misiune, de toate speciile şi de toate orientările. Cine vrea să pună mîna pe carte are unde. Dacă cineva vrea să meargă să îşi facă un doctorat în străinătate sau chiar licenţa, acest vis este mai la îndemînă decît v-aţi putea imagina. Oferta educaţională europeană este foarte tentantă. Este foarte greu de spus însă care universitate este cea mai tare? Cea mai tare în ce domeniu?

La Paris poţi studia una, dacă vrei să faci patristică ar trebui o vizită neapărat la Oxford, Italienii sînt foarte buni la limbile clasice etc.

La fel este în America, cea mai bună şcoală de lingvistică este într-o parte, cea mai bună şcoală de istorie este în altă parte. Nu există universitatea perfectă, vorbind în termeni absoluţi. De ce? Pentru că orice universitate este formată din oameni şi oamenii sînt imperfecţi. Nu cred că am spus o noutate! 🙂

Care este cea mai bună universitate? Din România, din lume? Care este cea mai bună şcoală de teologie? Din România, din lume? Pentru ce fel de teologie, pentru teologie dogmatică, pentru biblică, pentru teologie aplicată, pentru teologie protestantă, baptistă etc. Există tot felul de topuri. Le puteţi căuta şi consulta.

Şcolile au criterii foarte clare de evaluare, interne şi externe. Standardele sînt foarte înalte şi greu de păcălit. Tot mai înalte şi tot mai greu de atins de oameni normali care vor să facă ucenicie cu adevărat.

Dacă ar trăi Augustin azi, n-ar mai avea timp nici de scris, nici de făcut ucenici, din cauza simpozioanelor, programelor analitice, emailurilor, şedinţelor, consultaţiilor etc. Sistemul universitar modern parcă este croit să îndepărteze tot mai mult profesorul de student, să îl arunce pe unul în birou, la masa de lucru, pe celălalt, în bibliotecă, scufundat în bibliografia pentru următorul eseu. O universitate „bună” are profesori tot mai îngropaţi în hîrtii şi studenţi cu ochii tot mai roşii şi cu dioptrii tot mai mari?

Cealaltă variantă este universitatea haiducească. Facem un mic club al nostru, cursurile sînt nişte discuţii nice la cafea. Ne dăm titluri academice cu dărnicie unii altora. O grămadă de şcoli-breloc care cadorisesc profesorii cu titluri (Profesor doctor fără doctorat ştiinţific, o chestie onorifică luată pe undeva prin Honolulu, asistenţi univ. cu şcoala profesională etc. ) şi înşeală studenţii cu nişte hîrtiuţe numite diplome, care nu valorează nici măcar costul hîrtiei şi cernelii.

Da, se pot face universităţi de apartament şi şcoli de cartier cu pretenţii de mici sorbonele şi oxfordinuţe, dar cel mai greu test pentru orice şcoală este „produsul finit”. Unde şi ce fac absolvenţii acelei şcoli. Grea şi dureroasă întrebare pentru orice conducător de şcoală! Cel mai greu lucru de evaluat este dacă cel care a ieşit din şcoală este doar învăţat sau şi ucenicit. Grea treabă!

Dacă un absolvent de la Oxford întreabă în fiecare zi de 300 de ori la locul său de muncă „cu muştar sau cu tomato sauce?” Oxfordul este o şcoală bună sau proastă? Dacă este unul singur, mai discutăm. Dacă sînt o majoritate…

Dacă absolventul de la o şcoală de teologie ca Yale nu mai crede în Dumnezeu, Yale este o şcoală bună sau proastă?

Dacă un Doctor în Teologie la una dintre cele mai bune univeristăţi europene nu se mai poate ruga, atunci îşi merită titlul sau nu?

Nu ce se întîmplă la curs e cel mai important (din fericire, din păcate?), nici unde se întîmplă (Paris, New York, Oxford), ci ce se întîmplă cu cei care termină o şcoală, cu cît vor fi aceştia plătiţi, cît sînt de căutaţi cei care au absolvit aceste şcoli. O universitate bună este cea care îţi dă de lucru, care te aruncă direct spre slujbele cele mai bune de pe piaţă. O diplomă bună îţi dă dreptul să negociezi angajarea. O diplomă proastă te transformă într-un milog.

Dar mai este un aspect. O diplomă bună este cea care este dublată de schimbarea caracterului, de căpătarea unor reflexe de viaţă şi lucrare. Visez la o universitate care să ofere o viaţă academică alternativă. Performanţa academică să fie dublată de lucrarea uceniciei autentice. Profesorii şi studenţii să se întîlnească faţă către faţă şi să se înveţe unii pe alţii, relaxat, adevărurile ştiinţifice, adevărurile credinţei, principiile purtării creştine şi regulile de viaţă eclesială.

Şi mai visez o grămadă de lucruri… sper să mai trăiesc cîţiva ani! 🙂

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Analize, dulce Românie, Pt. studenţii mei, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la Ce înseamnă o universitate bună? (P)

  1. Pingback: Twitted by MariusCruceru

  2. Cu siguranţă că există şi în Rai o secţiune specială pentru creştinii cu diplomă; trebuie, în mod necesar, să fie. Atâţia teologi de seamă, care îşi pierd ani buni din viaţă studiind, ignorând problemele sociale, ştiu ei ceva. Spre exemplu, cum ar putea un doctor în teologie să ajungă în Rai pe aceeaşi poziţie cu un măturător de stradă? – aşa ceva ar fi imposibil… diploma lui trebuie să valoreze ceva chiar şi în termenii mântuirii, altminteri de ce şi-ar mai petrece întreaga viaţă într-o activitate lipsită de sens?
    Un creştin cu diplomă are ceva superior – nu este un creştin oarecare. Dacă, prin absurd, am presupune totuşi că studiile nu ar avea nicio semnificaţie din perspectiva mântuirii, care ar mai fi atunci utilitatea diplomei? În acest caz, diploma îi este necesară creştinului din raţiuni pur financiare: o slujbă mai bună, respectabilă, bani mai mulţi, mai uşor câştigaţi, nemunciţi, trai mai bun, concedii, poziţie socială, în scurt, aceleaşi lucruri cărora le-a dat şi Iisus Hristos o foarte mare importanţă. Da! Altfel stă în Biserică un creştin cu diplomă – mai demn; nu precum un individ oarecare, neinstruit.
    Nu se poate să nu medităm asupra acestor chestiuni: îi este diploma necesară unui creştin? Dacă da, atunci de ce? Pentru poziţia socială privilegiată pe care i-o conferă sau pentru mântuire?

  3. Cu siguranţă că există şi în Rai o secţiune specială pentru creştinii cu diplomă; trebuie, în mod necesar, să fie. Atâţia teologi de seamă, care îşi pierd ani buni din viaţă studiind, ignorând problemele sociale, ştiu ei ceva.
    Spre exemplu, cum ar putea un doctor în teologie să ajungă în Rai pe aceeaşi poziţie cu un măturător de stradă? – aşa ceva ar fi imposibil… diploma lui trebuie să valoreze ceva chiar şi în termenii mântuirii, altminteri de ce şi-ar mai petrece întreaga viaţă într-o activitate lipsită de sens?
    Un creştin cu diplomă are ceva superior – nu este un creştin oarecare. Dacă, prin absurd, am presupune totuşi că studiile nu ar avea nicio semnificaţie din perspectiva mântuirii, care ar mai fi atunci utilitatea diplomei? În acest caz, diploma îi este necesară creştinului din raţiuni pur financiare: o slujbă mai bună, respectabilă, bani mai mulţi, mai uşor câştigaţi, nemunciţi, trai mai bun, concedii, poziţie socială, în scurt, aceleaşi lucruri cărora le-a dat şi Iisus Hristos o foarte mare importanţă. Da! Altfel stă în Biserică un creştin cu diplomă – mai demn; nu precum un individ oarecare, neinstruit.
    Nu se poate să nu medităm asupra acestor chestiuni: îi este diploma necesară unui creştin? Dacă da, atunci de ce? Pentru poziţia socială privilegiată pe care i-o conferă sau pentru mântuire?

    • naomi zice:

      Daniel, m-ati pus in umire.
      Unde scrie in Biblie ca există şi în Rai o secţiune specială pentru creştinii cu diplomă ?
      Pot sa am diplome cu carul, daca nu traiesc viata aici pe pamant in sfintenie este egal cu zero, frate, toate diplomele mele.

  4. naomi zice:

    Este frumos visul dvs, frate Marius, regret ca nu mi-ati fost profesor.
    Bine ar fi ca toti profesori sa tinda spre acest tel, fie in universitati, licee sau scoli primare, de ce nu si in gradinite.
    Dascali ar trebui sa fie cat mai creativi, sa faca pe elevii lui sa creada ca materia pe care o preda este cea mai frumoasa, cea mai importanta materie. Sa fie mai intuitiv decat elevul, sa i-o ia inainte si sa-l surprinda, dar in acelasi timp sa-l implice, sa fie un dialog continuu intre pofesor si elev, dar si sa stie sa-si impune autoritatea si respectul. Oare exista asa ceva? 🙂
    Va dati seama ce generati de tineri ar creste in tara noastra cu asa profesori?

  5. paul chis zice:

    Aveti ocazia sa puneti in aplicare unele din aceste vise ca si decan al Facultatii de Teologie Baptista din Oradea.
    Sper sa si aveti cu cine sa impliniti aceste vise .

  6. ci2n zice:

    Citind cele scrise de dumneavoastră şi punându-mi aceeaşi întrebare, am recitit cartea cu conversaţiile dintre E.Sabbato şi Carlos Catania ( „Între scris şi sânge”) . Două idei mi-au atras atenţia în această carte privitor la problema pe care o puneţi:
    1. lupta împotriva progresului tehnologic de dragul progresului
    2. tratarea studenţilor ca persoane, nu ca indivizi.

    Zilele trecute am primit un email cu români celebri, email care m-a întristat. Pentru că era preamărită contribuţia lor la progresul tehnologic şi erau trataţi ca indivizi. Pentru că, lucrând în învăţământ de 24 de ani, am văzut că împlinirea elevilor/studenţilor nu e dată de numărul de diplome sau de instituţiile ce acordau aceste diplome, ci de modul în care reuşeau sau nu să se încadreze într-un grup.

    Aş încheia cu o întrebare pusă de Piaget, întrebare de la care ar trebui să pornim când dorim să avem o universitate mai bună: „Are we forming children who are only capable of learning what is already known?”

  7. Radu Voda zice:

    Vrajeala mare….
    in romania e varza invatamantul, desi sunt unii care se duc la un domeniu din pasiune..dar ies terfeliti de sistem….si daca mai au si nesansa sa fie pacaliti de o anume fac, crezand ca e buna..si apoi ea devenind hulita de ceilalti, care nici ei nu sunt mai buni, desi se day, atunci degeaba pasiunea…totul e deci relativ….

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.