Continuare de aici.
Aşa cum spuneam (scriam?), există încă o specie pe cale de apariţie: pastor symposionisticus (de aici P.S. sau simplu: simpozionistul).
Este tot timpul pe drumuri, dar nu pentru că ar fi invitat de cineva ca să ţină oarece predici sau conferinţe. Nu! El este ascultătorul. Se umple! Tot timpul se umple! Se umple cu predici, schiţe, casete video, cărţi, mese. Toate gratis! P.S. ştie foarte bine ce înseamnă „har”, adică „gratis”.
Dacă te întîlneşti cu el într-o benzinărie…. „vin de la conferinţă”…. „şi unde te duci?”… „păi… la o altă conferinţă.” Simpozionistul este tot timpul pe drum de la o conferinţă la altă conferinţă. Iarna la munte, vara la mare. Drumurile nu-i sînt prietene ca celui care aleargă între biserici sau de la o slujbă de evanghelizare la alta prin nămeţi, pe drumuri grele de iarnă. Simpozionistul este într-un continuu concediu. Vacanţa lui se întinde vreme de şase luni pe ani.
Este un vînător desăvîrşit de asfel de „oportunităţi” de formare continuă, dar aşa de mult a fost format, încît este cu totul deformat ca lucrător. În căutarea unei noi mese gratis, este gata să lingă orice blid şi orice prag. Este şi „destupat”, dacă trebuie, şi „conservator”, dacă meniul este pe placul lui. Iese la mici şi cu unii şi cu alţii. Dacă nu i se face poză, ca să arate că poate fi şi relevant, nu se dă în lături de la berică cu cei relevanţi, dar s-ar jura imediat, în partea cealaltă, că nu pune alcool în gură „decît la Cina Domnului”. Daca-şi poate lua şi consoarta cu el, este ideal, dacă nu, ea să stea ca „ajutor potrivnic” singură acasă să crească copiii că el este plecat „în lucrare”.
Înainte şi după conferinţă, din discuţie în discuţie, ajunge la subiectul care îi macină nopţile: sponsorizarea. Dacă găseşte sponsorizarea, îi vine şi chemarea, exact ca rîgîiala după mici. „Frate, am o sponsorizare deja… nu ştiţi o biserică pe undeva… „. (Doamne, fii lăudat pentru criza aceasta că s-a încheiat cu acest fel de sponsorizaţi de profesie!). Tot timpul are un aparat de fotografiat la el şi este gata să-şi facă poză lîngă orice nenorocit pentru a mai stoarce ceva bani. La rapoarte este extrem de priceput. Ştie atîta engleză cît să îngaime rapoarte măsluite şi să dea cifre. Ştie atîta engleză cît să spună: „Ai iem CUTARE, end ai heave problemz, iees, problemz, puuur, uaif, cildren…… chirie… bă, cum se zice bă, chirie….na ca am un lipsus acu….anderstend?”
Dacă se îndură careva de el, vreun amic din tinereţe, care îl ordinează pe furiş la vreo sărmană bisericuţă de ţară, vine şi dă cina în fuga calului, precum păsările la puii cu gurile căscate, după care aleargă mai departe spre altă conferinţă, întîlnire, tabără de formare, congres.
Un astfel de simpozionist a creat odată un nou obicei liturigic. A pre-sfinţit darurile de sîmbătă. S-a rugat peste ele în cămară pentru a doua zi, Duminică. El a zbughit-o spre următoarea staţie şi un membru din comitet a dat Cina a doua zi pre-binecuvîntată de alergător.
Simpozionistul este tot timpul ocupat, dar nu face nimic. Pute pămîntul sub el de leneş ce-i. A fugit de munca din inteprindere şi s-a ajuns prin „intrarea în lucrare”. N-are o schiţă ca lumea în toată Biblia, nu munceşte, nu se pregăteşte, nu poate îngăima o predicuţă în trei puncte, dar predică „ce-i dă Duhul”. A uitat formulele de botez pentru că bisericile nu-i mai cresc, dar ştie să facă înmormîntări scurte, pentru că s-a specializat drept gropar de biserici. Dacă îi moare vreun enoriaş şi este acasă, au noroc apropiaţii mortului dacă-şi aminteşte numele de familie al celui din sicriu, asta în cazul în care nu-şi invită vreun coleg să-i facă slujba, că el este iar plecat la Conferinţa de la …. Viena, Sinaia, Constanţa, Sibiu, Braşov, Timişoara, Arad, Chişinău etc.
Simpozionistul nu poate predica. El este un ascultător consacrat. Ştie să asculte şi ştie să facă figuri inteligente atunci cînd ia notiţe. Pune întrebări aparent isteţe pe care le-a învăţat pe de rost de pe la alte conferinţe. A învăţat deja ce le place americanilor, ce nu le place celor din Regatul Unit. Ştie cui şi ce întrebare să pună. Are ochiul format. Ştie unde este automatul de cafea… este uşor dezamăgit dacă la pauză nu sînt şi fursecuri, dar cel mai bine ştie să se orienteze spre colţul unde se dau cărţi gratis. Nu contează că nu-l interesează subiectul. E gratis!
Dintr-o dată i se năzare! Al doilea subiect preferat! „Frate profesor, un master ceva… „. „La ce ai nevoie…. mai stai la parohie un pic, mai capeţi experienţă”. La licenţă a fost submediocru, abia îşi făcea eseurile cu ajutorul colegilor de cameră, dar acum visează deja la doctorat. Diplomatul deja este pregătit. Nu doreşte să fie tobă de carte, doreşte doar zăngăneala tinichelei din faţa numelui.
Dar dintre toate pramatiile de acest fel, nu-i atît de rău groparul de fraţi, ci ucigaşul de biserici. Acela-i un răpitor. Este gata să rupă o biserică numai ca să îşi facă parohie pe care nu are de gînd să o păstorească, dar care îi va fi bază de decolare şi spaţiu de aterizare, loc care îi va legitima ambiţiile popeşti şi-i va da titlul şi drepturile de care abia aşteaptă să se foloseacă. Pentru asta este gata să devină chiar „membru fondator” (cine-a mai pomenit membru fondator în Biserica zidită pe Temelia-Cristos?). Muşcînd din alte biserici, va ucide şi bucata din Trupul lui Cristos pe care tocmai a pus-o deoparte. Felceri spirituali, leagă strîmb rana, dar abia aşteptă vremea mulsului pentru turmă. Fraţilor le spune că nu are ce mînca, unu sponsor îi spune că nu are de la turmă, celuilalt îi spune că nu are de nicăieri şi uite aşa se petrece minunea: robii Domnului n-au ce mînca, dar au neveste cochete şi îmbrăcate la fiecare slujbă cu altă toaletă şi copii rîzgîiaţi şi alintaţi scoborîtori din maşini de peste 15.000 de euro.
Vagabondus ecclesiasticus şi pastor symposionisticus?
Dacă sînt pe cale de apariţie, şi eu şi tu sîntem vinovaţi!
Marius Cruceru 
Postarea d-vostra este o trgedie reala la care aproape mi-au dat lacrimile. A fost asa ceva in Biserica din care fac parte si am crezut ca doar eu vad deformat pentru ca nimeni nu spunea nimic.
Dar de ce suntem noi de vina pentru aparitia lor?
Ma corectez ….. ca eu vad deformat ….fara doar
pentru că noi avem dreptul să îi alegem, nu este ca în Bisericile tradiţionale, unde nu ai ce face… ti-l impune episcopul.
Daca intr-o adunare aproape toti sunt rudeni, eu ce vina am ?! Ceilalti suntem minoritate.
dar este bine sau este rău, cum merge biserica? Dacă merge bine, de ce aţi dori să schimbaţi ceva ce merge?
Cînd merge rău atunci mai discutăm
E de rau frate, e de rau, dar eu sunt cea mai nepotrivita sa discut desprea aceste lucruri.
… vai de ei si vai de noi!
De ce vai de noi?Vai de cei care nu sunt mantuiti.Idem Sodoma si Gomora
Vor veni zile cand vor iesi la suprafata multe…….,facute si nefacute .Priviti la 1 Imparati cap.11,copii lui Eli….Cand faci lucrarea cu frica de Domnul si pt. Domnul nu cauti neaparat dolariiiiii…Din pacate se practica inca chemarea in functie de noua sponsorizare.Sunt bani merg nu sunt nu simt chemarea .Trist este ca lasa in urma lor adunari framantate si demoralizate,nu sunt povesti este o realitate pe care o vad.
Aduca Domnul Slavei o cernere -Iov-prea dura.-NU stiu- atunci vine ttrezire
,,Priviti la 1 Imparati cap.11,copii lui Eli…”
[?]
Cum sfarsesc copii lui Eli.De ce?
De ce vine robia peste popor?Solomon uita de porunca din Deutronom 17.
Draga Sad, nu cere prigoana peste creştini, că mulţi ar muri nevinovaţi.
Sunt vinovat.
Oare aceste categorii nu-s pe cale de maturizare? Am confruntat pe câțiva vagabondus ecclesiasticus care aveau și „argumente biblice” la ceea ce faceau.
Unde e responsabilitatea individuală?
Dacă eu care aud ceasul nu mă trezesc, ce să facă cei care nu-l aud?
ea, reponsabilitatea individuală este că nu există.
Şi de asta sîntem în trup…. să ne luăm la rost unii pe alţii.
O realitate foarte tristă! Nimic mai rușinos decât atunci când lenea, indolența și indiferența îmbracă haina slujirii!
draga Emsal, există mai ruşinos de atît.
Vai de mine…era cat pe-aci da va intreb daca ati fost de curand la Biserica . . . . .ca prea bine o descrieti (ma rog, pe carmuitorii ei).
Stiti ce ma bucura totusi? Ca speciile astea nu-s peste tot pe cale de aparitie…si pe acolo pe unde pare sa rasara cate un lastar, il scot cu radacina cu tot enoriasii cu peri albi. Cei intelepti, pleaca urechea la cuvintele lor, ceilalti…pleaca din parohie cu primul tren!
draga Eenglimlach, bine că mai există locuri în care bărbaţii duhovniceşti îşi fac datoria.
Vina pentru existenta acestor ,,pastor symposianicus” sunt cei care i-au pus in functie , adica membrii bisericii care i-au votat si comitetul comunitatii regionale de cult care si-a dat aprobarea pt. instalarea in functie a acestui pastor si apoi l-a ordinat.
Comitetul comunitatii regionale ar trebuii sa se sezizeze din oficiu si sa suspende pe acesti lucratori absenti. Poate nu ar strica si modificarea statutului cultului si introducerea unor reguli mai stricte pentru pastori , in sensul ca daca lipsesti nemotivat la mai mult de 10 slujbe pe an sa fii suspendat din functie.
păi şi eu ce spuneam? şi enoriaşii sînt vinovaţi. Sînt vinovaţi de aşezarea în funcţie şi de susţinerea unor asemenea oameni.
SWOOSH! simt cum im trece sabia pe langa urechi chiar acum! So what?! Asta e adevarul! Eu nu imi amintesc in ultimii 7 ani sa fi anuntat cineva in biserica faptul ca fratele pastor va lipsi pentru X saptamani din cauza ca : boala, concediu, strainatate, criza…..si totusi s-a intamplat! Rezultatul? PUTERE=0; amprenta=NU; schimbare=istorie!!
Trist…dar nimic nou sub soare. Apostolul Pavel spunea de palavragii si unii care il predica pe Hristos ”din pizma” (traduce Cornilescu)…
Am mai spus-o si cu alte ocazii: daca pastorii ar trebui sa aiba si un job normal macar part-time sau macar pana cand confirma ca chiar sunt chemati de Domnul, multe ”buruieni” pseudo-pastorale din gradina Domnului s-ar ofili, usca rapid…
Apostolul Pavel si-a asigurat independenta chiar si de eventualele sponsorizari conditionate ale Ierusalimului facand cu mainile lui corturi…
Nu stiu daca putem vorbi de ,,sponsorizari conditionate ale Ierusalimului” , conditionate de ce?
Nu scrie nicaieri ca cei de la Ierusalim i-ar fi propus ,,sponsorizari” in schimbul respectarii anumitor conditii. Nu cred ca putem transfera ,,apucaturile” unor biserici (de prin V) instarite moderne in epoca antica.
Nu avem informatii istorice despre asa ceva in Crestinismul primar.
Oricum si eu sunt de acord ca pastorii ar trebuii sa aiba un loc de munca unde sa isi castige painea si sa nu depinda financiar exclusiv de biserica .
Pe de alta si biserica trebuie sa recompenseze cumva munca depusa de pastori , mai ales daca acestia fac o lucrare buna si eficienta, trebuie sa fii stimulati si pe plan material , macar simbolic( o colecta specifica o data pe an , plata benzinei pt. cei care fac naveta) . Nu spune si versetul biblic ca ,,vrednic este lucratorul de plata lui”?!
„Marius David says:
martie 26, 2010 la 11:47 pm
Fiecare biserică are păstorii pe care şi-i merită. Dacă o biserică şi-a ales astfel de păstori, să îi ţină sănătoasă. ”
Da, si eu si tu suntem vinovati. 🙂
corect!
Bine ar fi sa se trezeasca la realitate si sa ii schimbe pe acei pastori. Si mai bine ar fi ca , comunitatile regionale sa isi indeplineasca obligatiile statutare si sa suspende pe acei pastori care strica marturia bisericii prin comportamentul lor nedemn .
La pastorii asistenti e mai greu de umblat de catre comunitate (ca sunt consacrati de catre pastorul principal si raspund doar in fata lui si a adunarii generale) , dar cred ca se pot gasi solutii si pt. astia.
O postare realista dar atat! Nu mai cred in vreo schimbare in bine. Eliminarea acestor loseri este imposibila pentru ca s-au lipit cu ventuzele asa de bine de sistemul putred din care facem si noi parte incat a-i indeparta ar insemna si scufundarea barcii – strecuratoare, in care plutim in deriva. Cred ca trebuie lasati in pace si astfel mai putem prelungi putin agonia. Cat despre mine cred ca o sa iau niste lectii de inot pentru ca ma bate gandul sa sar din barca…
draga Pine, eu totuşi mai cred. Sper că există o generaţie, generaţia ta şi generaţiile care ne urmează care să se sature de astfel de exemplare şi să schimbe lucrurile.
Nu sări încă… să tragem la pompe.
Dragii mei su sunt cu un picior afara din barca pentru ca am trait pe viu omorarea oricarei sperante de schimbare! Din fericire pentru mine am un colac ultra rezistent si mare pentru toata „gasca cristiana” incat sa nu fiu disperat…mai ales ca aerul din colac e sfant! si o sa navighez spre CER pt ca imi pasa prea mult de noi ca sa imi pese mai mult de sleahta numita prin vot liber si pastrata „despite all” ….nu miroase bine deloc…Marius esti foarte optimist…si poate ai motive acolo la tine … eu NU mai am mai ales pt ca nici cei de varsta mea nu stiu, nu pot, nu vor, nu cauta!!!!
daca ti-ai pierdut complet optimismul, roagă-te!
„Dacă sînt pe cale de apariţie, şi eu şi tu sîntem vinovaţi!”
De ce?
ca răul să se perpetueze (ei), e de ajung ca cei buni să nu facă nimic (noi) 🙂
pentru că sistemul nostru de alegeri de pastor permite intervenţia.
pentru că eu, fiind la Comunitatea baptistă, dacă nu umblu să îi amendez pe aceştia, sînt vinovat..
Mi s-a dat în slujbă privegherea peste biserici. Dacă în Oradea şi Satu Mare se întîmplă astfel de lucruri atunci mă simt vinovat.
Mă simt vinovat şi epntru pastorii care au ajuns azi la 70 de ani si au colaborat cu securitatea, aşa ca Daniel. citeşte cap. 9
Sper sa reusiti sa faceti curatenie in bisericile din Comunitatea dumneavoastra (desi nu stiu daca treaba asta e in responsabilitatea dumneavoastra. Apropo ce domeniu coordonati in cadrul comunitatii baptiste de Oradea?) desi nu cred ca o sa fie usor.
Citind ce ati scris ma intreb daca nu cumva crearea unui cod de conduita a pastorului nu ar fi binevenit . Si daca nu ar trebuii ca presedintii de comunitate sa faca cel putin o data pe an cate o vizita in fiecare biserica locala si sa evalueze calitatea lucrarii pastorului\lor , sa ofere sfaturi , sa incurjeze pe cei care au ravna si vor sa faca treaba dar nu prea se descurca din lipsa de experienta . Iar pastorii care isi neglijeaza biserica , lipsesc foarte mult sa fie sanctionati de comunitate , chiar prin suspendare , daca nu vor nicicum sa se schimbe. Stiu ca Statutul permite suspendarea din functie de catre comunitate a pastorului care pune in pericol marturia bisericii in societate.
De ce oare aceasta prevedere din statut nu a fost aplicata mai la ,,sange” pana acum , ajungandu-se la situatii tragice ca cele descrise de dumneavoastra?
n-am reuşit şi nici nu este treaba mea,
treaba mea este misiunea.
Aici, Slava Domnului, a mers bine în aceşti ani.
comunitatea nu poate face cît fac bisericile. Bisericile aleg pastorii nu comunitatea.
Cod de conduita?
noi am facut job description pentru toata echipa pastorala, l-am aprobat in comitet si pe asta ne trag la raspundere fratii de la Alesd.
Ce cod iti mai trebuie
N-ai facut ceea ce trebuie, afara.
Da , bisericile aleg pastorii . Dar nu bisericile le dau aprobarea pt. ordinare .
Un ,,pastor symposianisticus” de asta nu e asa de ieri de azi , asa a fost si in viata de ,,laic” si asa e si dupa ordinare. Comunitatea are o responsabilitate ca nu l-a evaluat mai bine inainte de a-si da aprobarea pt, ordinare . Colegii lui de pastoratie care si-au pus mainile peste el sunt la fel de responsabili ca si biserica care l-a ales.
Si nu cred ca putem da vina pe biserici in toate cazurile , exista multe biserici la tara cu membrii in varsta si bolnavi care nu mai au energie sa evalueze corect un candidat pt. functia de pastor. In plus adesea pastorul este trimis direct de la comunitate fara ca biserica sa apuce sa il evalueze foarte serios.
Deci nu e chiar exacta afirmatia dumneavoastra cum ca noi nu avem pastori impusi de ,,episcop” ca si bisericile traditionale . Sigur nu se impune cu forta , pe ,,gat” dar o impunere tot e in cazul prezentat mai sus. Cum poate fi numita altfel o instalare in functia de pastor a cuiva intr-o biserica unde membrii nu cunosc statutul cultului , nu au resurse fizice si psihologice de a evalua noul pastor trimis ?
Nu stiu cum poti alege pe cineva in mod liber , fara constrangeri daca nu esti informat si nu stii cum sa evaluezi persoana pe care o alegi.
Bravo , ar trebuii un job description din asta pe tot cultul.
Si eu sunt de acord ca biserica locala are o mare raspundere , dar exista biserici cu membrii care din diferite motive independente de vointa lor nu sunt in stare sa identifice un ,,pastor symposianisticus”, asa cum am spus si in comentariul celalalt.
Sigur in bisericile mai mari , mai mature responsabilitatea e intr-adevar mare.
Sunt clanuri in multe biserici, ei conduc totul, nu Domnul.
Am vazut in Spania o biserica unde erau foarte multi din aceeasi famile,
despre care am auzit apoi ca in tara au facut prapad inainte de a pleca”sa faca o biserica”in alta tara.
Eu nu am intalnit astfel de excursionisti, dar ma minunez ca sunt pastori care numai predica, inmormanteaza si cununa.Asta nu presupune nici MACAR JUMATATE DE NORMA.dEci salariul daca sunt cinstiti, ar trebui luat doar pe jumatate.
La atat se reduce activitatea, prin oras umbla cu ziarul in mana, lejeri si nepasatori, adresele bolnavilor nu le cunosc, desi tot ei le anunta de la amvon, pentru a fi vizitati
cei bolnavi.
Traim intr-o lume tare bolnava; trist ca lumea in care am intrat arata asa…nu asta am visat.
Sa nu mai vorbim de cei care desi au fost oamenii securitatii sunt idolatrizati in bisericile unde sunt pastori>La asta s-a ajuns.Manipulare, nu gluma.
Cine e de vina.Noi toti>
Eu nu ma consider vinovata; dar degeaba iau atitudine, cine ma asculta? . 🙂
Trebuie facuta REFORMA!
Cei care sunteti in conducerea Uniunii Baptiste, aveti o MAAARE RASPUNDERE.
Pai atunci nu i mai biblic si mai bun sistemul fratilor Crestini dupa Evanghelie fara un sef al conducatorilor? La ei sunt astfel de anomalii?
Cred ca solutia de viitor va fi prin initierea de adunari mici de casa in care crestinii vor putea sa se cunoasca si sa si slujeasca unii altora , fara a fi nevoie de cineva care sa aiba dreptul de a face cele descrise mai sus si sa mai primeasca si salariu.Deja prin Occident sunt crestini care fac lucrul acesta .
De unde stiti dumneavoastra ca la Crestinii dupa evanghelie nu exista un sef al conducatorilor?
Cititi statutul lor , si o sa vedeti ca au presbiteri si invatatori care conduc bisericile locale iar la nivel regional au presedinti de comunitate si la nivel national presedinte de uniune , la fel ca noi baptistii.
Aratati-mi o biserica din biblie care nu a avut ,,sef al conducatorilor” , peste tot erau presbiteri din care unul era prebiterul principal sau episcop (de exemplu in biserica din Ierusalim ,,seful” presbiterilor era Iacov fratele Domnului Isus) . Nu putem functiona fara lideri , nicio organizatie nu poate functiona fara sa aiba un coordonator , unul care sa vegheze la bunul mers al sistemului.
Chiar si bisericile alea de casa de care ziceti au un moderator sau lider .
Nu trebuie sa generalizam situatiile negative , faptul ca unii pastori nu sunt cum ar trebuii sa fie nu inseamna ca toti sunt asa. Cunosc o multime de pastori care isi fac treaba bine .
Ca si crestini nu putem creste doar cu biserici mici de casa , trebuie sa avem si o forma superioara de organizare , pt. a putea colabora in probleme de interes comun . In plus nu stiu nici un exemplu din Biblie de biserica de ,,casa” , toate epistolele au fost scrise unor biserici din cetati( Roma , Efes , Corint, Tesalonic, Galatia) care isi aveau sediul , locul de inchinare IN case ale credinciosilor dar nu erau biserici De casa , in sensul ca biserica nu se limita la aceea casa ci cuprindea intreaga cetate, toate adunarile din aceea cetate. Adica intr-o cetate , sa ii zicem Corint existau mai multe case unde crestinii se adunau sa se inchine , si aceste adunari din case IMPREUNA formau Biserica din Corint. Si Pavel in epistola catre Romani la inceput se li se adreseaza la inceput cu ,,voua celor din Roma” si abia la sfarsitul epistolei vorbeste de Priscila si Acuila si ,,bisericii care se aduna in casa lor”. Dar in Roma erau mai multe locatii , mai multe case unde se adunau crestinii . Pavel cand a ajuns la Roma a inchiriat o casa unde ii primea pe toti cei care doreau sa afle despre Christos si unde le propovaduia evanghelia. Deci in Roma erau cel putin doua case unde se adunau crestinii : casa lui Priscila si Acuilla si casa lui Pavel . Totusi in toate scrierile biblice si extrabiblice se vorbeste de Biserica din Roma , de Una .
bisericile din aceste case erau componente ale Bisericii din Roma, formau un singur trup. Nu erau de capul lor
Draga Marius,
oare nu pastorii sunt cei mai vinovati ? pt ca nu dau invatatura consistenta si hrana tare care sa ajute enoriashul sa aiba un simt ascutit al discernamantului?
unele biserici s-au învăţat aşa, Boanerghes, le place aşa.
e mai comod. Gînditul este un proces foarte dureros.
De ce s-ar complica?
ti-am spus, fiecare biserică are conducătorii pe care şi-i merită.
Draga frate Marius,
Nu voi incerca deloc sa comentez sau sa contrazic ceea ce spuneti ci imi pun mie si dumneavoastra niste intrebari si anume:
Oare nu cumva acest mod de abordare a lucrarii pastorale isi are radacinile in modul in care s-a facut si inca se mai face lucrarea pastorala in zona Ardealului si Banatului. Nu sunt ele oare fruntea la tot ceea ce se da tonul?Nu au creat oare pastorii din aceste zone anumite modele printre care si cel care il amintiti?
Eu indraznesc sa spun ca da pentru ca dupa patru ani de institut am crezut ca stiu ce este pastorala si cu ce anume se mananca… Cand am ajuns in Dobrogea si mai apoi in Baragan,unde traditiile baptiste sunt raritati si oricum e greu sa le implementezi, mi-am dat seama ca nu stiu nimic despre pastorala. Si inca invat despre cum se face lucrarea pastorala dar ma bucur ca sunt si alti oameni care sesizeaza aceste realitati si cel putin scriu deespre ele… Mai mult de atat oare o sa mai faceti ceva???????
Fiti binecuvantat!
Oare? Am găsit vinovatul?
Nu, acum tonul se dă de la bucureşti, nu din Ardeal sau Banat, dar nu vreau să intrăm în această discuţie.
Un rol important îl au şi şcolile şi modelele pe care le văd pastorii tineri pe teren.
Este foarte complexă chestiunea. Merită analizată separat.
Cred ca exista cateva surse care determina formarea acestor tipuri de comportament denumite “vagabondus ecclesiasticus” şi “pastor symposionisticus” .
– mentalitatea generala a poporului roman care reprezinta pentru majoritatea dintre noi cadrul de formare de mici, anume ca responsabilitatea este construita piramidal, astfel cei din varful piramidei au toata responsabilitatea intregului sistem, ei sunt singurii care participa activ la realizare tuturor actiunilor. Transpus in biserica, pastorii, diaconii etc, sunt cei care trebuie sa proiecteze, implementeze intreg sistemul de functionare al bisericii, ceilalti sunt doar simplii spectatori, de marti, joi, …, duminica, contributia laicului este doar de a umple scaunele bisericii in timpul programului, in rest sunt exonerati de orice responsabilitate
– diferenta clara dintre cler si laic face si o separare foarte stricta(severa) asupra celor carora trebuie sa aiba responsabilitati si asupra celor ce nu trebuie sa aiba nici o responsabilitate, adica defineste clar , actorii si spectatorii.
– clerul nu numai ca nu incurajeaza initiativa vreunui laic, dar in cazul in care exista este considerata o impertinenta, ca si cum un nespecialist incearca sa dea lectii unui specialist, oare chiar cei de dincolo de amvon toti se pot considera mari specialisti?
– trupul lui Hristos nu este definit avand o separare clara intre cler si laic, aceste concepte sunt doar creatii umane, Dumnezeu in suveranitatea Lui, ofera daruri prin Duhul Sfant, astfel ca poate lucra prin cineva care nu are nici o calificare, nici un epolet, nici o tinichea de „prof”, „dr”, „acad” etc ca si prefix al numelui sau.
Ca si rezolutii la acest tip de probleme, s-ar putea considera cateva sugestii
– laicul sa isi considere apartenenta la trup cu mai multa responsabilitate
– clerul sa permita si sa motiveze legaturi mai stranse intre cele doua tabere
– pastorii inteligenti intotdeauna au incercat sa isi cunoasca bine enoriasii pentru a putea vedea ce daruri(calitati) a lasat Dumnezeu in sufletul fiecarui credincios. Spre surprinderea acestor pastori, nu de putine ori au fost uimiti de ce calitati a lasat Dumnezeu in credinciosii carora multi din jur nu le acordau nici o atentie.
– o biserica in care nu sunt descoperiti talantii pe care Dumnezeu i-a sadit in credinciosi este o biserica in care isi impune in mod artificial anumite ierarhii, dar Dumnezeu nu este de acord si astfel biserica nu este binecuvantata.
draga Romuluss, noi nu avem cler. CEl putin teoretic!
teoretic 🙂
Practic, insa, stim ca nu este asa …
este o discutie la care voi reveni,
Nu avem , ca sa citez statutul ,,slujitori duhovnicesti” , ceeace in plan practic e cam tot aia.
Nu toti membrii bisericii sunt ,,slujitori duhovnicesti” adica pastori. Deci automat se creaza doua categorii: pastorii si nepastorii.
Dar nu asta e problema , ca avem clerici , foarte bine ca avem . Ci cum anume isi fac treaba si cum se comporta.
Paul,
exact asta am vrut sa exprim – comportamentul – daca ei se declara sau nu cler este irelevant, cuvintele sunt niste etichete pentru semantica, daca semantica exista dar se neaga eticheta – este un lucru non sens din punct de vedere faptic.
Clericalismul implică mult mai multe lucruri, un anumit tip de liturigică, o anumită teologie sacramentală etc.
Că avem folcloristică teologică care presupune asta, atunci discutăm altceva. Putem discuta tensiunea dintre teologia academică şi teologia vulgară.
Ar fi interesant.
Cred ca e gresit ce fac unii lideri evanghelici si anume ca zic ca ei nu sunt ,,clerici” , ca functia lor nu e echivalentul neoprotestant al preotului ortodox , ca noi suntem avem o forma de organizare diferita de a lor.
Pastorul nu e un intermediar intre Dumnezeu si om intr-adevar si nu are puteri speciale prin care sa transforme painea si vinul in trupul si sangele Domnului (nici popii ortodocsi nu fac chestia asta desi ei cred sincer ca pot. Dar asta e alta discutie). Dar in afara acestor atributiuni specifice slujitorilor din Biserica ortodoxa , NU EXISTA nici un alt element care sa diferentieze un pastor de un popa ortodoxa. Si unul si celalalt conduc biserica, boteaza , dau Cina Domnului, cununa , ingroapa, Reprezinta biserica in relatiile cu statul(atat pastorul cat si preotul au drept de semnatura pe actele oficiale si pot reprezenta biserica in instanta). Am citit statutele ambelor culte si nu vad nicio diferenta(in afara celor specificate mai sus) care sa ma convinga ca pastorul e altceva decat popa . Si presedintele de comunitate altceva decat episcopul ortodox. Faptul ca la noi presedintele e ales de sus in jos de pastori si la ortodocsi e numit de patriarh si sfantul sinod , conteaza prea putin. Pana la urma daca stai si analizezi , asa la bani marunti e aceeasi Marie cu alta palarie.
Deci si noi avem clerici , nu asta e rau , mie chiar imi convine sa fie clerici , de ce sa fim toti ,,egali”( nu prea cred ca Pavel sau Ioan , Petru , Iacov au fost ,,egalii” cu crestinul X din biserica din Antiohia) . Conteaza comportamentul, dedicarea si profesionalismul teologic al pastorilor. Ei trebuie sa fie niste exemple , modele , invatatori. Sigur nu trebuie sa ajunga niste exclusivisti care sa preia iei toate lucrarile din biserica , sau sa nu permita si altora sa isi manifeste talentele(de exemplu in predicare, daca este in biserica un barbat care acest dar ar trebuii lasat sa si-l exercite chiar daca nu e ordinat, sigur sub autoritatea pastorului si a bisericii )
Mi-am adus aminte de o cântare de cercetare în special pentru cele două „caste” și pentru noi să nu ajungem acolo. O cânta pe vremuri Mihaela Oancea pe unul din albumele sale. E puțin cam lungă dar țintește unde trebuie.
La ce-ți folosește spada
Când ești paznic adormit
Când puterea și dulceața
Somnului te-au copleșit
Domnul azi te-ntreabă
Să-i răspunzi degrabă
La ce-ți folosește spada
Când de somn ești copleșit
La ce-ți folosesc în viață
Aripi pentru ceru-ntins
Când tu stai în colivia
Oamenilor ce te-au prins
Domnul azi te-ntreabă
Să-i răspunzi degrabă
La ce-ți folosesc în viață
Aripile când ești prins
La ce-ți folosesc genunchii
Rugăciunii aplecați
Când din calea fărdelegii
Tu nici gând n-ai să te-abați
Domnul azi te-ntreabă
Să-i răspunzi degrabă
La ce-ți folosește ruga
Când din lume nu te-abați
La ce-ți folosește forma
De evlavie și crez
Când tu nici cu-n pas spre Domnul
N-ai silit să-naintezi
Domnul azi te-ntreabă
Să-i răspunzi degrabă
La ce-ți folosește forma
De evlavie și crez
Ca să guști din fericirea
Harului mântuitor,
Să nu ai nimic în tine
Din ce nu-i folositor.
Domnul azi te-ntreabă,
Să-I răspunzi degrabă,
Vrei să vii ca să te facă
El pe veci, folositor?
Am citit cu atentie articolul.Am fost placut surprins sa vad ca se spune lucrurilor pe nume.E trist,dar adevarat.
La noi in Republica Moldova este o maladie”fabricarea” acestor misionari.Da sa vedeti ce masini conduc…..sau in ce case locuiesc…. Dar cu ce aere spun ca Domnul ii binecuvinteaza…… Mint fara nerusinare cind isi spun „pretioasa marturie de misionar”In fiecare biserica mai adauga cite ceva ca sa para marturia mai bogata.Cind pleaca in srtainatate,chiar daca nimeni nu-i cheama,spun atitea povesti si nu au nici o mustrare de constiinta.Apoi incerca sa faca lectii si chiar sa deschida”institute de studiu iductiv al Bibliei”in America.Profitabil,nu?Dar ce este mai trist,ca un asemenea”preot-invatator” cum e preotul Vasile Filat din Republica Moldova isi face si ucenici .Are mare succes la ucenici.Mestesugul se prinde repede!!!
Incercati sa identificati alti misionari mai buni , adevarati misionari .
Excroci exista in toate organizatiile , important e ca o data identificati sa fie eliminati din sistem.
Parerea mea.
La un moment dat am fost pus in situatia de-a media conflictul dintre o biserica si pastorul ei. In prima faza dupa ce am propus punerea sub disciplina pe o perioada de 6 luni a pastorului (pentru minciuna, calomnie, etc), comitetul biserici s-a opus pe motivul ca “cine sutem noi sa ne atingem de robul Domnului?”. Discutiile au continuat pana dupa miezul noptii. La un moment data pastorul a folosit cuvinte dure la adresa unora din comitet. Atunci “toti au sarit pe el” si au dorit excluderea sa… Am incercat sa-i calmez si sa ii conving sa revenim la prima propunere. Conditia mea a fost ca punerea sub disciplina sa fie urmata (in urma pocaintei pastorului) de repunerea lui in drepturi, inclusiv posibilitatea de-a sluji biserica in continuare.
Spiritele erau infierbantate la maxim… Doreau capul lui “Motoc”…
Concluzia: noi romanii nu actionam metodic. Dupa fapta si “pedeapsa”. Noi pedepsim dupa cum “simtim” sau dupa cum “ne simtim”. Avem chef, facem disciplina, poate si cu putin exces de zel. Daca nu avem chef, nu facem nimic pana cand nu “explodeaza” mamaliga.
O organizatie, un organism nu poate functiona in felul acesta…
Celor ce vor sa sara din luntre… pe pariu ca nu veti realiza nimic. Si voi sunteti parte din vina, si vina o duceti cu voi. Totul se pote rezolva intr-o celula sanatoasa chiar si intr-un organism bolnav. La urma urmei daca toate celulele asa zis “sanatoase” ar fugi in alta parte, nu s-ar realiza decat un singur lucru: contaminarea celorlalte grupuri. Sanatatea spirituala are de-a face cu relatia pe care o am cu Domnul Isus. Altfel alerg dupa predici bune, pastori buni, biserici bune uitand ca, cu totii facem parte dintr-o singura Biserica care are un singur Cap. “Unde sa ma duc de la Tine Doamne?”…
Daca plecarea are alte motive, este cu totul altceva. Plecam fiecare cu ADN-ul comun din pacate sau din fericire…
Foarte interesant exemplu!
Propun însă să reluăm formula: „noi românii nu acționăm metodic”.
Și să reformulăm: „noi creștinii nu acționăm creștinește”.
Dacă folosim prima formulă, nu pare să existe soluții!
Dar dacă ne recunoaștem greșeala din a doua formulă, atunci avem de unde purcedem…
te compatimesc.
am fost pus in astfel de situatii la Comunitate.
dar …. este mai putin plictisitor.
cu romanii nu te poti plicttisi niciodata
„disciplina pe o perioada de 6 luni a pastorului (pentru minciuna, calomnie, etc),” … „urmata (in urma pocaintei pastorului) de repunerea lui in drepturi, inclusiv posibilitatea de-a sluji biserica in continuare. ” … ca pastor?? 😦
traiasca Functia!
Vasilis,
De ce esti rau? „Repunerea lui in drepturi” in primul rand ca membru sanatos si apoi de ce nu si posibilitatea de-a sluji in continuare. De ce te mira acest deznodamant? Biserica este „Trupul lui Hristos” iar Isus din cate imi aduc aminte l-a iertat pe Petru… dupa pocainta.
Prefer un pastor „pocait” de pacate facute public si marturisite public, decat unul care pretinde ca „el si casa lui” nu pacatuieste, dar toata lumea il vorbeste de „bine”…
ma mira doar repunerea lui ca pastor. 😦
nu ma mira repunerea in drepturi ca membru si chiar posibilitatea de a sluji in continuare sub autoritatea cuiva, dar nu ca pastor.
exemplul lui Petru nu cred ca se potriveste in acest context. trebuie sa luam in considerare lucrarea si viata lui Petru de dupa coborarea Duhului Sfant si formarea Bisericii. Am auzit destule scuze pentru repunerea in drepturi a unor pastori cazuti in pacate grave dandu-l ca exemplu pe David.
Petru a fost ipocrit cand a fost mustrat de Pavel, dar nu a trait in ipocrizie. Pastorul de care mentionai inteleg ca a avut cel putin pentru o perioada o viata caracterizata de minciuna, calomnie, pentru care nu s-a pocait chiar daca i s-a pus in fata acest lucru.
Iertarea si increderea sunt lucruri diferite. Pot ierta un hot ce mi-a furat de „n” ori din casa dar n-o sa-i acord atata incredere incat sa-i dau cheile de la casa.
Pentru un episcop (pastor) cred ca sunt anumite cerinte care nu cred ca ar fi indeplinite dupa 6 luni de punere sub disciplina.
Nu exclud ca in viitor viata lui sa fie atat de schimbata incat sa fie calificat pentru a pastori din nou, dar nicidecum nu consider ca acest lucru ar trebui facut dupa 6 luni. Daca s-ar proceda asa ar fi pastor doar datorita functiei lui si nu datorita autoritatii spirituale pe care ar avea-o. Sorry!
Tit 1
5. Te-am lasat in Creta ca sa pui in randuiala ce mai ramane de randuit si sa asezi prezbiteri in fiecare cetate, dupa cum ti-am poruncit:
6. daca este cineva fara prihana, barbat al unei singure neveste, avand copii credinciosi, care sa nu fie invinuiti de destrabalare sau neascultare.
7. Caci episcopul, ca econom al lui Dumnezeu, trebuie sa fie fara prihana; nu incapatanat, nici manios, nici dedat la vin, nici bataus, nici lacom de castig marsav;
8. ci sa fie primitor de oaspeti, iubitor de bine, cumpatat, drept, sfant, infranat;
9. sa se tina de Cuvantul adevarat, care este potrivit cu invatatura, pentru ca sa fie in stare sa sfatuiasca in invatatura sanatoasa si sa infrunte pe potrivnici.
Draga Vasilis,
Fiecare caz are particularitatile lui…
Textul din Tit are de-a face cu punerea in lucrare nu cu scoaterea din lucrare. Daca punerea s-a facut usor (superficial), scoaterea este foarte grea.
In exemplul amintit, persoana nu s-a supus si a plecat. Personal mi-as fi dorit o pocainta sincera si o restaurare, dar nu a fost sa fie.
Marturia Biserici este mult mai puternica atunci cand disciplina este aplicata cu dragoste si se asteapta sincer pocainta celui ce a gresit. Un trup sanatos asa functioneaza… nu prin amputare ci prin vindecare.
La urma urmei arata-mi un pastor perfect si eu iti voi arata o biserica „oarba”.
Aici nu ma refer la excese ci la viata de zi cu zi. Si pastorii sunt tot oameni. Oameni care incearca ceea ce ap. Pavel spunea in Filipeni 3:9-11 „si sa fiu gasit în El, nu avînd o neprihanire a mea, pe care mi-o da Legea, ci aceea care se capata prin credinta în Hristos, neprihanirea, pe care o da Dumnezeu, prin credinta. (10) Si sa-l cunosc pe El si puterea învierii Lui si partasia suferintelor Lui, si sa ma fac asemenea cu moartea Lui; (11) ca sa ajung cu orice chip, (daca voi putea)(nu exista in original), la învierea din morti.”
Stimate Cornel,
care credeti ca este (?) diferenta dintre iertarea si DESCALIFICAREA slujitorilor? Respect!
Frate Paul Chis , m as bucura sa stiu ca nu sunteti pastor si nici altfel de slujitor care si primeste salariul in urma activutatii bisericesti.Explicatiile dvs. sunt biblice si obiective.Cred totusi ca datorita faptului ca anomaliile aratate mai sus au luat amploare de fenomen se impun actiuni iesite din tipare.Ce altceva ar putea face crestini care doresc sa se bucure de beneficiile lui „impreuna ” ,dar in acelasi timp nu mai vor sa fie martorii sau tinte ale unor abuzuri ca cele amintite? Cind nu poti schimba o stare de lucruri nu i oare intelept sa pleci inainte de a i permite sa te influenteze in a slabi in omul dinlauntru? Credeti ca toti cei care nu mai merg la vreo biserica sunt circotasi si nemultumiti ? Cunosc crestini care s au saturat sa mai asiste la prapastia tot mai mare dintre afirmatii si realitate.Oameni de mult bine de altfel.Vreti date concrete, cereti mi si va voi oferi.Am cunoscut in Germania si in Austria citeva adunari in care nu exista un „intii dintre egali” si va rog sa ma credeti ca functioneaza bine de tot , cresc si asta intr un spatiu postmodern.Daca as avea posibilitati as inlesni citor mai multi frati din Romania participarea la asfel de stringeri ca sa se convinga ca se poate.Daca totusi sunteti pastor ,va doresc din inima sa fiti unul dintre cei care contrazic prin slujire lucrurile dureroase afirmate in multe dintre comentarii.Sanatate!
Nu sunt pastor , nu am nici varsta si nici maturitatea spirituala pt. o asemenea functie.
Ce am vrut sa subliniez prin comentariul meu e ca nu poate exista o biserica fara un ,,intai intre egali” , fara un lider , al carui opinii si viziune sa fie urmate de ceilalti. Liderii nu trebuie sa fie formali , exista si lideri informali , fara o titulatura
anume . Pur si simplu exista unii oameni pe care ceilalti ii urmeaza datorita carismei , inteligentei , slujirii lor. Chiar si in grupurile alea de care ziceti din Germania si Austria exista un lider , doar ca nu are titulatura . Mai de vreme sau mai tarziu va fi recunoscut ca atare. Asa suntem noi oamenii , avem nevoie de de unul care sa tina steagul sus.
Va dau un exemplu din propria experienta , sunt membru intr-un grup crestin impreuna cu alti frati , ne intalnim , discutam din scriptura , discutam apologetica . Nu avem un ,,sef” oficial dar unul din baieti e cel care coordoneaza discutiile , anunta locatia intalnirilor, propunerile sale sunt in general aplicate. E evident ca toate aceste lucruri il fac ,,mai marele” nostru , cel putin eu il privesc ca pe un lider. Daca am o problema legata de grupul nostru , o informatie de aflat , la el ma duc .
Repet nu are nicio o functie oficiaa , nu e moderator de grup de studiu , nu e pastor , nu e nimic. Pur si simplu prin slujirea care o face , prin faptul ca el ,,prezideaza” intalnirile noastre eu il vad ca un lider.
Poate ca acum acele biserici din Germania si Austria cresc , dar fara o conducere oficiala , care sa isi asume raspunderea pt. pastorirea ,,turmei” se va ajunge la haos . In plus exista tot felul de probleme : relatiile cu autoritatile , relatiile cu celelalte biserici.
In plus Biblia ne prezinta un model de biserica ,,coordonata” de pastori\presbiteri , adica oameni inzestrati de Dumnezeu cu darul carmuirii, predicarii , sfatuirii si REPREZENTARII , care sunt alesi de biserica si instalati in slujire prin punerea mainilor(care are o mare importanta spirituala si simbolica ) . NU EXISTA in Noul Testament nicio biserica care sa nu aiba presbiteri\pastori sau episcopi.
Cred ca n am reusit sa ma fac inteles.Nu contest necesitatea existentei cirmuirii in Biserica .Chiar bisericile de care va scriam sunt conduse de un grup de frati alesi de Adunare.Ce vreau sa spun este ca ei nu au un „fratele” fara de care nu se poate face nimic, care sa monopolizeze o mare parte din timpul destinat lui „impreuna”.Chiar azi am vizitat o astfel de adunare impreuna cu un frate din Romania care la final m a intrebat uimit:dar pastorul ,care era? Cind i am spus ca nu au „un ” pastor a ramas perplex.Stiti ce ma uimeste in astfel de adunari? Absenta ” fratelui” nu se simte de loc ,pt ca el nu exista.Ei nu au nevoie sa aduca vorbitori din alte parti daca „fratele” lipseste cum se intimpla in multe din bisericile noastre.Insasi comentariile de mai sus arata ca in ceea ce priveste actiunile „fratelui” s a ajuns prea departe.Pina si n exempul din Fapte spune :”ni s a parut nimerit Duhului Sfint si NOUA” , nu mie (Iacov).Sunt tot mai convins ca in biserica autoritatea se impune prin slujire nu ca in lume prin numire.Asta contest eu si multi altii, lideri impusi ,nealesi „dintre noi” ,multi dintre ei tineri fara nici o experienta si a caror singura calificare este o dipolma.Rezultatul? Il vedem si l simtim cu totii.Unii au curajul sa l si faca public .Cu mult respect.
Da asa da , deci au si ei un grup de frati care carmuiesc biserica.
Asta ziceam si eu , ca nu exista biserica fara carmuitori .
Am inteles gresit ce ati spus , credeam ca ziceti ca nu avem nevoie de carmuire in biserica.
Si eu sunt de acord cu dumneavoastra ca nu biserica nu trebuie sa stea intr-un om , ca nimeni nu e indispensabil si ca trebuie tot timpul sa ai un plan B in cazul in care ,,The Big Boss” nu e disponibil.
Apropo de lideri ,,impusi” si nealesi dintre ,,noi” stiti ca Crestinii dupa evanghelie nu isi aleg presbiterii ci acestia sunt cooptati in echipa pastorala de catre ceilalti presbiteri dintre membrii bisericii care s-au remarcat prin viata lor de credinta si slujire. Deci la ei presbiterii se aleg unul pe altul.
nu m-am dumirit ce sa fac: as rade, ca e tare frumos pus in foaie de maestru, da’ mi se pare ca e de plans… 🙂 😦
pareti a fi tare bine documentat cu privire la acesta specie… sunt chiar atat de multi?
nu sint multi, sint destui.
Ante-scriptum:
Problema e mai adanca.
E o problema pastorala.
Au disparut din Biserica (excluse discretionar, nejustificat) doua categorii de slujitori (apostolii si prorocii)
S-a secularizat o singura functie de autoritate: instiutia pastorala sau Pastorul.
Nu problema e problema cu cei descrisi in post ci problema e solutia, care:
– desi exista,
– desi are o eficienta majora (pana spe 100%),
– desi e usor de formulat,
– desi e usor de aplicat,
– desi presupune doar sinceritate si bun simt,
este evitata ori din necunoasterea ei, ori din neantelegerea realitatilor
Daca este din prima cauza (necunoasterea) s-o facem cunoscuta:
Motto:
” conditiile din Tit si Tiomotei (referiotoare la calitatile slujitorilor) sunt obligatorii doar pentru intrarea in functia pastorala” Pastor …
(aceste cuvinte adevarate sunt uluitoare si au fost auzite personal, cu martori.!!!!!! )
Toate anomaliile prezentate in postare,
Sunt date de iresponsabilitatea spirituala a celor in cauza (in special pastori).
S-au obisnuit sa nu dea socoteala folosind tertipuri de felul (pe noi sa ne judece Dumnezeu.. etc)
pot fi combatute corectate astfel:
Preambul
1. Biserica functioneaza legal in societate in baza unui statut.
2. Statutul are caracter de lege de functionare si organizare, ca atare nimic nestatutar nu se poate manifesta fara a intra in categoria ilegal.
3. Pastorii isi exercita meseria in baza unui contract de munca.
4. Fisa postului este o conditionare legala a oricarui contract de munca, in genere, ea stabilind atributiile persoanei aferente postului respectiv.
5. Actual, nu exista o fisa a postului pentru pastori deci se impune a fi realizata.
6. Scopul fisei postului este sa ofere enoriasilor garantii (spirituale) privind calitatea regina a pastorilor: Sinceritatea ( in lipsa ei pastorii nu pot fi numiti supusi si slujitori ai Lui Dumnezeu ci supusi si slujitori ai Satanei in baza adevarului rostit prin Cuvantul:”Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii” Ioan 8:44
Alt scop al fisei postului este de a asigura protectie de flacari vesnice, celor care au facut pana acum (sau fac inca) lucrarea Domnului cu nebagare de seama aflandu-se astfel sub blestem (Blestemat este cel care face cu nebagare de seama lucrarea Domnului.(Ieremia 48:10)
7. In baza Statutului, orice persoana cu membralitate a acelei biserici poate face propuneri, in adunarea generala (atentie nu anuala cum fals lasa sa se inteleaga unii pastori, intrucat adunarea generala se intruneste conform Statutului ori de cate ori este nevoie) in vederea imbunatatirii mersului bisericii.
Iata elementele esentiale ale fisei postului pastorilor:
Garantii preliminare:
A.
– marturia personala scrisa a candidatului la Institutul Teologic referitoare la intentiile sale (declaratie de intentie) sub o posibila formulare:
Cunoscand contextul In care au pierit Anania si Safira si consecintele nesinceritatii,
Eu…Nume Prenume, fiul/fiica lui.., prin prezenta marturisesc si declar ca am ales studiile teologice (variante):
– convins fiind ca am daruri spirituale specifice pastoratiei
– din dorinta de a raspandi Evanghelia in calitate de pastor ordinat
– excluzand situatia materiala precara gandindu-ma ca meseria de pastor imi poate reglementa intr-un chip facil aceasta
– excluzand dorinta de a calatori in lume pe banii altora
– excluzand posiblitatea intemeierii unei familii (gasirea unei neveste) prin prisma oportunitatilor vizitarii multor biserici in practica specifica
– excluzand orice alt gand referitor la avantajele sociale, materiale, specifice functiei
B.
– marturie personala lunara privind buna carmuire a casei (caci daca slujitorul Domnului nu-si poate carmui bine casa sa cum va Carmui Biserica Domnului?
” marturisesc ca nu am cunostinta ca fiul /fiica mea sa frecventeze baruri, localuri de noapte, discoteci sa consume alcool, pornografie, sa fumeze, sau sa se dogheze avand astfel o proasta marturie fata de cei necredinciosi..”
(pastorul va putea sa predice doar daca in luna respectiva marturia e semnata la zi)
C.
– marturie personala lunara privind buna administrae a trupului:
” marturisesc (subsemnatul ..nume prenume..) ca nu mi-am inselat nevasta ca nu am cazut, alunecat sau aruncat in pacatul desfranarii. ”
Inainte de fiecare predica sa se posteze pe retroproiector pasajul privitor la Anania si Safira, dupa aceasta, pastorul sa spuna cu glas tare marturisesc ca marturiile semnate si afisate sunt adevarate, dupa care toata adunarea sa spuna Amin.
Obligatiile Fisei Postului
1.Pastorul va depune la afisierul Bisericii (intr-un loc cat mai vizibil) marturile sinceritatii propriilor intentii:
a) copie dupa marturia scrisa la intrarea in Institutul Teologic (cea mentionata anterior la garantii)
b) marturia scrisa datata semnata lunar (toate cele 12 aferente celor 12 luni vor ramanea la afisier permanent in timpul anului dupa care se vor arhiva dandu-se posibilitatea fotocopierii lor de catre orice membru al bisericii) privitor la carmuirea propriei familii (daca e cazul)
c) marturia scrisa privitor la administrarea propriului trup
2. pastorul va vizita saptamanal membrii adunarii, dupa un program lunar sau dupa urgente spirituale, nevoi etc
3. pentru deplasari in strainatate sau in tara pastorul va informa adunarea si va cere permisiunea acesteia daca pentru deplasare si sedere intentioneaza sa foloseasca resurse financiare si materiale ale bisericii, si va solicita deasemenea aprobare in cazul in care va dori sa se autofinanteze, dar timpul in care va lipsi este mai mare de 3 zile
4. pastorul va participa si va sprijini toate initiativele de organizare de evanghelizare, rugaciune .
5. pastorul va afisa viziunea bisericii pe care o carmuieste iar la sfarsitul anului va participa la o sesiune frateasca de evaluare a obiectivelor propuse pe care nu o va prezida si nu va cauta sa o influenteze mascandu-si falimentele, daca au fost.
6. pastorul va recunoaste in fata adunarii generale la intrunirea ei, pozitia in care se gaseste in urmatoarea formulare ” mananc, platesc taxe si impozite, ma imbrac, imi cresc copii pe banii vostrii deci sunt slujitorul vostru In Domnul”
7. Pastorul va prezenta o declaratie de avere si interese la instaurarea in functie iar la sfarsitul perioadei de slujire va da o alta decalratie de interese (de ce se muta? unde?) si avere si va depune o marturie scrisa in care sa fie consemnata legitimitatea (sociala si spirituala) a cresterii de avere, dupa caz.
De completat in Statut si faptul ca:
Pe perioada slujirii ordinate pastorului ii este interzis sa se ocupe de afaceri.
DE fapt este vorba doar de SINCERITATE prima calitate obligatorie a pastorilor…in lipsa ei nu mai avem de-a face cu pastori ci cu im-postori.
Acest fapt, slujirea necurata are efecte iremediabile.
.M as bucura sa putem conversa prin e mail asta daca si dvs. doriti aceasta. Adresa mea este : iliero@yahoo.com . Putin cam radical ce solicitati dar pentru cineva care slujeste din convingere si cu pasiune cred ca n ar trebui sa fie o problema.Ati scris astea doar aici sau le ati mai expus si n alte situatii ,ca ar merita popularizate prin toate mijloacele. Pentru un mai bine in Adunarile locale din tara si nu numai va doresc mult succes.