Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
aveti enorm de multa dreptate:D de exemplu rochiile sunt cel mult la o palma deasupra de genunchi 😐
si sa nu mai vorbim de preturi..cu banii pe o pereche de blugi aici, cumperi jumatate de dulap din austria :-<
te rog să ii spui asta și lui Lia și lui Răsvan,
eu am făcut de prea multe ori socotelile.
am găsit uneori aceleași haine, Gap, spre exemplu, aici de două ori mai scumpe.
ce să mai spun că pantaloni de bussiness casual nu găsesc aici sau tricouri polo sau altele care nu sînt scumpe și nici haine de snobi, dar pur și simplu nu se aduc în Romania sau dacă sînt există la prețuri foarte mari,
cămăși chinezești? mulțumes, nu!
se rod la mîneci imediat,
dacă mai erau de Brăia, luam cu tot patriotismul.
incercati camasile de Tarnava:p si patriotism si calitate :p
multumesc, voi încerca.
Exact aceeasi problema o am si in America. Mai usor ii predau matematica fiicei mele de 16 ani decit ii pot gasi o imbracaminte adecvata pentru a merge la biserica.
și totuși…
App. de Oradea…. spiritul critic si volitional echidistant nu-mi permite sa ma abtin de la a spune ca… Oradea are o problema in sensul asta. Adica problema nationala oricum exista, dar in Oradea e ceva mai…. exagerata. Mie mi se intampla ca de fiecare data cand dau o tura prin Lotus, sa ma mir, dupa cateva luni de existenta pe alte meleaguri. Oradencele au un stil mai ciudat de a se imbraca… ma rog, dezbraca, dupa caz, comparativ cu restul reprezentantelor speciei din alte locuri. Scurte ca scurte, scumpe ca scumpe, dar sunt si de prost gust.
ai du agri!
Si eu locuiesc in USA, dar daca si aici va plangeti ca nu gasiti haine pe toate marimile, gusturile si buzunarele……ciudat.
E si din cauza ca Oradea e un orasel mai mic si deci mai putine magazine. Nu poate fi comparat cu oferta din Timisoara, Cluj sau Bucuresti. Plus ca acolo sunt si mai ieftine. Viena e o solutie. Si Praga din cate-am auzit. : )
Imi place noul format al site-ului, mai putin ca nu exista sectiunea unde se vad ultimile comenturi pe poastari.
R. da, noi pînă la Viena facem 5 ore, dar merită și timpul și banii.
Cînd mai călătorim cu alte ocazii, atunci profităm de ocazie,
Soția mea este foarte faorte econoamă, aproape că mi-e ciudă pe ea. 🙂
Wow, 5 ore pana in Viena! Pai eu fac 5.30 pana la parinti in Vaslui, adica e cat un drum pana „acasa”.. 😛 Ar fi ceva ca pana in Viena doar sa trebuiasca sa sar gardul 🙂
E mai usor sa emigram…nu facem nimic,ba chiar mai avem magazine(afaceri:cumperi cu un pret mai mic si revinzi cu altul mai mare)a caror proprietari sunt „pocaiti” numai ca hainele ce le vinde fratele prezbiter nu-s „pocaite”.
Nu stiu de unde cumpara fetele de la biserica blugi cu f.multe crestaturi (rupturi)pe coapse?O fi,tot de la Viena?. 🙂
Noi in Romania ne facem singuri portretul,cumnata mea din Germania se mira de dezbracamintea de aici, de cate ori vine.
Ca de altfel in toate cele.
Imi spune un fost coleg care traieste in Canada:mai merg si eu la o biserica de pocaiti in Canada,dar acolo se canta muzica linistitoare,nu ca aici la voi,unde am fost la un botez…
De ce in tara ne comportam atat de „straniu de vulgar”
Totusi:ce e de facut?
Ori trecem la costumul lui Adam in curand; sa vedeti atunci ce preturi or fi la frunze. 😦
Lucrurile sunt mai aproape de a se intampla decat par. Nu ati auzit de dusul facut in public de o tanara in Piata Universitatii din Bucuresti? Asa se face reclama la Dove acum, pe-aici pe la noi. Pe la voi? Ce mai e nou? Ca noi nu ne plictisim 😐
Se pare ca lucrurile se intampla mai repede decat am putea noi sa prevedem. Nu ati auzit de dusul facut ieri in public, intr-o cabina suspendata in Piata Universitatii din Bucuresti? Asa intelege Dove sa-si faca reclama la noile produse. Pe la voi cum mai e, ce mai e nou? Ca noi pe-aici nu prea ne plictisim 😐
n-am aflat, dar în Constanța am văzut o paradă de țoape pe mașini vechi, culmea prostului gust.
o măzărire de toată jena.
și poliția ne-a ținut în loc pînă a trecut parada prostului gust.
toata lumea în jurul nostru înjura
Ce e mai trist pentru mine este ca noi ca biserica nu avem nici o relevanta pentru acele domnisoare care, sunt convins, s-au orientat dupa alte directii mai „relevante” dictate de foamea de bani, de putere si de succes a romansului nostru balcanic.
Wurmbrant zicea ceva in genul ca auzim prea multe zogomte stridente in lumea asta din cauza faptului ca privighetorile au abdicat de la rostul lor de a canta…
hmmm, ce să spun, mai bine nu comentez nimic.
As fi vrut sa rad copios la postarea aceasta, dar… chiar e o situatie destul ingrijoratoare.
Eu lucrez in Carrefour, si regret sa fiu partas la noua moda care se formeaza si in Romania. Imbracamintea care se poarta acum, mai ales in randul fetelor si femeilor(ce-i trist) … era rusinoasa chiar si pentru necrestini in urma cu 15-25 de ani.
Si chiar ma gandeam ca moda lumii avanseaza , si odata cu moda lumii avanseaza si moda …copiilor de crestini, …care e putin mai decenta decat cea lumeasca. Chiar ma gandeam, pana unde va avansa moda in randul crestinilor? Chiar trebuie sa ne comparam cu cei din lume si sa zicem ca stam bine totusi pe langa ei? Nu ar trebui sa ne comparam cu cerintele lui Dumnezeu?
Sunt multe de zis, si am sa mai revin.
Cred ca este mare nevoie ca tinerii sa cunoasca pe Dumnezeu si sa se indragosteasca de Dumnezeu, … si apoi vor fi in stare sa reunte la moda lumii, si sa se imbrace in hainele mai vechi ale fratilor(surorilor) lor mai mari decat cu imbracaminte de „stricate”, asa cum promoveaza lumea!
Dumnezeu sa ne fereasca de moda lumii in mijlocul bisericii!
Inca ceva: daca intri pe-o postare si vrei sa citesti comenturile, cei care se semneaza cu un nume mai scurt, cum fac eu de exemplu, din R. spune se vede doar jumatate din u si ne. Nici elisa si mihu nu se vad. Numai cei cu nume mai lungi, la care ramane ceva mai mult cat sa intuiesti…
Sper sa nu deranjez sau supar cu observatiile mele.
draga R., nu prea înțeleg despre ce este vorba, ce anume nu se vede?
Numai la mine se vede asa?
la mine nu se vede asa
imi pare rău că n-a fost de rîs…. asta este
de ce? pentru ca pe „sticla” sunt promovate doar cele „dezbracate” si non-valorile… de aceea…
draga Disa, ai dreptate, problema este alta: sîntem prea dependenți mental de sticlă.
Cînd am scos tembelizorul din casă, l-am scos și cu acestă intenție, să nu las acea fereastră către lume să îmi aducă lumină străină în casă, în mintea copiilor, în mintea noastră.
observ că sînt o gramadă de fete foarte originale…. dar care se îmbracă la fel ca Bianca sau Andreea sau nu mai știu ce vedetucă…
http://smartwoman.hotnews.ro/de-ce-suntem-fluierate-pe-strada.html
Mai bine o fusta din anul trecut decat o „carpa” de azi! 🙂 Ce-i drept fusta de anul trecut a avut poate un pret mai piparat (ca hainele decente, in majoritatea lor, din pacate 😦 ). Dupa zile cu 6 ore la cumparaturi in care numai nervi am „cumparat”, m-am decis pentru 8-9 magazine in care sansa de a gasi ceva purtabil e peste 40%. In restul de buticuri nici nu are sens sa intru…
Felul in care ne imbracam oglindeste nivelul educational, situatia financiara si preocuparile cumparatorului precum si gusturile acestuia, desigur. Asadar, ceea ce ati gasit in magazine e destul de relevant pentru ceea ce crede, stie si ii place romanului de rand sa poarte. Cererea determina oferta. Poate fii manipulata, insa nu in mare masura.
de multe ori in seconduri gasesc lucruri noi sau aproape noi de calitate foarte buna si la preturi derizorii. merita cautat si acolo…
FELICITARI PENTRU POSTARE. MI-A PLACUT CEL MAI MULT ULTIMA FRAZA : „TREBUIE SA FACEM GESTUL PATRIOTIC DE A EMIGRA”. :LOL:
nu-mi aparține fraza, este scrisă de rectorul universității Titu Maiorescu.
Sincer, mi se pare cam exagerat spus ca nu (prea) gasesti imbracaminte decenta. Afara de rochii(le de vara) care imi par cam decoltate. Dar daca se cauta, eu cred ca se gaseste. Surorile noastre nu cred ca se imbraca din Viena sau de pe altundeva, si totusi sunt decente. Cat de cat. Sunt unele fete/femei care nu gasesc o pereche de pantofi in tot orasul sa-i placa. Din cauza fitelor. : )) No cam asa si cu imbracamintea… decenta.
R.
nu am spus că nu găsești deloc, am spus că găsești greu, cu o mare investitție de timp.
nu este vorba de fițe, este vorba de ce se potrivește.
eu, ca bărbat, mă îmbrac mult mai ușor și mai rapid.
este vorba e gust, stil, nu este vorba de pretenții.
Spre deosebire de tine, eu ca barbat ma imbrac mult mai greu decat orice femeie. Pentru mine, sunt 2-3 magazine cu imbracaminte pentru barbati, cu haine care sa-mi corespunda.
in legatura cu patofii: uita-te la leonardo la noua colectie sa vezi cum arata.Foarte multe tinte..tocuri de prost gust si relativ scumpe. ce incaltaminte arata decent depaseste lejer pragul de 200 de ron..
rochiile decente sunt greu de gasit: am cautat cateva zile una care sa vina bine…sa nu fie nici decoltata si relativ lunga(cel putin pana la genunchi) si am gasit ceva de gala,mult prea eleganta pentru varsta mea, si care depasea si ea pragul de 300 de ron.
o zi de cumparaturi in austria se face cu acceasi bani ca si in romania(benzina si mancarea acolo) insa calitatea e diferita.
Dragă Marius, eşti snob. Există îmbrăcăminte pentru toate buzunarele, toate mărimile şi toate mofturile sau gusturile. Bineînţeles că Viena e altceva. Nu mai ştiu cum au preţurile, dar Austria a fost mereu o ţară scumpă în acest domeniu. Nu ştiu la unguri. Eu sunt mai aproape de ruşi, dar acolo pot să mă capăt cu un glonţ în cap, ultima modă, aşa încît… Oricum, postarea sună bine şi, fără să te superi, şi Becali spunea că nu-şi cumpără cămăşi decît de la Londra, de la acelaşi magazin cu Tăriceanu.
draga Rasvan, ai greșit. ai tras confuziile prea rapid.
în primul rînd nu le cunoști nici pe Natalia nici pe Neriah ca să afirmi așa ceva.
apoi, nici cînd mergem în străinătate, deși asta nu reprezintă un obicei, nu ne facem cumpărăturile de la casele de modă de unde cumpără Becali sau alții ca ei,
este vorba de următoarea filozofie: sînt prea sărac ca să îmi cumpăr lucruri ieftine.
Am pățit/o și eu cu pantofii.
Există magazine în care găsești lucruri puțin mai scumpe, dar de calitate. Prefer să iau niște pantofi pe care dau puțin mai mult și care țin mai mult. Cînd am întrebat de acel tip de pantofi în magazinele din Romnaia… nu aducem că nu se cumpără, ai noștri vor lucruri ieftine,
mă vezi pe mine cu pantofi de lac și cu botul întors?
Despre snobism vom mai vorbi după ce ne vezi cu carnea și oasele îmbrăcate pe toți patru.
in austria hainele incep de la 1 euro..de o calitate extraordinara 🙂
🙂 Da la voi nu este Cora sau House of art? sau macar Carrefour? – NU pot sa cred ca nu gasesti haine faine intr-un oras destul de mare ca al vostru. Si-apoi daca tot nu gasesti si nu gasesti , exista si varianta croitoriilor la comanda 🙂 DAR In Carrefour sunt haine dragute si la preturi rezonabile.
Cumparaturile in alte tari SUNT un MOFT (si inca unul mare). Doar cei snobi si super bogati isi permit cumparaturi in alte tari. Omul simplu, nu-si permite.
Observ o tendinta exagerata a crestinilor dupa ţoale de brand. Ne ajuta cu ceva daca este de brand?(inafara de cele din sezonul in care brand-urile au megareduceri)
Nu e un moft. Afara (in UE) sunt si mai ieftine, si mai de calitate. Vorbesc de sezonul reducerilor. Nu mai vorbesc de alimente, electro(casnice), etc, care multe dintre ele sunt mai ieftine decat la noi. Si de o calitate mai buna.
E un mit; pe unde am fost, Grecia, Austria, Germania, Franta si Olanda lucrurile chiar nu sunt mai ieftine. Iar la branduri de electronice chiar nu vad cum ar putea fi calitatea lor „mai buna” avand in vedere ca vorbim de aceleasi produse. 🙂
Ei, nu-i chiar mit. Eu locuiesc in Austria, si intr-adevar imi este mult mai usor sa imi gasesc haine decente la preturi mult mai rezonabile decat in Romania. In tara, am locuit in Constanta, un oras destul de mare, cu un milion de magazine ( 😛 ) si totusi, pentru a-mi gasi o fusta sau o rochie decenta, numai eu stiu cat aveam de „colindat” – mai ales, avand in vedere ca, mi-a dat Domnul centimetri destui. La fel este si cu bluzele sau camasile – mai au nevoie de vreo doi, trei nasturi sa le poti purta …
In privinta preturilor va inselati. Cel putin in Austria, periodic sunt reduceri la articolele de imbracaminte si nu numai. Pe langa reduceri, beneficiez si de mai multa calitate si diversitate aici. 🙂
mai sunt ceva locuri p`acolo? e bine si la perife(e)rie!
Generalizarile sunt intodeauna nedrepte … fiecare are propriile sale experiente si propriile gusturi. Mie mi se pare ca Romania ofera celui care cauta ceva decent si la preturi normale, suficiente optiuni.
Sunt de acord, cumparaturile la Viena au farmecul lor inegalabil si avantaje evidente mai ales pe linia diversificarii optiunilor …
și mai ieftin, Dyo, mai ieftin…
Nu este nici Cora, nici House of Art, ai auzit în schimb ce spune cineva care lucrează la Carrefour.
Oradea este un tirg de provincie.
da, există varianta croitorilor la comandă, cei ama buni sînt la Arad sau Cluj 🙂
Iarăși judeci prea repede și prea simplu.
Spui.. cumprărătourile în alte țări sînt moft, de asmenea, că sînt numai pentru cei bogați.
dimpotrivă.
Nu ai niciun fel de idee ce înseamnă să stai pe graniță și să asiști la cumpărăturile încrucișate ale aomenilor săraci.
Cei din Ungaria vin pentru anumite produse la Oradea, cei din Oradea se duc pentru altele la Debrecen.
sistemul audio de la Biserică l-am cumpărat, împreună cu alte instrumente muzicale de la Debrecen, De ce? pentru că am ieșit cu 40% mai ieftin. Trebuia să am un patriotism prostesc și să nu fiu snob ca să risipiesc banii văduvei și orfanului aiurea?
Îți pot da nenumărate exemple.
Se numește marketing în traducere liberă.
Soția mea este specialistă la salvat banii în acest fel, Stă cîtea ore, inventariază tot ce se poate găsi, ieftin, bun, de calitate, și apoi ia decizia.
Lia dragă, caută ceva poze cu fata noastră și te rog să tragi concluziile, dacă alea sînt țoale după ultimul brand.
Da, te ajută dacă sînt de brand… sînt mai rezistente, altă calitate, țin mai mult, nu se decolorează după primul spălat, le poți purta mai multă vreme, deci, …. pe termen lung faci economie.
Marius David cu respect – Nu judec. intreb !
Un alt aspect. Nu ma refeream la cei ce stau pe granita in ceea ce privesc cumparaturile „in alte tari” si nici la fiica ta (nici prin minte nu mi-a trecut sa spun ceva de copilul tau).
Vorbeam la general. Intrebam cu ce ajuta „hainele de firma” imaginea unu crestin . – Cred sincer ca nu este cazul sa iei toate discutiile ca pe niste chestiuni personale. Imi place subiectul si cred ca generalizand subiectul, se poate invata cate ceva si de o parte si de alta. Daca-mi spui ca unul din Bucursti care face cumparaturi in Ungaria iese mai ieftin atunci POATE CUMVA ai dreptate… Desi, mie mi se pare un MOFT.
este vorba nu doar ca este mai ieftin, ci posbilitatea de alegere dintr-o gama mai larga si mai este calitatea.
Lia draga…eu mi-am cumparat rochii de la house of art…si le-am spalat o data…as vrea sa iti arat cum s-au decolorat..si nu au fost chiar ieftine! nu au haine de foarte buna calitate sa sti!
la carrefour nu gasesti chiar orice..
si oricum..informeaza-te inainte sa zici ceva de un oras… vorbesti de oradea de parca ar fi un catun :)) nu e chiar asa 😉
Monobineknume 🙂 Am spus:
[..]” intr-un oras destul de mare ca al vostru. „- citeste bine!
Scuza-ma dar multi nu citesc etichetele . Au haine pe care trebuie sa le spal doar in apa rece 🙂
Nu am judecat – am intrebat !
mi-am spalat rochia conform etichetei.. daca nu e bun materialul..degeaba respecti ce scrie 😐
haine mai de calitate la house of art sunt cele din colectia Fox. atat
pacat de banii aruncati 😐
…imi cer scuze daca am folosit un ton la nelalocul lui 😀 recitind comentariul mi-am dat seama de asta 😐
chiar astazi mi-a fost dat sa aud din gura unui vienez necrestin, la vederea unei toape din cluj – ‘aoleu, asa ceva in viena nu vezi!’
aualeuu, da ce le plac toapele noastre!!!
Trist!
Frate Marius imi pun de mult timp o intrebare:Fetele crestine cum zicem noi pocaite au voie sa se imbrace cu pantaloni? eu nu ma refer sa aiba o imbracaminte indecenta, o pereche de pantaloni de sport, sau blugi cu o bluzita mai lunga, este obligatoriu sa ne imbracam mereu in fusta ? Nu am inteles niciodata acest lucru este voie sau nu sa ne imbracam in pantaloni….
Cine ti-a spus că nu este voie să te îmrbraci în pantaloni femeiești?
acolo porunca este împotriva travestirii..
să fim serioși!
Daca te rog…. poti sa detaliezi? Ala e un pasaj despre care sunt sigur ca nu e interpretat corect de majoritatea.
crezi ca merita detaliat? este simplu.
luam acest text literal in loc sa il interpretam in spiritul lui.
La fel si 1 Corinteni 13, aceeasi greseala de interpretare.
Asta stiu. Dar n-am auzit explicat de la nici un pastor spiritul versetelor astora. O singura revelatie am avut, de la un mesianic, dar a fost multa informatie deodata si am uitat. A fost in urma cu multi ani. Am ramas doar cu ideea ca e gresit inteleasa problema in general, dar n-am argumente.
Cine vrea sa gaseasca ceva bun si decent in Romania, va gasi. Acum ca sunt multe mofturi si prin lumea pocaita de la noi … ce sa ne facem oameni buni? In timp ce remarcile strainilor cu privire la felul in care se imbraca romancele au o anume doza de adevar, cred ca este vorba si multa pudibonderie a unora care trag cu coada ochiului dupa care striga in gura mare ca nu le place ceea ce vad.
„Dezbracamintea” merge mana in mana cu manelizarea Romaniei, de fapt, cred ca pe acolo trebuie gasita si radacina: subcultura devenita normalitate si standard pentru majoritatea romanilor.
corect, cele două merg mînă în mînă,
sînt de acord că vom găsi ceva bun și decent și în România… fetele mele găsesc, dar cu mult efort, improvizație și tot feul de combinații.
cine le cunoaște pe Natalia și Neriah știe că numai mofturi și sonobism, a propos de ce spunea Rasvan, nu au .
Depinde si de pretentiile zonei in care oamenii locuiesc; imi dau seama ca in orase mari exista niste pretentii mai ridicate cu privire la imbracaminte. Noi locuim in Sighisoara; de 15 ani de cand sunt insurat nu am auzit-o pe sotia mea sa se planga ca nu gaseste haine decente cu care sa se imbrace … si pot sa spun ca intotdeauna s-a imbracat cu gust …
E adevarat ca daca mergem la Cluj sau Bistrita, de exemplu, se vede anume presiune din partea toaletelor ceva mai scumpe si mai sofisticate dar … trece repede daca ne aducem aminte ca nu haina face pe om.
draga Dyo, te rog sa te uiți pe ultima sesiune Iris, acolo este un video in care soția mea vine în față. Să îmi spui tu dacă aceea este toatetă cumpărată sub presiune 🙂
Problema cu soția mea este că are niște măsuri foarte ciudate, este destul de înaltă și slabă.
Neriah are măsuri și mai ciudate, este între măsurile de copil și adult, foarte foarte slabă.
foarte greu găsim pentru ea ceva.
Dacă luaăm de la copii este prea copilăresc, dacă luam de la adulți, nu i se potrivește nimic.
Am vazut … ferice de tine! Am fost o singura data in Iris cu vreo .. 16 ani in urma; cunosc alte biserici acolo, cu impliniri si nereusite …
In privinta asta nu ne plangem: masurile noastre sunt din zona banala si nu avem prea mari probleme in agasi ceva potrivit. Vezi, satulul crede tare greu flamandului …
și noi ne mișcăm tot în zona obișnuitului. nimic extravagant.
Vreau sa zic: dimensiunile noastre fizice sunt cat se poate de comune. E de stiut ca cei care cauta haine cu dimensiuni mai mari intr-o anumita privinta intampina dificultati, mai ales in Romania, o tara cu oameni de talie relativ mica.
Ce sa mai zicem de olandezi care, saracii, au nevoie de haine cu mult mai mari decat noi, fiind in general mai bine facuti fizic … totusi se pare ca nu se plang.
Mi-a placut sa vad ca unii de-ai nostri dau lovitura cu magazine specializate pe haine XXL, semn ca si romanii incep sa se orienteze putin …
🙂 pana la urma eu zic sa trecem la costumele populare traditionale romanesti – sunt solutia perfecta pentru orice situatie ..incomoda 🙂
Tipele îmbrăcate în dezbrăcăminte sunt din cele conduse, nu din cele ce conduc 😉
conduse unde?
Sunt de acord cu Dyo . Sunt anumite magazine care inca mai vand haine si nu carpe . Locul meu favorit este de departe Second Hand-ul . acolo gasesc blugi-blugi cu talie normala si bluze adevarate , nu jumatati de carpe .
Dar ai dreptate . Se promoveaza , se accepta , se vinde , e perfect normal ….
Locul nostru favorit.. Magazinul Maica Tereza…second hand și mai și ajuți.
Ma alatur si eu tuturor de aici ca sa spun ca aveti mare dreptate. Nici orasele mari nu sunt scutite de aceasta moda. De exemplu acum 2 ani am vrut si eu sa imi cumpar trei tricouri dar nu am gasit decat un singur model decent in 20 de magazine de haine din centrul Clujului. Pana la urma am gasit inca ceva dragutz chiar intr-un magazin de cartier.
Cea mai buna solutie pentru pantalonii imposibili sunt mamicile croitorese :). Mama mea anul acesta mi-a lucrat a 9-a pereche de pantaloni! Si sunt intr-adevar binecuvantata deoarece ea stie sa lucreze asa de bine pantaloni.
da fuste nu stie a face? :))
Salut Irina, uite ciudatenia e ca am avut mai mare nevoie de pantaloni si atunci s-a specializat pe asta. Mama nu e o croitoreasa cu renume care sa lucreze pentru toata lumea, si chiar mie imi lucreaza strictul necesar. Ideea e ca mamicile pot incerca macar putin sa se reprofileze pentru a le ajuta pe fetele lor. De obicei fustele si rochiile mi le lucrez la o alta croitoreasa. 🙂
da, asta este o soluție, fetele meletot timpul improvizează, modifică…
ca sa ajungem la Viena mai trebuie pasaport? sau ajunge doar buletinul?
Buletinul.
@ Michael
Sunt Michael, sunt. Daca esti dispus sa te lupti cu limba germana. 🙂
Sa fie lumea (virtuala) atat de mica ? Mai stiu eu un Michael. 🙂
si eu mai stiu o cristina… din constanta. semanati izbitor! : )
@ Michael : Da, e mica, mica lumea. Bun regasit ! 🙂
Si la subiect : da, e drept, in Romania, e tot mai greu sa gasesti imbracaminte decenta. Se poate, totusi; evident, cu ceva eforturi. Viena poate fi o solutie. Chiar zilele trecute spuneam unei cunostinte cat de jos s-a coborat stafeta imbracamintei in mediul evanghelic ( vizitasem o biserica – din nefericire, am avut impresia ca am nimerit la ceva prezentare de moda si nu biserica.) Sa ne fie cu iertare, dar nu gasesti atata extravaganta si „dezbracaminte” in bisericile traditionale, cata se gaseste in bisericile evanghelice.
@ Dyo: fie cum ziceti; nu tin neaparat sa am dreptate; nu mi s-a parut frumos sa faceti observatia respectiva, tocmai pentru ca ati alimentat discutia pe latura cu pricina.
A te imbraca bine, cu gust, extravagant, nu este pacat, atat timp cat este decent. Tine de personalitatea si stilul fiecaruia. Ce anume nu ti-a convenit? Ca sunt mai bine imbracate decat tine, sau ca sunt indecente? M-as mira sa spui ca sunt indecente. : )
Pentru mine ca barbat s-ar putea sa fie mai greu sa inteleg asta dar poate ar trebui sa fiu mai atent: femeile sunt mai sensibile la capitolul imbracaminte, au un spirit de observatie mai acut, fac comparatii, asorteaza diverse lucruri …
Putem fi rautaciosi dar si noua ne mai place uneori sa ne scoatem in evidenta pectoralii …
Dio, nu m-am gandit la a scoate ceva in evindeta, afara de personalitate, cand am vorbit despre bun gust extravaganta SI decenta. Vad ca tu da. Daca intelegi a-ti arata pectoralii, n-ai decat. : ))
draga R, ti-am dat drumul abia acum la acest comentariu pentru că nu avea rost.
N-ai înţeles deloc autoironia lui Dyo.
Asta este explicaţia pentru care nu ţi-ai văzut atît timp comentariul.
nu mai răspund la emailul de pe privat
@ R.
# A te imbraca bine, cu gust, nu este totuna cu a te imbraca extravagant. Extravaganta nu este compatibila cu pocainta, cu smerenia care trebuie sa caracterizeze in mod normal o femeie crestina ( si nu doar femeia). Unele dintre dansele, erau nu doar extravagant, ci si indecent imbracate.
# Nu am nici o problema cu femeile care isi permit sa dea mai multi bani pe haine.
ps: nu e vorba de ce mi-ai convenit sau nu; nu mie trebuie sa imi convina 🙂
Gresec eu sau trendul comentariilor este orientat pe preturi mai mult decat pe mesajul postarii, care era despre decenta/indecenta hainelor ce se gasesc sau se poarta pe la noi?
Pai mi se pare, domnule, ca sunteti „vinovat”, intr-o anumita masura, pentru cursul pe care l-a luat discutia. Ciudat ca tocmai d-voastra veniti cu aceasta observatie.
Asa cum singura ai recunoscut … ti se pare. Citind putin mai sus vei vedea ca am adresat la obiect si problema ridicata in postare. 🙂
http://tainacasatoriei.wordpress.com/2007/12/21/tertullian-despre-imbracamintea-femeilor/
http://sldsjd.wordpress.com/2010/02/13/originea-modei-in-hainele-mortiimortilor/
http://sldsjd.wordpress.com/2010/02/12/despre-imbracamintea-crestinului-sf-ioan-gura-de-aur/
adevaruri amestecate.
Un magazin cu imbracaminte decenta, preturi decente,pt barbati ,femei,tineri si tinere.
Oare ce sanse de supravietuire i s-ar da unui astefel de magazin?Sau magazine?
Daca tot e greu de gasit asa zisele haine decente, asta poate fi o oportunitate …..
Idei???
Tudor, eu n-aș începe o asemenea afacere în Oradea.
Frate Marius am si eu o intrebare : fetele pocaite, crestine sunt obligate sa mearga mereu in fusta ? au voie sa poarte si pantaloni, eu aud destul de des multe pareri:Fetele sa se imbrace cu imbracaminte de fete nu de baieti, dar totusi gasim panataloni si la raionul de fete ,,deci concluzia?
am mai răspuns la această întrebare.
Da, sînt de acord, fetele să se îmbrace cu îmbrăcăminte de fete nu de băieţi.
Natalia, soţia mea are nişte pantalioni care oricum nu îmi încap.
sper ca nu deranjez cu un raspuns ortodox, dat de maica Siluana 🙂
„Fetele ar trebui sa poarte fuste tot timpul, in orice ocazii?de ce?
– Pentru ca sunt fete. O fata care poarta pantaloni nu se bucura ca este fata si nu-i da slava lui Dumnezeu pentru acest dar. Cunosc aceasta drama din proprie experienta. Nu cred ca purtarea pantalonilor este un mare pacat, dar cred ca e un semn ca sufletul meu nu e vindecat, ca nu a intrat in sfanta randuiala. Daca Dumnezeu a randuit sa fiu fata si mi-a dat crucea de a purta fusta, cel putin in civilizatia mea, in Biserica mea, in locul meu, atunci fusta ma acopera, ma imbraca, ma impodobeste in frumusetea duhovniceasca. Sa invatam sa fi femei! Feminitatea este un dar, feminitatea este o floare care infrumusetaza lumea!Sa invatam sa fim femei! Cu rugaciune, cu rabdare si bunavointa vom creste duhovniceste si vom cunoaste bucuria sfintei ascultari de voia lui Dumnezeu si de toata porunca si randuiala.”
@Cristina
„Extravaganta nu este compatibila cu pocainta, cu smerenia care trebuie sa caracterizeze in mod normal o femeie crestina ( si nu doar femeia). Unele dintre dansele, erau nu doar extravagant, ci si indecent imbracate.”
Ce intelegi prin extravagant ?
Eu la 40 de ani si port fuste haioase exact pana la genunchi, cu adidasi si cu o ie (de obicei) si am parul foarte scurt. E destul de extravagant ? 🙂
Sa fi serioase.
Tuturor Ne place sa ne simtim bine cind peste pielea noastra, asezam haine care ne caracterizeaza personalitatea.
Eu daca as umbla pe tocuri nu m-as simti a fi Eu…
Femeile chiar si crestine fiind , vor sa se simta feminine, admirate . Nu cred ca cineva vine la Biserica imbracata sexi.
In fine:) cum spuneam mai sus…sa trecem dar, la costum popular national .
A citit cineva cartea „Eu, femeia” a lui Eldridge? Sunt curios ce opinii sunt in privinta acestei carti care, chiar daca nu vorbeste in mod direct de imbracaminte, atinge subiecte sensibile cu privire la feminitate, care ar avea efect si asupra subiectului in cauza?
Da, am citit cartea si sunt de acord in multe privinte. In esenta e vorba de feminitatea edenica. prost inteleasa in ziua de azi, datorita pacatului desigur. Asta e ce se intampla in jurul nostru. Si autoarea are dreptate, cred. Cu privire la ce simte sufletul feminin, cu siguranta.
@Lia
„Femeile chiar si crestine fiind , vor sa se simta feminine, admirate”
ai uitat cel putin un lucru: poftite
Mi se pare un atac „unfair” – poate ca aici noi barbatii nu putem sa facem diferenta intre acele lucruri … stim noi de ce …
@ Pai , Dyo ma faci sa rad- cum sa recunoasteti ? Asta ar fi chiar culmea 🙂 De-aia a facut Dumnezeu mai intai barbatul ;ca daca facea mai intai femeia, lumea ar fi fost …un mare Mall 🙂
@michael
Nu, nu ai dreptate. Asa cum voi barbatii vrei sa fiti priviti ca „barbati bine” si asa cum vreti sa fiti admirati (nu neaparat poftiti) la fel este si cu femeile.
Vrem sa ne simtim feminine si admirate . Vrem sa ne simtim frumoase si unice.
Poate ca accentul acesta pus pe exteriorul „modest si supus” pe care TREBUIE sa-l aiba femeia evanghelica a sec XXI nu face altceva decat sa impinga tinerele catre curiozitate , extravaganta si vulgaritate in vestimentatie tocmai din dorinta de a demonstra ca-si doresc sa admirate.
Uneori privesc ca pe o ipocrizie accentul prea mare care se pune pe cat de lugi sa fie fusele sau cat de decoltate sa (nu)fie bluzele. Moda bisericeasca impusa, nu face altceva decat sa impinga spre dezmoda.
Si voi barbatii aveti moda voastra.
Voua ca evanghelici de ce va trebuiesc accesorii precum cravata, ceas (super cool) , borseta(de piele neaparat), pantofii cat mai „la moda”. Si voi cautati sa aratati bine dar…nu recunoasteti. Ia sa revenim la costumul traditional sa vedem ati vrea ca barbati sa va ombracati in itari?
Noua femeilor ne-ar sta sic in ie si fusta dar voi? 🙂
Doar o observatie, cu scuze pentru interferare in discutia voastra, chestia cu „modesta si supusa” se trage din ascetismul pietist german, ce a prins contur la ceva vreme dupa Reforma. Se pare ca el mai este prezent in unele cercuri evanghelice, mai ales din mediul rural, sau in unele comunitati inchise ( dpdv geografic ) cum sunt in America ( dar am intalnit si in Austria una foarte interesanta … au un cartier unde locuiesc numai pocaiti si trebuie sa te supui unui set strict de reguli ).
Puritanismul englez nu este nici el strain de aceste accente …
Michael –
e corecta observatia ta, oricat de mult ar dori femeile sa mascheze motivatia de baza pentru care se imbraca cu dezbracaminti – tot ele recunosc (cele sincere desigur) ca a fi dorite, privite si a li se da o atentie aparte datorita imbracamintii sumare, este fundamentul motivational.
Femeile recunosc (cele sincere si mai analitice) ca atentia „speciala” pe care le-o dau barbatii din jur atunci cand ele se expun in dezbracaminti le da un sentiment de implinire. Nu as vrea mai departe sa merg pe linia psihologica ca sa gasim radacinile freudiene ale acestui comportament, cert este ca orice femeie se poate imbraca cu gust stil business, daca vrea sa arate bine, exista vestimentatie eleganta si de bun simt in Austria cum zicea Marius si in toate tarile dezvoltate ale lumii.
Cred ca este si un apanaj al culturii tarilor sarace ca femeile sa arate cat mai mult lumii din jur cu ce le-a inzestrat natura. Valul cultural, moda sunt extrem de puternice, astfel persoanele putin analitice(si har Domnului sunt f multe femei in biserica care la capitolul analiza nu au discernamant) cad victime foarte usor.
romulus,
fara sa generalizez, multe femei simt nu doar nevoia de a fi privite si admirate, din cauza necesitatilor afective fundamentale a laturii lor feminine, ci si poftite, adulate chiar. nedumerirea mea este legata de felul in care unele femei vin la biserica imbracate astfel incat sa izbeasca privirile barbatilor. (ca sa nu spun- ispiteasca)
lia,
degeaba te legi tu de tinuta barbatilor in biserica, inca n`am auzit femeie care sa aiba fantezii cu cravate si sa fie ispitite! 🙂
Nu stiu de ce, dar Domnul Isus parca n-a zis nimic, niciodata, ceva despre imbracamintea femeilor …
In schimb a vorbit foarte transant despre inimile unor barbati care curveau bine-merci in inimile lor, imbracand si dezbracand femei la care nu le era ingaduit sa ajunga.
Oare unde sa fie adevarata problema, fratilor?
michael,
foarte realista paradigma ta, am analizat subiectul acesta al imbracamintii de cativa ani incoace, am incercat sa vad ce gandeste si cum simte o femeie(e realmente un efort mare si f mult studiu) . doua femei imbracate identic una este insetata dupa priviri patimase ale barbatilor alta este indiferenta face de acest fenomen. In fond ceea ce guverneaza comportamentul sunt niste porniri interioare, daca exista acea sete interna dupa adulatie, savurare patimasa atunci indiferent de constrangerile exterioare ele vor cauta solutii si vor improviza in permanenta, argumentand : „pai acum ne puneti si restrictii la imbracaminte?” 🙂
Atitudinea este pacatul care lucreaza interior!!!
dar … fără cravată, Michael? Ai auzit de aşa ceva? 🙂
da, chiar… admirate de cine?
am mai spus-o.
Sîntem vinovaţi noi, dar sînt vinovate şi acele femei care stau în casă de faţă cu soţii într-un trening jerpelit, balcîze şi lălîie ca Irinuca lu Creangă, iar cînd vine vremea să iasă din casă… se gătesc şi îşi refac faţa vreme de două ore pentru o ieşire de jumătate de oră.
Pentru cine?
Nu este vorba despre ce inteleg eu prin extravaganta. Extravaganta este prin definitie ceva iesit din comun, excentric, ceva ce atrage privirile. D-voastra vorbiti acolo de gusturi, ceea ce este cu totul altceva. Eu, spre exemplu, am nevoie de pantofi sport doar cand mai ies la jogging iar parul imi place sa il am lung. Acest lucru nu inseamna totusi ca, am sa va categorizez drept extravaganta. Aveti pur si simplu alte gusturi decat am eu.
De-acord cu d-voastra. Ne place sa fim admirate, de fapt, nu doar ca ne place, avem nevoie de admiratie. Dar ne este permis oare sa ne satisfacem aceasta nevoie prin orice mijloace, dupa bunul plac ? Si daca ar fi singura …dar sunt multe altele; ce facem ? Eu spun ca Solomon ca, fiecare lucru are vremea lui si ceasul lui sub soare. Vom primi admiratie la vremea potrivita, in cadrul potrivit. 🙂
Mi-am adus aminte de-o intamplare din facultate care, la momentul respectiv, m-a facut sa rad. Un coleg de-al meu m-a intrebat daca sunt fata de preot. I-am spus ca nu. Nu ii intelegeam insa intrebarea care, de altfel, nu avea nicio legatura cu discutia noastra asa ca, l-am rugat sa imi spuna din ce motiv mi-a pus aceasta intrebare. Mi-a spus ca din cauza imbracamintei. M-as fi asteptat sa imi spuna ca sunt de moda veche sau ceva asa. Era insa surprins ca ma imbracam destul de simplu pentru o tanara de varsta mea. Si nu am umblat cu cearceaful in cap, cum se spune. M-am imbracat (si ma imbrac, sper) destul de normal. Nu spun ca nu port o lupta cu mine in aceasta privinta dar, nici nu renunt la lupta. 🙂
Chestia cu „sa ne simtim feminine” este o afirmatie discutabila. Cred eu. Si mai cred ca sunt unele femei/fete care au in vedere scopuri mai putin nobile atunci cand se imbraca pentru biserica. Altfel, nu gasesc o explicatie pentru ce-mi vad ochii cateodata. Si sunt fata .(!)
Lia,
1. da, poţi să combini fusta cu adidaşii şi cu o cămasă tradiţională românească, dacă insişti. Cred că şi eleganţa voastră poate fi o mărturie spre binele Evangheliei. Poate că reevaluezi totuşi.
2. La fel cum te rog neapărat să reevaluezi, spre binele şi înflorirea generaţiilor pe care le educi, folosirea virgulei. Insist atît pentru că vei primi curînd ordin de la „stăpînire” să nu mai calci pe blogul meu. 🙂 Ştim cu toţii de ce.
3. dacă felul în care ţi-ai descris îmbrăcămintea îţi caracterizează personalitatea… de aici încolo mă autocenzurez.
Toamna schimb adidasii pe bocancii in stil USA army 🙂 )))) merge perfect!
De eleganta in Bucuresti beneficiaza DOAR persoanele cu masina proprie, nu cele care merg ca mine 4-5 statii pe jos(fiindca in autobus-385, mergi precum sardelele )
De eleganţă beneficiează doar „bogătanii”, exact ca la Homeschooling. Să le fie ruşine! 🙂
O tema foarte interesanta si comentarii super 🙂
Am plecat din Romania de 5 1/2 years dar imi amintesc ce greu era sa-ti gasesti haine decente, frumoase, de calitate si la un pret potrivit salariilor din Romania / Cluj. Din fericire am avut ocazia de a vizita Austria, Olanda, Ungaria si UK… iar acum traiesc in USA… va pot spune cu destula certitudine ca observatiile fratelui Mariu sunt cu totul adevarate. Chiar in ultima vizita in Romania am primit cadou o bluza (destul de frumoasa, calitate ok) a carui pret era de 5 ori mai mare decat in State…
In ce priveste calitatea – este o diferenta inclusiv intre magazine in acelasi oras (cel putin in State) la acelasi produs – de ex. diapers, electronice… haine, medicamente… Cele facute pentru magazine cu „nume” sunt de o calitate superioara (de obicei) decat cele facute pentru …Walmart sau… alt magazin. Cu toate ca sunt facute in China, calitatea este diferita!
Oricum partea spirituala conteaza mult la alegerea imbracamintei, de obicei ce este „inlautru” va fi reflectat in „afara”, degeaba incercam sa schimbam imbracamintea sau dezbracamintea… odata inima schimbata, ochii se vor deschide!
Scenariu (sau nu):
Imbracamintea de biserica este una de sarbatoare. Ziua Domnului este o zi de sarbatoare. Asta inseamna ca la biserica te duci cu haine de sarbatoare. Astea ar trebui sa fie cele mai bune, mai scumpe si mai frumoase haine din casa. Aici intervine problema noastra mare: ce inseamna bun, scump si frumos? In Europa, costumul este un simbol specific, in africa toga, in asia habar n-am, in india o fi hainele extrem de colorate. Noi, europenii (si nu numai) credem ca doar stilul nostru de inchinare si de imbracare si de cinstire a lui Dumnezeu e cel corect. In Africa, inchinarea va fi adaptata dupa stilul de viata African: hainele vor ramane colorate, iar inchinarea va fi bazata tot pe instrumentele traditionale. Odata cu venirea misionarilor, acestia vor adapta cantarile lor la cele ale misionarilor.
Fiecare societate isi adapteaza stilul de inchinare contextului cultural in care se afla. Asta, fara a aduce vreo dauna adevaratei spiritualitati. A pretinde ca doar cantarile din harfa evangheliei sunt cele bune, sau imnurile americane sunt cele bune, sunt aberatii. Corintenii se inchinau intr-un fel, romanii in altul, colosenii in altul. Aveau trasaturi specifice, dar erau toate bazate pe aceleasi principii biblice: smerenie si cumpatare. Pavel nu le-a poruncit femeilor din Roma sa poarte mahrama, ci celor din Corint. Asta pentru ca acolo era problema, nu in Roma.
Concluzie: in biserica se vine imbracat de sarbatoare, fara extravagante, dar cu bun gust. In Europa, asta inseamna sa costum pentru barbati si diferite alte chestii pentru femei. Costumul va fi inutil si ridicol la ecuator unde umiditatea este de 94%. Pe amazon, te duci in tricou si cu pantaloni scurti, si uneori si astea sunt greu de suportat. indracitul din Gadara, dupa ce a fost exorcizat, a fost imbracat si cu mintea intreaga, nu dezbracat si cu mintea intreaga.
Concluzie finala: smerenie, bun gust si…
Frumos raspuns, cu mentiunea ca eu nu cred ca Pavel le-a cerut corintencelor sa poarte mahrama pe cap. Dar acesta este un detaliu minor, intr-o problematica evident foarte pasionala.
sînt tentat să demonstrez cu text în regulă că le-a cerut 🙂
De ce?
Problematica este vrednică de o carte despre semne şi simboluri,
Din păcate discutăm problematica la nivel de şmene şi simboale. 🙂
Pentru mine e important faptul ca le cerea sa fie capul acoperit. Cu ce? este o alta mancare de peste. Eu sunt impotriva predicarii „Baticului”. Baticul are radacinile in cultura noastra, este mijlocul nostru de a ne acoperit capul pentru ca femeile de la sate si acum isi acopera capul cand intra in biserica. Dar de la a avea capul acoperit pana la a predica baticul este un drum lung.
Nu pot sa gasesc nici un argument in Biblie pentru pozitia dvs. „Imbracaminte de sarbatoare”- „cele mai scumpe, mai bune si mai frumoase haine din casa” mie imi suna a parada.
La biserica la care mergem noi, fiecare vine cum simte el potrivit. Unii aleg sa vina in costum- ma intreb totusi daca ei fac aceasta ca un act de inchinare sau din obisnuinta? si din aceeasi obisnuinta poate ii critica si pe cei care vin imbracati mai casual, poate nu cu cele mai frumoase haine din casa.
E mult mai relativa situatia decat „la biserica se vine imbracat in haine de sarbatoare” ( care apropo, a ajuns in unele biserici parada de moda).
Nu cred ca este peste tot lafel; de pilda la tara, unde inca am mai vazut oameni care se imbraca in costume populare, numai despre parada nu este vorba si ar fi nedrept sa-i judecam pe bietii oameni care chiar trateaza duminica si mersul la biserica ca pe o sarbatoare…
Desi, cum am mai spus, exista o anume presiune a toaletelor in unele biserici, nu cred ca problema este atat de grava pe cat vad ca este atacata in comentariile de la aceasta postare.
Aproape in orice biserica veti gasi persoane care vor incerca sa iasa in evidenta prin ceva, prin toatele daca nu pot altfel, dar si persoane care au bun simt si se imbraca decent si cu o masura de bun simt. Media, dupa parearea mea, este undeva inspre cele din urma din fericire – nu cred ca imbracamintea este una din problemele „de top” in bisericile neoprotestante romanesti …
Maria, chiar nu găseşti niciun argument biblic pentru codul de îmbrăcăminte în sărbătoare şi în adunarea poporului înaintea lui Dumnezeu? Citeşte primele cinci cărţi din Biblie, te rog.
Abia aştept să discutăm despre asta.
Vei descoperi un Dumnezeu care se uită ŞI la inimă, dar are grija ca preoţii să pună neapărat izmene pe ei.
Ce fel de Dumnezeu este acesta care accentuează atît de mult detaliile? Nu se uita el doar la inimă? tind să te dezamăgesc: NU!
Incredibil ! Dai exemplul preotilor.
Pai TOTI erau preoti?
Oare pe tiganul care merge si se inchina la biserica pe ala nu-l poate iubi Dumnezeu pentru ca nu este elegant?
Crezi ca pe mine m-ar dispretui Hristos (asa cum faceti voi pe-aci) pentru adidasii mei (buni pentru mersul mult pe jos si pentru coloana)?
De ce mereu incercam sa aducem icoana lui Hristos si sa-l prezentam pe Dumnezeu DOAR asa cum ne place?
Sa fie acesta un semn ca fiecare isi poate construi imaginea divinitatii dupa cum ii este caracterul?
Hai sa presupunem urmatorul aspect: Mergi intr-o comunitate de romi. Te duci la ei cu lapotop si pantofi scumpi si cravata?
Du unde atata pret pe exterior in istoria bisericii.
Da uneori trebuie decenta, da uneori trebuie si eleganta dar asta nu inseamna ca sunt atat de importante pentru a fi CRESTIN.
au si tiganii eleganta lor
la maternitatea unde am nascut eu vin foarte multe tiganci, si imi povestea o asistenta de acolo cat de curate sunt tigancile, si ca pe sub multimea aia de fustanele colorate au o fusta alba, apretata, extraordinar de curata
iar tiganii (barbati) sunt de obicei imbracati cu costum si cu palarie
si in general tiganii, cel putin aia traditionali, chiar si cei mai saraci, sunt preocupati de aspectul exterior
Da, intr-adevar, Dumnezeu a dat detalii cu privire la multe din practicile si vestmintele preotilor in Vechiul Testament.
DAR aceastea nu sunt prescriptive pentru noi astazi. Faptul ca se vine la biserica in cele mai frumoase haine, haine de sarbatoare, etc., e o chestiune culturala, care tine de obiceiurile noastre impamantenite.
Oare primii crestini cand se adunau impreuna isi faceau vreo grija cu privire la hainele pe care le purtau, sa fie cele mai bune?
Mi se pare ca uneori acest obicei al nostru de a ne imbraca frumos duminica stimuleaza acea „viata dubla” pe care unii crestini o traiesc ( astea-s hainele de duminica, astea-s obiceiurile de duminica, astazi nu facem asta si asta ca e duminica, iar in restul saptamanii….Domnul cu mila).
Pe langa asta, parca adauga la o artificialitate ce musca din unitatea comunitatii.
Sigur că nu, Maria, importante sînt principiile.
Ideea este tensiunea dintre continuitate – discontinuitate cu restul săptămînii, o discontinuitate în timp,
apoi opoziţia spaţiu privat – spaţiu public
spaţiu pro-fan – spaţiu liturgic
timp de muncă – timp de sărbătoare
etc.
Cum aplici astăzi Isaia 58, spre exemplu?
Dar ESTE o viaţă DUBLA, Maria, este o viaţă împărţită în aceste sectoare de timp şi schimbări de spaţiu.
Ce îţi spune ţie „punerea de o parte ” pentru Domnul? Din timp, din resurse, din săptămînă, de ce nu şi din haine?
Schimbarea pentru apropierea de Domnul era o poruncă. Ce rost aveau spălările rituale?
Ce înseamnă acestea acum şi aici, dacă atunci şi acolo însemnau ce însemnau?
Desi inteleg ce vreti sa spuneti , (ar trebui ca fiecare personal sa fie mai alert la actiunile sale) totusi ma intreb: OAre mai trebuie sa practicam aceste simboluri astazi? cand toate acestea indreptau privirea inspre curatirea de care avem nevoie de a intra in prezenta lui Dumnezeu-spre Hristos, acum ca El a venit, si ne-a curatit deja, ne-a garantat intrarea inaintea Tatalui; asa cum s-a rupt perdeaua, oare nu s-a pierdut si rostul simbolurilor?
marius, cu certitudine Dumnezeu nu se uita la izmenele tale ci la inima ta. felul cum te imbraci reflecta o particica din caracterul tau. unii insa ascund sub masca elegantei multe alte neajunsuri. sa nu confundam lucrurile date ca legi privitoare la Templu, care nu erau altceva decat o simbolistica a lucrurilor viitoare, ceresti, cu norme de imbracaminte, ca izmaneala ne paste pe toti!
Nu despre asta este vorba, Michael, marele preot din timpul răstignirii Domnului era îmbrăcat regulamentar… şi ce-i cu asta.
Vezi ce i-am răspuns Mariei.
Daca mersul la biserica nu ar fi reglementat macar de ideea cinstirii lui Dumnezeu, atunci am veni toti cum ne tuna.
De exemplu, tu spui ca ar trebui sa venim la biserica „cum simte fiecare ca e potrivit.” Unii ar putea interpreta afirmatia asta intr-o extrema (si am vazut-o) si sa vina in pantaloni scurti si slapi. Nu toti, da? Doar unii.
Altii o duc in cealalta extrema si vin extravaganti/te. Nu are rost sa o lungesc, cu totii stim ce inseamna.
Apoi mai sunt aceia care se gandesc ca inaintea lui Dumnezeu, din respect, nu vii oricum. Mi-a dat cineva un exemplu bun: daca te cheama presedintele in audienta, nu te duci in slapi, ci te duci elegant, pe masura evenimentului. Daca inaintea presedintelui, care n-a murit pentru noi, nu s-a dat pe sine, nu a iertat pacate, ne imbracam din CONVINGERE frumos, inaintea lui Dumnezeu de ce nu? Cand Dumnezeu le porunceste preotilor o anumita imbracaminte o face pentru SI pentru ca poporul sa vada ca preotul nu este intermediarul uneii fiinte in fata careia nu vii oricum. Preotul nu venea in tricou sau in chiloti. Simbol, simbolistica…dar toate bazate intr-o realitate ce trebuie gandita.
Unii spun: ca sa nu fiu un fatarnic, vin inaintea lui Dumnezeu asa cum sunt eu. Asta inseamna slapi/tricou, bermude/freza la moda. In sine, aceste lucruri nu au nimic rau. Pe strada nu condamni pe nimeni ca umbla in pantaloni scurti la 35 de grade. Incepi sa te miri daca umbla in chiloti, sau in pantaloni lungi. Nici acasa, nu e nici o problema in intimitate sa umbli in lenjerie. Ce e rau in asta? Esti acasa, faci ce vrei. Dar in momentul in care vin oaspeti la tine, totul se schimba: te imbraci pentru ocazie.
Ce s-a schimbat: contextul. Ceea ce e normal intr-un loc, nu e normal in altul. E normal sa imi sarut sotia, dar nu o fac in biserica. E normal sa umblu in slip de baie la strand, dar nu vin la biserica. Umbla la bustul gol la gratar, dar in biserica.
Contextul conteaza.
Da, e un text controversat.
Sunt comentarii variate pe text. Fiecare scoate in evidenta un alt aspect.
Sunt unii care cunosc detaliile acestea mai bine decat mine.
Ma gandesc ca e pasional pentru ca are a face cu supunerea.
haine de prost gust ca in Romania mai rar gasesti in alta parte!cele mai uarate,excentrice, colorate gen curcubeu, chinezisme si preturi umflate la extrem…chestia e ca se poarta(ma refer cu precadere la fete)! Ma uit la hainele colegelor mele din facultate…daca as fi fata cred ca si moarta as da din maini si din picioare sa nu ma imbrace cu asa ceva; concluzia mea e simpla:prea mult prost gust si ignoranta in materie!
Revin din nou cu o intrebare : Baticul trebuie purtat in permanenta? sau putem sa il luam la biserica pentru a avea capul acoperit si apoi sa-l dam jos.Multumesc pentru raspunsul anterior 🙂
după credinţă şi încredintare, tot ce nu vine din încredintare este păcat.
irina, tu ai vizitat vreodata o comunitate de romi ca sa observi acolo eleganta si igiena? faptul ca unii sunt ceva mai emancipati, nu inseamna ca traditia majoritatii are vreo legatura cu eleganta, stil sau igiena. si chiar la cei mentionati de tine, ce eleganta e aia cu zece randuri de rochii inflorate si colorate, trase una peste alta? de igiena….mai bine nu…
Michael, impresia mea este că nu înţelegi mai nimic din ethosul rromilor. Mai bine să nu facem vorbire dacă nu ştim despre ce este vorba.
Sînt cîteva tipuri de comunităţi de rromi în ţara noastră şi este foarte foarte diferit modul de abordare pentru igienă, arhitectură, îmbrăcăminte etc.
ba inteleg! sunt sigur ca exista si „altfel” de romi. cam putini, ce`i drept.
e stilul lor de eleganta 🙂
tiganii sunt si ei ca toti oamenii – unii mai curati, unii mai certati cu apa si sapunul
Pingback: Dezbrăcăminte, stand up classical, 40 de motive, telefoanele mobile, misiunea oboiului « La patratosu
Reblogged this on tineridelanganoi.