I’m Cool!

Nathan este băiețelul unui prieten drag. Este o figură foarte carismatică, bilingv, cu o putere de persuasiune greu de rezistat, dar mai ales cu o prospensiune spre dialog rar întîlnită.

– I’m Nathan, pe tine cum te cheamă? vine el spre noi.

Intră în vorbă imediat, are un zîmbet larg sub ochii alungiți.

A mers să doarmă la niște prieteni de familie care aveau mai multe fete. Astfel fiind chestiunea, nu aveau decît pijămăluțe roz.

Nathan a îmbrăcat pijămăluțele roz bucuros nevoie mare, pînă a descoperit că sînt pijamale de fete. Pentru că era dornic să scape de pijamalele de fete, toată lumea din jur a început să îl complimenteze…

– Nathan, you’re so cute…

La care băiețelul s-a încruntat..

– Nu vreau să fiu cute, I wanna be COOL!

Interesant aici nu este fenomenul care ține de bilingvism, cît cel care ține de percepția acestui copilaș de 5 ani referitor la propria masculinitate.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Amintiri, Fabrica de barbati, Oameni. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la I’m Cool!

  1. wes zice:

    Nathan o sa ajunga pastor !

  2. vio zice:

    Intr-o zi, l-am rugat pe sotul meu sa ma ajute sa bat spuma de ou, Andrei, baietelul meu de 4 ani jumate,intra in bucatarie si foarte mirat ca isi vede tatal „la oala” face ochii mari si intraba: „tati, tu esti fata?!”
    E foarte atasat de tatal lui.

    • Marius David zice:

      Ha, ha, ha, Vio, asta este bună de spus mai departe.
      O voi spune la Fabrica de bărbați…. cînd voi vorbi despre rolurile în familie.
      Domnul v-a binecuvîntat cu o familie minunată, un soț bun și un tată bun.
      Așa să vă țină El, mai ales prin încercările prin care ați trecut și treceți.

  3. xfinger zice:

    interesanta perceptia baiatului (cool vs cute)…

    cit priveste problema amestecarii celor 2 limbi pe care le cunoaste, consider ca e o problema de educatie (sau ‘comoditate’) din partea parintilor.
    Am o fetita de 6 1/2 ani, si e in al 3-lea an de scoala in limba engleza.
    Acasa, in vorbirea de zi cu zi, cind ‘comite’ un asemenea amestec, trebuie sa reformuleze toata fraza fie in engleza, fie in romana; daca ii adresez o intrebare in limba romana, trebuie sa-mi raspunda in limba romana, iar daca ii vorbesc in engleza trebuie sa dialogheze in engleza.
    Regresia inregistrata pina acum este scrisul in limba romana unde grupurile che/chi/ghe/ghi/ge/gi/ce/ci sint uneori folosite gresit si mai rar probleme cu v/f (cind avea doar 4 ani, cititul si scrisul in lb. romana mergeau perfect).
    Dar avem si vacante sa recuperam, sa ne re-educam 🙂

    • Marius David zice:

      Draga Xfinger, problema cu bilingvii nu este așa de simplă. am scris două lucrări în cadrul programului de doctorat pe problema bilingvismuliu și biculturalismului. Simplifici prea mult problema. Etnicii care trăiesc în alte spații percep cele două limbi în mod cu totul diferit decît cei care vorbesc limba engleză ca pe o limbă de acces la bibblioteci.
      Depinde care este mediul majoritar în care trăiește fetița ta.
      Foarte bine că îți cultivi astfel fetița. Și mama lui Nathan face același lucru, dar trebuie să ții cont că Nathan este un pic mai mic.
      Uneori părinții lui Nathan se fac că nu înțeleg și îi spun: Repetă, nu înțeleg, obligîndu-l pe acesta să repete toată fraza fie într-o limbă, fie în cealaltă.
      Este o metodă bună, dar fenomenul amestecului nu poate fi evitat.
      Voi unde trăiți?

  4. xfinger zice:

    Tocmai pentru ca tendinta ‘naturala’ este amestecul – si care cred ca produce de fapt pe termen lung diminuarea vocabularului si ‘deteriorare’ semantica – de aceea incercam sa ne educam sanatos.
    Mediul majoritar in care traim este unul cu peste 95% engleza si sub 5% irlandeza. Acasa vorbim 60% engleza si 40% romana. Exercitiile care au in vedere largirea vocabularului sint facute atit in engleza cit si in romana.
    Cit despre perceptie, cred ca se face in primul rind la un nivel superior, ulterior trecind prin asocierea cu limbajul. Tendinta in asociere va fi mereu nu neaparat catre una din limbi ca intreg ci mai degraba catre cuvinte, expresii care vin mai ‘comod’ sau par mai ‘cool’ (:D). Cu timpul, evident ca ponderea amestecului va migra catre limba vorbita mai frecvent.

  5. tibi pop zice:

    Pot sa va dau si eu un exemplu de bilingvism. E oarecum ilar. Baietelul meu vorbeste la scoala si in activitatile zilnice olandeza, asta de 2 ani de zile, insa acasa vorbim numai romaneste. Sigur, diferenta este ca el a venit aici cand avea cinci ani, pana la aceasta varsta acumuland un bogat vocabular romanesc. Astazi a venit la mine si m-a trezit ca sa ne jucam, iar eu i-am spus ca am avut un somn profund. La care el ma intreaba: „Ce inseamna ‘profund’? Adica, ai dormit ‘bustean’?”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.