Predica de pe Munte: Fericirile şi elevanţa

A fost numită „Platforma program a Împărăţiei”. Reprezintă în jur de două miii de cuvinte care au schimbat radical lumea în care ne aflăm. Un text scurt de cîteva pagini, dar care conţine atît de multe tensiuni şi paradoxuri! Isus ne promite fericirea prin suferinţă, ne cere să fim buni, arătîndu-ne răi, ne cere mult mai mult decît împlinirea Legii, demonstrîndu-ne că este imposibil să ne ridicăm la standardele Lui, ni se cere să fim în lume, dar înstrăinaţi cu totul de ea, ne desfiinţează pentru a ne putea înfiinţa.

***

Seara trecută la Iris am parcurs primele două pasaje.

Aşa cum am promis, materialele detaliate ale prezentării sînt deja aici: Despre Fericiri şi despre Elevare-Relevanţă.

Doar cîteva precizări necesare despre Predica de pe Munte înainte de a continua urcuşul nostru, precizări pe care nu le găsiţi în cele două materiale:

***

Cîteva orbservaţii preliminare, care s-ar putea să vi se pară prea banale, dar cred că sînt absolut necesare.

1. Predica de peste munte nu este o predică, este un discurs scris în primul rînd. Păstrează caracterul oralităţii, dar în scris, cu toate implicaţiile stilistice, absenţa predicatorului etc.

2. Predica de pe munte n-a fost scrisă de Isus, ci de Matei. Aşa se explică cele două versiuni, compară cu versiunea lucană. Una este predica de pe munte, aşa numită, alta este predica de la cîmpie[1].

3. Predica de pe munte este scrisă în greacă, dar a fost rostită în aramaică.

4. Este rostită pentru evrei, dar a fost înţeleasă de creştini şi respinsă de evrei. Predica de pe munte nu poate fi înţeleasă în afara contextului ebraic. Din păcate creştinii au confiscat acest discurs şi l-au de-ebraizat aşa cum L-au de-iudaizat pe Isus. Nu putem înţelege creştinismul dacă nu îl privim pe Isus ca iudeu în primul rînd. Predica de pe munte, deşi se adresează întregii lumi, necesită înţelegerea noţiunilor de popor al lui Dumnezeu, Lege, Profet, Templu, fiu al lui Dumnezeu, neprihănire în contextul veterotestamentar, ca să capete sens în noul context creat de Isus.

5. Efortul de reconstrucţie a situaţiei de viaţă din Predica de pe munte este imens, aproape imposibil. Ceea ce ne-a rămas este textul cu stilul, cu gramatica, cu împărţirile. Asta înseamnă că trebuie să dăm atenţie textului în primul rînd.

6. Legea şi proorocii, noua lege şi noul Prooroc par centrale în acest discurs, dar persoana Tatălui se dezvăluie la finalul fiecărei secţiuni într-un mod surprinzător. Isus este noul Moise, aici perspectiva se aseamănă cu cea a lui Ioan, ucenicii sînt noii prooroci care vor vesti noua Lege, dar Isus rosteşte o Lege a Imitatio Dei, legea perfecţiunii[2]. Icoana care răsare de după perdelele legii este Chipul Tatălui, ai Cărui fii devenim.

7. Predica de pe munte reaşează evreimea din vremea lui Isus faţă de Lege, dar este vorba oare de o respingere a Legii, de o corectare, de redefinire, de restaurare sau de interpretare, de o exegeză intensificatoare? Dacă, aşa cum spune Davies, Cristos oferă o exegeză a Torei, nu o negare, radicalizarea nu ne duce oare spre intenţia inţială? Aceasta pare fi împlinirea Legii

8. Cine este autorul, cine este personajul principal, care este destinatarul? S-ar putea să pară întrebări fără sens, dar, la o citire suplimentară vedem că Isus nu vorbeşte cu noroadele în prezenţa ucenicilor, ci cu ucenicii în prezenţa noroadelor după acelaşi tipar din cap. 13 din Matei în care noroadele sînt expediate sau lăsate baltă, ca orbi şi surzi la cele spirituale.

9. Tot discursul este plin de ironie de la un capăt la altul. Ferice de cel care înţelege ironia.

10. Discursul din capitolele 5, 6, şi 7 din Evanghelia apostolului Matei pare lipsit de coerenţă formală, fără introducere, cuprins şi încheiere, dar la o privire mai atentă prezintă o consecvenţă ideatică lăuntrică în jurul „răsturnărilor” – inversiuni ale categoriilor de gîndire obişnuite vremii – pe care Isus le propune

11. Cuvîntarea, analizată după toate criteriile retorice, pare un discurs „ratat”. Lipseşte captatio benevolentiae, ba mai mult, introducerea pare să-i calce pe nervi pe absolut toţi care sînt prezenţi să asculte predica. Avem un fel de captatio care începe cu dezamăgiri, cu o ademenire şi o festă pentru fiecare dintre categoriile sociale prezente. Ca să înţelegem ce este atît de iritant în predica Domnului, cred că trebuie să înţelegem textul din mai multe puncte de vedere diferite.

Predica de pe munte ne răspunde, ca orice sistem filozofic la întrebările fundamentale ale fiinţei umane, cine sîntem, de unde venim, care ne este scopul în viaţă, care ne este scopul dincolo de viaţă, cum anume am putea fi fericiţi?

Să vedem!


[1] expresia din lb. greacă este „pe loc plan” în Luca.

[2] Ann Massey, p. 33

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Articole, Cartile, Comentarii, Conferinte, Periegeza, Predica de pe Munte. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Predica de pe Munte: Fericirile şi elevanţa

  1. Ce părere aveți despre „Predica de pe munte” a lui Martyn Lloyd Jones?

  2. Marius David zice:

    Martyn Lloyd Jones despică prea mult firul de păr în patru după părerea mea, Fir!

  3. teleiosepithimia zice:

    Sunteţi bun să explicaţi un pic observaţia nr. 9? Mulţumesc.

  4. Marius David zice:

    De observaţia nr. 9 mă voi ocupa următaorele 5 luni, dragă Teleiosepithimia. Fii pe fază, în următoarele zile pe http://www.tineretiris.ro va fi şi mesajul audio.

    Uită-te, de aseemenea, pe fişierele pdf, te rog, acolo încep să explic de ce Predica de pe munte este plină ochi de ironie.

    Toată este o ironie dezvoltată.

  5. thisisnotme zice:

    Am citit textul tau pdf, Fericiri. Am inteles acum ca numesti paradoxul, ironie. M-a facut si pe mine sa ciulesc urechea folosirea termenului „ironie” dar nu e ceea ce inteleg eu prin ea: adica un fel de luare peste picior gratuita

  6. Nicoleta zice:

    Stimate Thisisnotme,

    Exista o intreaga literatura de specialitate legata de ironie.
    Acela este intelesul vulgar la care va referiti dvs., nestiintific, dar domnul Cruceru foloseste termenul cu intelesul sau stiintific.
    In literatura de specialitate ironia este o comunicare cu doi destinatari, din care unul detine mai putine informatii, iar celalalt, impreuna cu autorul ironiei prezinta o diferenta de potential informational.

    In acest context, din cate inteleg, „autorul si Isus formeaza o comunitate care comploteaza impotriva ucenicilor si multimilor”, il citez pe domnul Cruceru dintr-o alta prezentare.

  7. thisisnotme zice:

    Stimata Doamna,

    Sunt sigur ca stiti despre ce vorbiti. Am precizat ca asta inteleg EU prin ironie. Pentru ca n-am sesizat culoarea academica a prezentarii lui Marius ci mi s-a parut ca s-ar adresa unui public larg care banuiesc ca foloseste varianta vulgara a termenului. Intentia sau explicatia autorului poate fi alta. Nu am de unde sa stiu

    Definitia urmatoare luata din DEX ce-i drept,pare potrivita cu intentia autorului

    IRONÍE s. f. 1. persiflare. ♢ ironie a sorţii = situaţie intervenită contrar tuturor aşteptărilor, ca un joc neaşteptat al întâmplării. 2. categorie estetică şi filozofică, desemnând expresii sau imagini cu semnificaţii opuse sensului obişnuit, în scopul ridiculizării disimulate. ♢ figură de stil prin care se enunţă ceva pentru a se înţelege contrariul. (< fr. ironie, lat. ironia)

    Urmatoarea se apropie de sensul inteles de mine

    IRONÍ//E ~i f. Vorbă conţinând o uşoară batjocură (la adresa cuiva sau a ceva). ♢ ~a soartei joc al întâmplării, care pare a fi o urmare a unei intenţii rele. [G.-D. ironiei] /<lat. ironia, gr. eironeia

  8. teleiosepithimia zice:

    Autoironia poate fi esenţială în credinţă. Sincer, m-am speriat puţin de termenul ironie asociat cu Isus, dar acum, după ce am citit primul pdf (fericirile1), mi se pare că Isus ne îndeamnă la autoevaluare => autoironie. Săracul ajuns bogat în duh, dacă nu ia seama, poate ajunge mai rău decât înainte dacă, din lipsă de smerenie, devine vameş al Împărăţiei. Rău ajung şi bogatul care poate să practice mila şi să se autoadmire, cel ce suferă cu voluptate uitând cât de bună e fericirea simplă, cei blânzi şi împăciuitori care uită că uneori trebuie să dea cu biciul în robi ca să devină fii, cei flămânzi după neprihănire care uită că firea nu trebuie urâtă cu orice preţ… Şi ajungem la farisei, care, culmea, dacă reuşesc să-şi cureţe cu adevărat inima, sunt într-o postură perfectă: nu lasă nimic din Lege nefăcut cu inima neîmpărţită. Ironic… pentru noi – cei din urmă mereu cei dintâi!

  9. teleiosepithimia zice:

    @Nicoleta:
    La ce specialitate faceţi referire?
    Mi se pare important scopul ironiei definite în această ştiinţă. Dacă stupid people rămân doar ignoranţi, frustraţi şi batjocoriţi superior, iar cei ce comunică cifrat şi se distrează pe seama lor rămân doar cu satisfacţia distracţiei, nu prea mi-ar plăcea să studiez această ştiinţă. Dacă însă secretul şi potenţialul informaţional duce la o schimbare pozitivă a atitudinii celor doi receptori, devine chiar pasionant.
    Mulţumesc

  10. Marius David zice:

    Draga Sam, mă bucur că s-a lămurit.
    teleio… cred că dacă citeşti cu atenţit textele indicate problema se lămureşte.
    Nicoleta face refereire la ştiinţa retoricii.
    Nu te lua după dicţionare. Proastă sursă de informare cîteodată.
    Believe it or not, Isus tocmai asta face, vorbeşte cifrat cu ucenicii şi lasă noroadele în neştire. Nu se distrează cu asta, plînge pentru gloate şi cetate.
    Noi sîntem invitaţi în acest joc ironic în toată evanghlelia,
    dacă urmăreşti această serie de postări, va fi şi bibliografie.

    Ma bucur acum, acum am vazut, ca ai apuct sa citesti pdf-ul.

    SAm, din dictionarele pe care le-ai consultat mai degraba al doilea sens din prima definitie este mai aproape cu cele intentionate de Domnul. Se pune ceva pentru a fi semnificat contrariul. Nu spune ceva pentru a intelege altceva. Este un alt tip de ironie cel folosit de Mintuitorul si ma tem ca dictionarele aici nu ne ajuta.

  11. Pingback: “De-a v-aţi-ascunselea” cu Dumnezeu « Marius Cruceru

  12. Obreja Octavian zice:

    Se poate sa am si eu acele pdf-uri cu fericirile, domnule Cruceru?

    Cu respect Octavian.

  13. Obreja Octavian zice:

    Ce iute a-ti raspuns. Sper sa primesc un exemplar gratuit.
    Off topic. Am tot incercat sa pun o intrebare si nu am reusit(some error). Este de incredere traducerea traducerea in romana a seriei PSB? Sau este subiectiva?

    Multumesc!

    • Marius David zice:

      stimte Octavian,

      1. nu mai am cărţile acelea. S-au epuizat demult!
      Mi se cere o nouă ediţie. Să vedem dacă vom putea … cu criza asta toate editurile sînt blocate în aşteptare.

      2. Nu prea… dar altceva mai bun nu este în româneşte.Ah, există cîteva traduceri bune la unii dintre părinţi, dar nu pentru toată seria.
      este mai bun decît nimic

      Citiţi cu încredere!

  14. Obreja Octavian zice:

    Maine este duminica si stiu ca deja v-am solicitat prea mult. Un ultim raspuns as dori.
    Puteti enumera traducerile mai demne de incredere pe care le-ati ascuns in „există cîteva traduceri bune la unii dintre părinţi”(probabil intr-un mail ceva ca sa nu incarc offtopic subiectul propus pt. acest spatiu)

    Multumesc din nou.

  15. Pingback: Pentru căci, traducerea Fidela, Louis şi timpul, despre relevanţă « La patratosu

  16. De unde as putea cumpara cartea
    “Predica de pe munte” a lui Martyn Lloyd Jones?

  17. Pingback: Predica de pe Munte: Fericirile şi elevanţa | Pivnița cu teologicale

  18. Pingback: Pagina Pastorală / …“De-a v-aţi-ascunselea” cu Dumnezeu de Marius Cruceru – Blog Creștin Ardelean Viorel

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.