Dor de ducă

Publicat pe 21 decembrie 2008 de Marius David

În ultimii ani am făcut cam 50.000 de km pe an. Destul! Dar tot nu mi-am potolit dorul de ducă. În copilărie îi invidiam pe ţiganii din coviltire.

via Ovidiu Boboescu

Toată copilăria am visat că sînt pe o navă pe care cutreieram lumea întreagă. Mă întorceam în acelaşi bloc cu patru etaje, în aceeaşi mizerie de cartier, dar visam cu ochii deschişi pe Atlas locurile în care voi fi mers. Aşa am călătorit în toată lumea din clasa a II-a pînă în clasa a VII-a.

Uneori privesc pe fereastră şi parcă văd copacii în mişcare de la stînga spre dreapta ca pe fereastra unei rulote.

În a doua zi de pensie, spre bătrîneţe îmi voi cumpăra un autobuz.

Pentru ASTA.

Vezi şi interiorul.

Avatarul lui Necunoscut

About Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Amintiri. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 Responses to Dor de ducă

  1. Avatarul lui hateganmihai hateganmihai spune:
    3 decembrie 2008 la 7:33 am

    E buna ideea, asta ma face sa cred ca la pensie vei fi in America,ca altfel nu stiu cum vei putea duce un school bus la tine la Oradea (poate in bucati) si mai mult poate ca trebuie sa-ti aduni combustibil de pe acum. Eu as ramine la ideea cu construit chitari.

    Răspunde
  2. Avatarul lui Marius David Marius David spune:
    4 decembrie 2008 la 5:54 pm

    draga Mihai,

    asta se poate face şi aici, cu autobuzul poţi merge si prin Romania. Ideea geniala mi se pare modificarea unui autobuz vechi.

    Asta este interesant, dar, daca am timp, voi face si una si alta 🙂

    Răspunde

  3. Pingback: O idee pentru cuplurile de bătrîni căsătoriţi | Marius Cruceru

  4. Pingback: Şi o altă idee, nu ultima: casa-barcă | Marius Cruceru

  5. Avatarul lui corina caba corinacaba spune:
    21 decembrie 2011 la 7:00 pm

    Casa-barca si cu o masina-rulota pe o pluta visam si eu, sa pot cutreiera si uscatul si marile…inca mai visez uneori…deci succes, daca voi vedea ca au mai reusit si altii poate prind si eu curaj 🙂

    Răspunde
    • Avatarul lui Marius David Marius David spune:
      22 decembrie 2011 la 12:49 am

      poate că undeva … cîndva. Astfel de vise merită împlinite. Acum se pot închiria rulote. Este 10 euro pe zi. Nu-i mai scump decît dormitul la un hotel. Singura problemă… maşina cu cîrlig, darşi asta se rezolvă
      Să vezi cum îşi împlinesc astfel de vise bolnavii terminali.
      cînd aflăm că mai avem cîteva luni de trăit … atunci tragem tare . să mergem prima dată la pescuit, să mergem la ski etc.

      Răspunde
  6. Avatarul lui marinelblaj marinelblaj spune:
    21 decembrie 2011 la 8:22 pm

    Nu e o mărturie, e o destăinuire 😉 … La 14 ani am plecat de acasă la liceul militar. Nu mă interesa deloc mlităria, voiam să ajung la institutul de marină, să ajung ofiţer de marină, să mă transfer la marina comercială şi… lumea era a mea (sau deveneam preşedintele ţării? 😀 ). N-a fost să fie aşa! O banală hepatită a pus capăt planului meu… şi am renunţat. La 7 ani, înainte de a merge la şcoală, am făcut într-o singură vară turul ţării pe jos cu tatăl meu (în întregime, prin munţii ţării!). Asta ca să vedeţi, frate Marius, că dorul de ducă nu e o „suferinţă” exclusivă. Acum mi-a mai rămas o singură variantă la dorul de ducă…
    Dar visul pe care îl aveţi este chiar foarte frumos. Sper să fie şi realizabil! 😀

    Răspunde

Răspunde-i lui corinacaba Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.