Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Aceasta este o minunație de piesă! Se pot face variațiuni superbe pe linia ei melodică
Cu adevărat! Iar conținutul versurilor este, de asemenea, penetrant.
Aceasta este o minunăție de piesă! Pe linia ei melodică se pot face variațiuni superbe, de pildă, la pian.
Corect ar fi sa raspundeti punct cu punct acestei scrisori, fara digresiuni si obranicii.
http://iosifton.ro/blog/credinta-fiului-lui-dumnezeu_2015_06_25_blog
Din moment ce avem pretentia si de la un scriitor laic sa nu exagereze, folosind invective si acuzatii fara acoperire (cele sesizate de Alin Cristea), cu atat mai mult ne asteptam de la un profesor baptist, care isi respecta statutul si nu se lasa imbatat cu apa rece de niste titluri care nu ne impresioneaza. De ce? Pt ca nu titlurile ne intereseaza in primul rand ci caracterul, onestitatea, care in ultimii ani a fost pusa deoparte in multe din postarile dvs.
1. Da, voi răspunde. Deocamdată abia m-am întors de la înmormîntarea fratelui meu.
2. Alin Cristea vorbește despre invective și acuzații fără acoperire? Nu sînt curios.
3. Nu cred că m-am folosit des de titlurile mele pe acest blog. Verificați.
4. Cred că nici mai sus pomenitul nici dvs. nu aveți idee de miza acestei bătălii de vă permiteți asemenea considerații.
Spuneți: caracterul, onestitatea a fost pusă deoparte în MULTE DINTRE POSTĂRILE DVS. ÎN ULTIMII ANI. vă rog să îmi dați exact 7 postări din ultimii 2 ani sau să vă retrageți cuvintele cu scuzele de rigoare. vă rog să amintiți acele 7 postări și să argumentați despre caracter, onestitate lăsate la o parte, exact așa cum spuneți.
Aștept!