Recunosc. M-am lăsat dus. Micuța asta are har și dar. Nu știu cum a cîntat sau ce va fi făcut altceva pe scenă, dar recitarea este exemplară.
Oare de ce nu se recită astfel și în bisericile noastre. Cînd aud recitări sacadate, mecanice, ritmate precum sacadatul unui diesel pe lanț …. .
Copii de evanghelici, tinere, tineri, învățați să recitați cu duh, cu accentele corecte, cu inimă! Profesori, învățați-i pe copii să se gîndească la ce recită, învățați-i să nu spună lexeme din dinți, limbă și palatul gurii, învățați-i să respire, nu numai pe nări, dar cu suflare de viață, cu pasiune, cu entuziasm!
Ce lecție!
Predicatori! Luați aminte! Așa se rostesc adevărurile în care credem! Nu răcniți la ascultători, măturați-le mintea cu pacea cuvintelor rostite așa cum trebuie! Dumnezeu să ne ajute să fim ca niște copii, precum această copilă…
Curăță-ne Doamne casa și masa, și duhul, și trupul, de toate rătăcirile, de toate păcătuirile, de toate nelegiuirile, așa încât să nu ne rămână decât o singură grijă, un singur drum, o singură dragoste și o bucată de pâine pe masă.
Izbăvește-ne Doamne de străvechiul nostru blestem de a porni peste tot și nu a ajunge nicăieri, de a încărca mai mult decât putem duce, de a le începe pe toate și a nu duce nimic până la capăt.
Scoală-ne Doamne în zori și trimite-ne la muncă, la munca cea care nu atât pentru tine, cât pentru aproapele tău, nu atât pentru trup, cât pentru suflet. Dăruiește-ne o zi bună cu spor și hărnicie, așa încât spre seară întorși acasă, împăcați cu sine și cu lumea din jur să cinăm cu ceea ce ni s-a dat – pâine și apă. Atât.
Citiți-i neapărat istoria! Reciți astfel dacă ai durerile ei.
Cineva spunea (ştiu cine dar nu cred că e neapărat nevoie să-l numesc) că rugăciunea e cenuşăreasa bisericilor.
Aiurea…
Din nefericire poezia este cenuşăreasa bisericilor.
La noi erau douã surori care recitau așa și toți râdeam de ele.
măturați-le mintea…?
da, de prostii, de nenorociri, de murdărie… cu noi imagini, cu noi metafore
m-am gandit la altele… mersi de precizare.
Reblogged this on Petrica Moisuc and commented:
Extraordinar! Merita ascultat cu … „mintea de pe urma”…! Ideile lui Marius am dorit sa le exprim si eu pe blog la mine cand am auzit poezia…
Reblogged this on Persona and commented:
De citit, si ascultat, neaparat.
Recitarea e o practica comuna in `adunarile` np. Se `memorizeaza` versete spre a fi mai apoi exprimate intr-o maniera recitativa menita a induiosa audienta. Pardon, a o sensibiliza… Recitarea nu e predicare. E pur si simplu recitare, transpunere artistica, exprimare stilizata. Adica altceva decat predicare, respectiv prezentare, aducere la cunostinta, lamurire.
Pingback: Rugaciune – “…să cinăm cu ceea ce ni s-a dat – pâine și apă. Atât.” | Petrica Moisuc