Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Referinţa veterotestamentară din titlul conferinţei nu prevesteşte nimic bun pentru carismatici… Poate mergea şi o combinaţie de titlu în care să intre şi oarece munţi ascultători? De vindecări, scos draci, năpârci şi vorbit în limbi nu se pune problema, ultimele versete din evanghelia lui Marcu pot intra în conflict cu ineranţa Scripturii şi dau apă la moara liberalilor.
Strain pt unii
Mantuire pt altii
Nu te ai saturat de religiunea ta seaca ?
Nu vezi cum oamenii doresc ceva sa le umple golu din inima
Dzeu se ndura de cine l cauta
cine sta inchistat in traditie se uita la struguri si zic ca sunt acrii
focul ala este mintuirea pentru altii, bati cimpii, stimate domn,
Credeam ca vorbim despre un singur drum si un singur fel de mintuire, prin Isus Cristos, nu prin fapte sau alte realizari de orice fel.
Tocmai asta este problema pe care o sesizeaza acesti predicatori.
Va rataciti pentru ca nu cunoasteti Scripturile si nici puterea lui Dumnezeu, iar o ieftina manipulare a diavoului, care se poate transforma chiar in inger de lumina… si foc… va duce in penibil, ce sa mai spunem de aberatiile fata de Scripturi.
Din acest motiv penibilul si manisfetarile carismatice sint atit de inrudite. Iata de ce amendez acest fel de manifestari.
Inchistat in traditii?
si dvs. aveti traditii, domnule, faptul ca mincati cu furculita este o traditie in care v-ati inchistat,
va rog sa va pastrati agurida, nu-mi trebuie nici scremetele, nici risul de la Toronto, nici vindecari de cosuri si furuncule cu ajutorul unui fals duh sfint, nici dinti de aur nu doresc sa imi creasca din partea Duhului,
Daca aveti cit de cit respect pentru Dumnezeu, scrieti-I macar numele intreg.
Despre golu din inima nu stiu ce sa spun, dar despre golul din gramatica si din capul unora care mai scrie pe acilea am multe de spus, dar ma abtigui.
Cu rășpect,
Dinicu Strugurel Golescu