Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Frate Marius,
Multumesc pentru lectia scurta si cat se poate de utila. Mie mi-a prins cat se poate de bine.
Imi aduc aminte de “mostenirea” lasata de Ienachita Vacarescu:
“Urmasilor mei Vacaresti
Las voua mostenire
Cresterea limbii romanesti
Si-a patriei cinstire”
Cu deosebita pretuire,
Daniel BArnut
Mulțumesc de apreciere, frate Daniel.
Sperăm să folosească și aceste mici reacții mai degrabă decît lecții.
Corect! Şi în pronunţie, „T-ul” urmat de „C” obligă la un stop. Deci, „et cetera”. Dar… de ce dex-ul, în toate ediţiile susţine abrevierea „etc”? De ce nu „et.c”, dacă, de exemplu, pentru „ad-interim” tot dex-ul recomandă „a.i.”?
pentru că dicționarul este prost,
am mai spus-o
Daca dictionarul este prost atunci de unde stim dupa ce sa ne luam ?!
Pe tot netul am gasit doar etc. , adica aceasta forma fiind corecta 🙂
Dictio0narul nu este o chestiune absoluta, este produs tot de oameni, cu scadinte, cu greseli, nu este Sfinta Scriptura, si mai ales este facut sub presiunile ideologice ale perioadei comuniste,
de atunci au mai aparut si alte dictionare, Merita consultate dictionarele paralele.
nu stiam. multumim.
cu plăcere!
cu toata parerea de rau pentru corectitudinea etimologica, in cele din urma uzul dicteaza. si in engleza se prescurteaza etc. nu prea vad cum se va ajunge vreodata la et c.
in alta ordine de idei, de exemplu prefer sa spun gresit (conform normelor actuale ) butelie cu acc. pe i, decit butelie, cu acc. pe e.
ca sa nu mai spun ca doom-ul accepta dublul accent trafic, pe a, si trafic, pe i.
Este adevărat, uzul impune. Și eu scriu etc. așa tot din pricina faptului că respect uzul.
Dacă ar fi să mergem pe hipercorectitudine sau etimologizant, dar … cine mai știe atîta carte, atunci ar trebui să schimbăm o grămadă de alte lucruri.
Nu inteleg de ce dupa t e spatiu ….
Eu stiam caci corect e etc., dar acest spatiu liber ce rol are ?
VA MULTUMESC
eu știam că e corect, nu CĂCI,
pentru că este prescuratarea de la et cetera, de aceea este spațiu,
dar s-a impus etc. așa că îl lăsăm etc.
dar cel mai corect posibil este et c.
Va multumesc !
cu plăcere!
Et cetera adica si celelalte.
http://dexonline.ro/definitie/etcetera