Ieri am făcut o slujbă acasă pentru un bolnav terminal. Ne-am rugat, s-a mărturisit, i-am împărtășit simbolurile și i-am dat nădejde. Se pare că nu este nădejde deșartă.

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

79 de răspunsuri la

  1. G zice:

    Ati putea va rog sa imi spuneti cum vine asta cu marturisirea si impartasirea inaintea pastorului? Nu provin din mediul baptist si nu stiu cum se face. Este o aplicare a textului din Iacov 5?

    • Marius David zice:

      Da, așa este, o aplicare a textului din Iacov.
      Ba se poate în cazul în care bolnavul cere să se administreze botezul, apoi cina Domnului și apoi rugăciunea pentru vindecarea trupească, după ce va fi fost rezolvată vindecarea sufletească.

      • Dumnezeu a lasat pentru om tratamentul cel mai eficient, care aduce vindecare. In Iacov 5/14 este indicat tratamentul si in multe alte locuri din Biblie, dar oamenii si in mod special cei responsabili de aplicarea tratamentelor au preferat sa paseze responsabilitatea unor laici( doctori si farmacisti) si resultatele se vad. Ar fi indicat ca dvs. in calitate de pastor si toti cei ce isi doresc sanatate, sa cititi cartea :Uleiuri Biblice tamaduitoare, autor dr. David Steward ( se gaseste si in l. romana) ca de altfel si cartea dr. Hulda Clark amintita mai sus. Va mai recomand si cartea Micromiracole de dr. Ellen Cutler, ca sa aveti o imagine cat mai completa.Cred ca este bine sa stim care este cauza bolilor, pentru ca sa stim sa ne ferim de boala( preventia este mult mai usoara decat vindecarea).. Cauzele tuturor bolilor sunt legate de nesatisfacerea NEVOILOR DE BAZA ale organismului uman (apa, aer, lumina, caldura, odihna, mancare, Dragoste Divina, miscare si magnetism).Acest lucru face ca in corpul uman sa apara toxine( din exterior sau produse din interior).. Un specialist genetician spunea: imbatranirea este cauzata 10% genetic si 90% de toxine. Aceste toxine nu numai ca produc o degradare a organismului uman(imbatranirea), dar ele pot declansa dereglari puternice care duc la boala.Dr. Hulda Clark mentioneaza o sursa puternica de toxine provenite de la paraziti, care produc boli grave. Dar pe langa toxinele parazitilor noi acumulam in corp toxine din apa, aer, mancare, stres ( stari emotionale ca: frica, manie, ura, invidie, etc.)etc.Leacurile lasate de Dumnezeu( uleiuri esentiale, extracte din plante sau diverse roci, ape minerale etc. , elemente creeate de Dumnezeu) dezintoxica corpul de toxine, actioneaza pe receptorii celulari si modifica informatia eronata a ADN-ului si astfel produce vindecarea.Gasiti astfel de produse foarte eficiente in dezintoxicare pe http://www.detoxaminaustria.com, Atitudinea noastra pozitiva si rugaciunea cresc eficienta produselor naturale amintite foarte mult.Un proces complet de vindecare presupune :curatenie interioara de toxine( aici includem si pacatele), diminuarea surselor ce aduc toxine in corp si un stil de viata sanatos care inseamna satisfacerea Nevoilor de baza ale organismului uman.Imi pare rau ca spatiul acesta este foarte redus si nu pot spune mai multe, dar sper ca Dumnezeu sa va ajute si sa descoperiti adevarata vindecare.
        Constantin

  2. Trupul se vindeca cu trup sau cu simboluri?

    • Marius David zice:

      ai putea să fii mai specific în întrebarea ta?

    • Marius David zice:

      dar înainte de a continua formularea întrebării, te rog să faci distincție între semne – semiotică, semioză și simboluri, simbolistică, simbolizare.
      Cu pornire, te rog, de la etimon.
      Apoi discutăm și distincția dintre Trup și trup, transubstanțiere, metabole și simbolizare.
      Be my guest!

    • Vasile zice:

      Stimate Marius, eu nu sunt academic, erudit, si nu am venit cu gand sa ne batem in academisme. Nu stiu ce este semioza, etimonul, metabola. Ar trebui ca si baptist?

      Intrebarea mea e deajuns de specifica pentru dvs.

      De ar fi sa mai clarific ceva, as avea nevoie eu de inca o clarificare. „simbolus” mai inseamna ce a insemnat odata?

      • Marius David zice:

        Nu, întrebarea este prost pusă și pentru o problemă prost pusă nu există rezolvare corectă spunea Grigore Moisil.

        Deci… ce ați vrut să întrebați de fapt prin întrebarea foarte criptică și nedetaliată… dacă trupul se vindecă cu trup sau cu Trup sau cu simbol?
        Deci?

    • Vasile zice:

      Deci pana la urma intrebarea se poate sa fie mai degraba criptica si nedetaliata decat proasta. Ceea ce nu trebuie sa mire, caci crestinilor (si evreilor) multe lucruri le-au fost lasate criptic si nedetaliat.

      Eu inca cred ca intrebarea este precisa si ca dvs. o intelegeti. Daca intrebarea nu e de inteles atunci va rog sa ma scuzati si sa ignorati interventia mea aici.

      • szromulus zice:

        Vasile poti te rog sa elaborezi putin din moment ce ai pus intrebarea pe public si nu pe privat? Asta in ideea ca si noi (mai putin priceputi in ale vietii si scripturii) sa intelegem ceva, desigur daca se poate 🙂 . Poate fi o chestiune interesanta. Merci

        • Marius David zice:

          Da, corect, o întrebare de genul acesta terbuie elaborată pentru că ne aflăm în înțelegerea Euharistiei
          ori spre transubstanțiere (catolic)
          ori spre metabole (ortodox)
          ori spre consubstantiere (protestant)
          ori spre semiotica anamnetica (evanghelici)
          ori spre simbolica (propunerea mea, modelul pe care îl elaborez de vreo 18 ani)
          de asta i-am cerut lui Vasile Tomoiaga sa isi precizeze inrebarea pentru ca am o banuiala cam spre ce bate 🙂

          • Agnusstick zice:

            Greu de înţeles diferenţa dintre transsubstanţiere şi metabole… dacă o fi vreuna de fapt.

            From the popular work The Orthodox Church by Bishop Kallistos (Timothy) Ware:

            „As the words of the Epiclesis make abundantly plain, the Orthodox Church believes that after the consecration the bread and wine become in very truth the Body and Blood of Christ: they are not mere symbols, but the reality. But while Orthodoxy has always insisted on the REALITY of the change, it has never attempted to explain the MANNER of the change: the Eucharistic Prayer in the Liturgy simply uses the nuetral term metaballo, to ‘turn about’, to ‘change’, to ‘alter’.
            „It is true that in the seventeenth century not only individual Orthodox writers, but Orthodox councils such as that of Jerusalem in 1672, made use of the Latin term ‘transubstantiation’ (in Greek, metousiosis), together with the Scholastic distinction between substance and accidents. But at the same time the Fathers of Jerusalem were careful to add that the use of these terms does not constitute an explanation of the manner of the change, since this is a mystery and must always remain incomprehensible.
            „Yet despite this disclaimer, many Orthodox felt that Jerusalem had committed itself too unreservedly to the terminology of Latin Scholasticism, and it is significant that when in 1838 the Russian Church issued a translation of the Acts of Jerusalem, while retaining the word transubstantiation, it carefully paraphrased the rest of the passage in such a way that the technical terms substance and accidents were not employed.
            „Today a few Orthodox writers still use the word transubstantiation, but they insist on two points: first, there are many other words which can with equal legitimacy be used to describe the consecration, and, among them all, the term transubstantiation enjoys no unique or decisive authority; secondly, its use does not commit theologians to the acceptance of Aristotelian philosophical concepts.” (Timothy Ware, The Orthodox Church, page 283-284)

            • Marius David zice:

              L-am audiat direct la Oxford pe Episcopul Kallistos Ware conferențiind asupra acestei teme în cadrul cursului său de patristică.
              Procesul descris este aproape identic, dar termenii sînt diferiți și se insistă asupra acestui lucru în dogmaticile ortodoxe mai noi.
              Catolicizarea limbajului tehnic ortodox, un fenomen nedorit, care a infiltrat și un aparat conceptual străin dogmaticii ortodoxe tradiționale, acest fenomen al catolicizării a fost atacat de Stăniloae și toată școala pe care a reprezentat-o.
              Sub influența teologiei lui Andrutsos s-a produs un dezastru în educația unor generații întregi de teologi.

              Exact aceasta este tema pe care am abordat-o față de dînsul în întrebări, temă care a continuat chiar în casa dînsului. Exact despre tema Euharistiei prin comparație… Catolici, Ortodocși, Protestanți, NEoprotestanți. Exact asta am discutat. TEma este amplă și aș concluziona cu una dintre spusele dînsului…
              Dialogul a mers cam așa:
              – Deci… ortodocșii nu cred în transubstanțiere…
              – Nu, ortodocșii nu cred în transubstanțiere. noi nu folosim ACEST termen, care este o slabă descriere a ceea ce se întîmplă ADEVĂRAT în momentul epiclezei.

              Am încercat să redau cît de fidel.

            • Agnusstick zice:

              Destul de trist… Iată un exemplu de modul în care se poate privi problema ADEVĂRATELOR diferenţe (sursa – http://www.orthodoxresearchinstitute.org/articles/liturgics/ziton_epiklesis.htm):
              The whole life of the Orthodox Church is in the Holy Spirit. Thus through the Holy Spirit is all accomplished. The priest invokes the Holy Spirit to change the gifts. The Roman Catholics reject Christ’s presence in the Liturgy in our consecration as we have it, because the Roman Catholic priest takes the place of Christ: taking the full power of Christ. The Roman Catholic belief is that the priest is another Christ, and he needs no special need of prayers, because He is Christ. There is no need for the Holy Spirit in the act. But John the Baptist only recognized Christ because the Spirit descended and remained upon Him. “And John bear record, saying, I saw the Spirit descending from Heaven like a dove, and it abode upon him. And I knew him not: but he that sent me to baptize with water, the same said unto me, upon whom thou shalt see the spirit descending, and remaining on him the same is he which baptizeth with the Holy Spirit.” (John 1:32-33) Thus we see that Christ worked all in the Spirit: so how can the Roman Catholic priests say that the Holy Spirit is not needed to change the gifts into the true Body and Blood of Christ if in reality the Roman Catholic priest is another Christ?

              • Marius David zice:

                da, cunoscut tipul acesta de retorică, de aceea este interzis oricărui ortodox să participe la Euharistia Catolică,
                vă amintiți incidentul cu Nicolae al BAnatului?
                a trecut razant pe lîngă caterisire și coborîre din scaunul episcopal.

              • Agnusstick zice:

                Că e interzis n-ar fi atât de grav, dar am văzut pe forumuri păreri ale laicilor ortodocşi şi catolici care jurau că o singură Cină luată la ceilalţi te transformă pe vecie. Devii dintr-una într-alta şi viceversa, ortodoxul catolic. Adică un fel de transbisericizare sau metaboloizare.

              • Marius David zice:

                Sick! In my humble ecclesiastical opinion!

          • Agnusstick zice:

            Un document interesant pe marginea dialogului teologic din 1935 între BOR şi o delegaţie anglicană – este vorba şi despre Euharistie.
            http://www.churchsociety.org/churchman/documents/Cman_051_4_Johnson.pdf

      • Marius David zice:

        N-am spus că este o întrebare proastă, dar sînteți de acord că poate fi o întrebare pusă prost, o întrebare bună, dar pusă prost sau prea superficial aruncată într-o discuție extrem de sensibilă și cu prea multe nuanțe. Este unul dintre stîlpii teologiei practice și ai eclesiologiei.

        Eu înțeleg unde BATEȚI, dar nu înțeleg din ce punct pornește întrebarea, adică de la ce paradigmă și de la ce model teoretic asupra Euharistiei porniți cu întrebarea,
        Am enumerat principalele posibilități în cursul acestor răspunsuri cîteva minute mai devreme.

    • Vasile zice:

      Romulus, chiar este o chestiune interesanta. Dar toata e in Scriptura. Desigur, nu e pentru omul grabit, ci e un jumatate de verset aici, un sfert dincolo, mai multe versete in Ioan, cateva in Luca, unele in Corinteni, dar omul priceput le gaseste. Adica nu neaparat priceput, ci celui care i sa da sa le gaseasca. Revenirea familiei sfinte din Egipt este profetita intr-o jumatate de verset dintr-un profet „mic”. Oricum, toata sarada asta se descifreaza destul de simplu. Intrebarile sunt astea: cine este Cristos, ce se mantuie, si cum se mantuie.

    • Vasile zice:

      Stimate Marius, va rog sa ma credeti ca eu nu sunt familiar cu modelele teoretice ale intelegerii euharistiei, cu exceptia a ceea ce am experimentat personal, respectiv cu exceptia a frunzaririi grabite a unor documente nu foarte substantiale. Intrebarea mea este „imprecisa” pentru ca nu pot fi precis, pentru ca Biblia, sa fim onesti, are o oarecare imprecizie. De asta, probabil, unii zic ca e taina, euharistia.

      Ce cunosc eu cu trupul e asa: ca ortodox, pana pe la 20 de ani m-am impartasit o data pe an, de Paste, cu trupul si sangele Domnului. Asa spune preotul. Eu nu intelegeam insemnatatea, nici teologica, nici soteriologica, nici de alta natura, a acestor cuvinte, sau a „elementelor” euharistiei.

      Dupa 20 de ani am luat Cina Domnului, pe care dvs. ca pastor o oferiti, sau o impartasiti, sau nici nu stiu cum e mai bine sa ma exprim. In general am cam fost atent la cuvintele care se folosesc cand e explicata Cina, poate ca reminescenta din cresterea mea in spatiu ortodox, gandeam ca nu e un simplu ritual sec ci e ceva mai presus de ratiunea imediata.

      Aceasta letargie a mea a fost oarecum zguduita de Scriptura. Nu e nevoie sa spun mai multe aici, toti citim Biblia. Acuma depinde si de traducere. Dar sa zicem ca Biblia Cornilescu e deajuns pentru a incepe sa pui intrebari.

      Voi incheia printr-o scurta istorioara.

      Un frate il intreba pe unul din cei ce predica in biserica: „care este semnificatia eclesiologica a faptului ca copiilor li se permite sa manance din painea de la Cina?”
      „Nici una.” a fost raspunsul. E doar paine.
      Mi-a mai zis ca la bisericile baptiste mai vechi fratii nu tratau oricum painea de la Cina, si, mai ales, nu o aruncau. A zis ca nu stie ce se intampla cu painea aceea, dar ca nu era aruncata.

      Cam aici se incheie istorioara.

      • Marius David zice:

        Nu, povestea Euharistiei ca taină și ca Taină este lungă și nu trebuie adusă în discuție aici. Aceasta este o altă discuție.
        Impresiile personale din momentul euharistic nu țin rol de acoperire teologică.

        Scuza… eu nu știu, eu nu cunosc, nu ține. Dacă doriți să discutăm acest aspect, atunci trebuie să știți. Scuza lipsei de calificare în acest domeniu care este de competența tuturor creștinilor este … inescuzabilă.
        Toți trebuie să facem teologie! Toți FACEM teologie, cînd ne atingem de elemente.

        Acum, să revenim. Cele două paradigme care se intersectează din păcate în mintea dvs. sînt cu totul opuse și pornesc de la premise și presupoziții complet diferite.
        Dacă veți dori cîndva pot conferenția pe această temă undeva, dar aici nu este spațiul potrivit. Nu avem niciunul răbdarea de a scrie și de a citi peste 40 de pagini.

        Nu, nu este un simplu ritual, de fapt nu există nicăieri UN SIMPLU RITUAL. Ritualurile există ca să nu fie simple. Întotdeauna este invocată o altă realitate. Este simplu ritual pentru cei de afară, cel necredicions, însă din interiorul oricărui sistem ritualic ritualul nu este un simplu ritual. Nici măcar în bisericile evanghelice.

        Despre istorioara dvs.

        Au avut dreptate toți cei implicați. Și acela care a spus … e doar pîine și frații care nu aruncau pîinea, pentru ei nefiind doar pîine, ci o piîine pusă de-o parte.

        • Vasile zice:

          Stimate Marius, imi pare rau de pripeala si de neatentie. E drept, despre painea si vinul euharistic trebuie sa vorbim foarte atent, dar si mai bine e sa nu vorbesc daca nu am ce spune.

          Va doresc succes in stradania pentru un stil de viata sanatos.

          • Marius David zice:

            dacă spuneți că nu aveți ce spune… totuși ce luați în prima Duminică din lună? pîine, vin, rememorați, experimentați o transformare, o alchimie spirituală?
            luați Trup devenit?

            ce luați duminica …
            și pe bolnavul pe care l-am uns cu ulei, ce l-a vindecat, rugăciunea sau uleiul?
            Pardon, trebuie să precizez, era ulei de floarea soarelui din care cu puțin înainte se turnase să se facă omletă.

            • Vasile zice:

              Stimate Marius, întrebarea dvs. este potrivită pentru că eu însumi am uitat să mă întreb. Sper că am luat exact ce au luat şi apostolii la acea primă Cină. N-aş vrea să mai fiu ignorant „Căci cine mănâncă şi bea, îşi mănâncă şi bea osînda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.”

              Ce l-a vindecat pe bolnav? Nu ştiu. Ştiu doar că în VT lepra oamenilor şi a caselor era „tratată” de preot. Şi că în NT sarcina vindecării a rămas în Biserică.

              • Marius David zice:

                corect, atunci există cel puțin o transformare, asta merge spre consubstanțialism.. cine știe ce bea, în mîna lui este Paharul Domnului (nu sîngele, ci Paharul Domnului), cine nu știe…. în mîna cui nu știe același pahar devine Paharul dracilor, simplu.

                Dacă sarcina vindecării a rămas în biserică, de ce mergeți la stomatolog.

  3. O cunostinta de la noi de la biserica a murit de curand dupa un an de tratamente naturiste. Poate nu a citit cartea care trebuie, sau nu a facut tratamentul in perdiode multiplu de 7. Sigur ar mai fi fost in viata acum. 7 este numar magic. Sau multipli de 3.

    Cu tot respesctul, dar cei care promoveaza vindecarea tuturor tipurilor de cancer, miros a sarlatani de la distanta.

    Toate aceste miraculoase vindecari sunt promovate doar prin marturii si retete extrem de emirice, dar imbibate de elemente semi-magice (3, 7).

    Niciodata studii riguroase, stiintifice. Fiindca acesti ‘vindecatori’, nu sunt specialisti in cancer. Nici nu stiu de multe ori ce este cancerul. Vindecatorul care a ucis-o (nu pot sa spun altfel) pe cunostinta noastra ii spunea „mai ai rabdare ca se sparge buba si te vindeci”. A amagit-o asa luni si luni de chin.

    • szromulus zice:

      nop, lumea „miracolelor” medicinei alternative este mare si vasta, trebuie doar umblat lumea in lung si in lat. nimeni nu vine sa le puna pe tava, pe de alta parte welcome intr-o lume a intereselor si aici nu ma refer la ale pacientului….

    • Marius David zice:

      De acord, Cristian Pascu, totul trebuie luat cu prudență și după încredințare,
      nu știu sigur ce aș face dacă aș fi diagnosticat azi cu cancer, dar este o probabilitate foarte mare că aș refuza chemo și radio și aș lua-o pe calea pe care merg acum,
      voi explica de ce la sfîrșitul celor 21 de zile.
      S-au petrecut cîteva chestiuni în corpul meu de care vă voi da socoteală

  4. Cunosc multe lucruri cu privire la cancer pt ca sunt medic si sunt de accord ca aceste boli in unele cazuri pot sa fie prevenite printr-o dieta fara carne, vegana, etc…

    Dar, oameni buni! Cancerul nu se vindeca in doua, trei saptamani cu dieta de nuci! Promovarea acestei retete poate a duca pe foarte multi in eroare. Si unii care formeaza asemenea retete ca solutie, sunt absolute vehement impotriva ratiunii medicale moderne pe motiv financiar.

    Sper ca nimeni nu va fi dus in eroare cu asemenea ‘vindecare’

    • L.I. zice:

      si daca esti medic ai impresia ca stii totul? sunt cazuri in care oameni au refuzat sa asculte de medici, tratandu-se naturist si vindecandu-se; inclusiv de cancere. ca se intampla sa nu functioneze la toata lumea, e alta poveste. medicii nu stiu decat sa faca biopsie, sa vada ei culmea ce-i acolo musai, c-altfel nu pot dormi noaptea, apoi sa extirpe tumora daca este posibil, si apoi dai cu chimio si radio terapie, chinuindu-l, pana baga omul in pamant. cei care totusi reusesc sa supravietuiasca, putini, reusesc pt ca asa e voia Domnului si nu pt ca au dat rezultat terapiile de mai sus, cand in cele mai multe cazuri nu dau. mai sunt de parere ca la descoperirea unei tumori este bine s-o lasi acolo unde e, sa n-o zgarnesti, ca mai rau faci, ci sa incepi sa te tratezi naturist, incercand sa se reduca dimensiunea ei sau chiar eliminarea ei. in momentul in care ai facut biopsia, cam se cunoaste traseul bolnavului. e clar ca buna ziua cum se imprastie apoi celulele canceroase. cunosc medici de aceeasi parere; experienta le-a demonstrat-o.
      cat despre metoda de mai sus, nu cred nici eu in ea. scrie clar ca este pt deparazitare si nu pt eliminarea tumorii.

    • Marius David zice:

      Sigur, delight, sînt de acord cu ce spui, vezi că am mai pus o postare azi.

  5. Ana O. zice:

    ce a lucrat la unii nu lucreaza la altii; sunt si factori psihologici ce contribuie la vindecarea cuiva nu numai factorii alimentari.
    Daca exista teama, stress, anxietate, indoiala, etc, acestea lucreaza impotriva orisicarei vindecari.
    Scrie ca un duh mahnit usuca oasele; asta seamana a cancer la oase. Nu cred ca sucul de vegetale sa lucreze la cel cu duh mahnit sau trist.

  6. stp zice:

    E un subiect sensibil, dar vreau doar să spun şi eu ce au mai spus şi alţii aici. Trebuie spirit critic cînd citeşti astfel de reţete miraculoase; de cîteva ori am auzit de cărţi sau am primit mesaje pe email despre cum se vindecă cancerul: suc de lămîie, miere, seminţe de piersici, carne de rac, şi altele de care nu îmi aduc acum aminte. Cineva m-a sunat că ar vrea să comande o carte din Romînia la 200$, despre o reţetă de vindecat cancerul care e garantat că funcţioneaza.

    Despre autoarea Hulda Regehr Clark, autoarea la “The cure for all cancers”, citind Wikipedia am aflat că a murit din cauza unui cancer. Şi că a trebuit să plece din Statele Unite pentru că autorităţile au catalogat-o ca fiind nefondată ştiinţific şi potential frauduloasă…

  7. szromulus zice:

    Cu siguranta exista multe esecuri ale medicinei alternative, in schimb cate esecuri exista in medicina alopata, cati medici mor de cancer, cati medici ajung sa fie vindecati de cancer? Good question Isn’t It ?

    • Marius David zice:

      dragii mei, ați auzit cumva de vreun grup de entuziaști care au fost vindecați cu chemoterapie, un ong, ceva, o organizație, o demonstrație de bucurie, o conferință, o celebrare, o săerbătoare ….
      știu o mulțime de astfel de întîlniri ale celor vindecați prin puterea lui Dumenzeu presărată printre verzituri, dar nicio inițiativă de felul acesta pentru chemoterapiați, de ce? pentru că există prea puțini supraviețuitori pentru așa ceva

      • Mi minor zice:

        Va inselati. In primul rand exista multi supravietuitori. Sansele de supravietuire depind de tipul de cancer (tipul celular, mutatii genetice asociate etc) si multi alti factori (stadiul la diagnostic, varsta la diagnostic, alte boli pe care le are pacientul, daca tratamentul este bine condus sau nu).
        Nu este la fel pentru toate cancerele deci, dar daca vorbim numai despre leucemia acuta limfoblastica la copil, supravietuirea (dupa tratament) la 5 ani de la diagnostic a crescut de la 20% in 1966 la 96% in 2005 (http://goo.gl/uNAN7 – pag 169). Remarcabil, nu?
        In al doilea rand, desi nu stiu de intalniri ale celor vindecati prin chimioterapie, stiu de fundatii care strang bani pentru chimioterapice pentru pacientii care nu si le pot procura, sustinute de parinti ai caror copii au trecut prin boala. Cam acelasi lucru, nu? Un pic mai profund chiar, as zice.
        Nu pot si nici nu vreau sa-mi imaginez un copil cu leucemie care se trateaza 6 luni cu cruditati… ar fi o adevarata tragedie. Si numai daca ma gandesc la datele pe care le-am pus mai sus eu sunt de parere ca aceia care promoveaza baliverne de genul cruditati pentru vindecarea cancerului ca alternativa la chirurgie/chimioterapie/radioterapie trebuie batuti cu nuiele dimineata, la amiaza si seara. Nu am nimic cu regimurile alea, dar ele nu vor fi niciodata substitut la tratamentele obisnuite pentru cancer.
        Am citit articolul dvs cu 3 zile in urma si initial n-am vrut sa spun nimic, dar n-am mai rezistat vazand ce tampenii circula pe aici. Si va spun cu tot curajul si cu toata responsabilitatea: aveti grija, ceea ce spuneti ar putea dauna cuiva. Mai ales ce spuneti dvs, ca pastor.
        Doamna aia care s-a diagnosticat cu 3 luni in urma cu cancer la colon si deja s-a vindecat in 3 saptamani…ce sa zic, slava Domnului, asa sa fie, si mai vorbim peste 5-10 ani. Daca diagnosticul a fost corect. Asa sa fie, zic din nou!
        @ L.I (si pt altii cu aceeasi atitudine): ar fi bine sa va pastrati un pic de smerenie in fata unor lucruri de care nu aveti pic de habar. Just in case.

        • Mi minor zice:

          Exista un dicton clasic in medicina: „primum non nocere”, intai de toate sa nu daunam. Nu doar doctorii sa si-l insuseasca, ci toti cei care propun solutii. Si uite ca nu numai buruienile otravitoare pot face rau, ci si varza si mujdeiul de usturoi.

        • L.I. zice:

          mi minor, pic de habar n-au prea multi medici. cel putin in romania. nu cred ca este un roman care sa nu se fi lovit de incompetenta medicilor romani. stiu eu cum se iau examenele la medicina, si vin aici apoi sa spuna despre altii ca n-au pic de habar. f tare.

          • Gabriel zice:

            vezi ca medicul de care vorbesti este din Hamerica.

          • alina c zice:

            L. I.,stii tu cum se iau examenele la medicina….brava! cum se iau? Ia spune-ne. Eu stiu cum le ia sora mea, studenta la medicina in anul VI, cu bursa de merit. Te rog nu generaliza! Esti foarte enervanta cum le stii tu pe toate. Si doar tu ai dreptate.

            • Marius David zice:

              exact, să nu generalizăm, există și școli bune de medicină în țară, pe lîngă inflația asta de școlițe de felceri de prin toate orașele minore.

              • L.I. zice:

                dle Cruceru, acestea sunt realitati din cele mai bune universitati din Romania. nu vorbesc de universitatea din Cucuietii Vechi. sa fim seriosi, stim cu totii ca este asa. daca nu, ne facem ca nu stim. de ce au cazut anul trecut atat de multi la examenul de bacalaureat? pt ca nu s-au pregatit, mizand ca vor putea copia. asa se iau in romania examenele! daca am generalizat nu inseamna ca toti iau examenele copiind.

            • L.I. zice:

              bravo surorii tale! si sora mea a fost cu bursa de merit (prima din vreo 80-90 de studenti cati sunt in an). din pacate nu s-a putut mentine tot prima (bursa de merit tot a avut; cred ca un semestru n-a avut), din cauza unor studenti mai „merituosi” ca ea care au luat examenele cu castile in urechi. mai sunt si alte metode. si nu doar la medicina se intampla asta. nu vreau sa spun prin asta ca sora ta sau mi minor au procedat sau procedeaza la fel, insa mai usor cu „nu aveti pic de habar”. si daca nu procedeaza si ei la fel, n-ar trebui sa se simta ofensati.

        • Marius David zice:

          Sigur, am cunoscut și eu supraviețuitori, întrebarea mea a fost de ce nu se organizează să ne aducă lumina? majoritatea sînt răniți, frustrați și cu părere de rău că au trecut prin acel experiment. Nu o dată am auzit… mai bine muream atunci…
          În biserica noastră, între prietneii noștri avem supraviețuitori care au trecut prin chemoterapie. Asta nu desființează posibilitățile, alternativele.
          Eu am spus altceva în fond și pe fond ca pastor, vă rog să urmăriți șirul comentariilor.
          Reafirm aici RUGĂCIUNEA FĂCUTĂ CU CREDINȚĂ și mărturisirea păcatelor, acestea vin spre vindecare, în conformitate cu Iacov 5.
          Celelalte?
          Dacă bolnavul este încredițat că ȘI chemoterapia îi va face bine, să meargă pe mîna medicilor, dacă are altă încredințare, să meargă pe acea încredere.
          N-am sfătuit pe nimeni niciodată să meargă pe una dintre alternative în dauna celeialalte. Am spus ce aș alege eu într-o asemenea situație în măsura în care am acum informația și încredințarea.

          • Mi minor zice:

            Stiti, cand un betiv spune ca s-a vindecat peste noapte de boala bauturii toti il privesc cu suspiciune, dar cand se vindeca un bolnav de cancer cu o cura de 3 saptamani de fânețuri toti cadem pe spate. Asta pentru ca lumea nu stie (nimeni nu stie pana nu e atins el personal sau cineva apropiat) cat de serioasa e boala asta numita cancer. Si pentru ca oamenii nu stiu cat de serioasa este boala, nu-si dau seama ca ea intr-adevar NECESITA un tratament cu posibile efecte adverse grave. Si atunci prefera un tratament usor, ba cu varza si mujdei de usturoi, ba cu coacaze si nu stiu ce preparate care, vorba aia, “cresc imunitatea”.
            Dati-mi voie sa cred (si o cred dupa ce mi-a dovedit-o experienta) ca in cazul multora dintre cei care cer vindecare de la Domnul, FRICA de a face un tratament cu implicatii serioase dar cu posibil efect trece deseori in ochii altora drept CREDINTA ca Dumnezeu poate vindeca. Facem rugaciuni arzatoare pentru vindecare, dar de frica tratamentului. Cautam victoria, dar fara lupta. De asemenea, cred ca uneori cei care conving pe altii sa urmeze tratamente de-astea usoare o fac din comoditate si nu din credinta, ca sa nu se implice prea mult intr-un caz care necesita foarte mult suport emotional si material. E mai usor sa spui unuia ca Domnul il vindeca, sa te rogi pentru el (si/sau sa ii recomanzi o cura naturista), decat sa-l vizitezi consecvent la spital si sa-i stai alaturi atunci cand se teme ca va muri in lupta cu vreo infectie.
            Si sunt multe alte lucruri care fac problema complexa. Din pacate nu am vazut inca situatii in care batranii bisericii sa se fi rugat pentru vindecare si sa se fi intamplat, DAR departe de mine gandul de a nega ca se poate. Cred in puterea regeneratoare a invierii lui Isus, si cred ca intreaga creatie va fi restaurata prin ea, dar Domnul nu raspunde tuturor rugaciunilor, si chiar uneori vad ca pe o mai mare minune cand un om trece prin boala cu capul sus, decat atunci cand se vindeca. Si mai cred ca de multe ori si un tratament bun, in orice boala, poate fi zadarnicit de un univers interior plin de deznadejde, in colaps.

            Raspunsul cu apa il iau ca pe o gluma – cred ca e evident ca ma refeream la a inlocui chimioterapia cu mujdeiul de usturoi, nu la intoxicatia cu mujdei. Nu stiu daca se moare din asta, dar sigur si ea e neplacuta, cel putin de la miros. 🙂
            Un dis-claimer: cred ca fiecare este liber sa aleaga tratamentul in dreptul propriei lui persoane. Nuielele de care ziceam sa fie rezervate celor care vind retete de vindecare si le dau ca sigure cand nu exista studii serioase care sa le dovedeasca, ci doar „marturii”.

            @L.I: Doamna/d-soara, nu ma cunoasteti si chiar daca m-ati cunoaste nu cred ca mi-ati putea evalua cunostintele medicale. Nu ma pot cobori la nivelul insinuarilor dvs. penibile.

            • L.I. zice:

              „Asta pentru ca lumea nu stie (nimeni nu stie pana nu e atins el personal sau cineva apropiat) cat de serioasa e boala asta numita cancer. Si pentru ca oamenii nu stiu cat de serioasa este boala, nu-si dau seama ca ea intr-adevar NECESITA un tratament cu posibile efecte adverse grave.”

              POSIBILE? mama mea a fost operata de cancer la colon acum 7 ani. radioterapia (daca stiam dinainte, o refuzam si pe asta) administrata de o preainteligenta colega a dvs, i-a ars vezica urinara. nu cred ca trebuie sa va spun eu ce inseamna asta, ce chinuri a indurat si indura de atunci din aceasta cauza. dupa 2-3 ani, avand metastaze la ficat, colegul dvs oncolog a recomandat citostatice (care cica-i vor prelungi viata) si sa-i pregatesc cosciugul. atunci a fost ultima data cand ne-am vazut cu el. o fi crezut ca suntem nebune, nu ma intereseaza, dar am refuzat citostaticele. PRIN MILA SI BUNATATEA LUI DUMNEZEU mama traieste si acum. sunt sigura ca daca le facea, mama nu mai era, asa cum nu mai sunt alte persoane pe care le cunosc si care au ascultat orbeste de medici curantindu-se in niciun an. deci stiu.

        • szromulus zice:

          Cati medici apeleaza la chimioterapia in cazul in care ei sau apropiatii lor sunt intr-o situatie de acest fel? Ori daca majoritatea medicilor considera terapia buna pentru pacienti, dar nerecomandabila pentru propria familie, atunci concluzia este clara…

          • Mi minor zice:

            Da, ar insemna ceva daca ar fi asa, dar… exista majoritatea aia despre care vorbiti? Eu unul nu cred. Dvs cati medici cunoasteti care sa fi refuzat chimioterapia?

          • szromulus zice:

            Ca sa clarificam putin lucrurile, eu mi-am aratat deschis, pe blog viziunea mea. Sunt adeptul gandirii descoperirilor facute de prof. dr. Bruce Lipton, dr Hamer si multi altii. Daca le cunoasteti parerea si ati studiat viziunea lor atunci e ok.

            Exact cum spunea si Marius in unele comentarii la acest articol, cei care au urmat chimioterapia isi blastama zilele, multi prefera sa fii acceptat moartea. Mai mult am rudenii medici, diferenta e ca un medic abordeaza problema intr-un fel la cabinet, pe bloguri, in fata opiniei publice, iar in alt mod in viata privata.

          • szromulus zice:

            In timp ce la unele capitole descoperirile moderne au adus medicina alopata la un nivel satisfacator, astfel tratarea unor boli a devenit o rutina, la alte capitole cum ar fi cancerul solutiile oferite sunt intr-o continua evolutie, dar nici pe departe la nivelul de a solutiona problema intr-un mod acceptabil.

            Dialogul cu specialisti ai domeniului ar evidentia cateva categorii importante, specialisti care considera ca descoperirile actuale promovate pe linie universitara sunt absolute si definitive, specialisti care inteleg procesul evolutiv al stiintei si faptul ca evolutia stiintifica inseamna schimbarea paradigmelor, inclusiv catalogarea unor concluzii mai vechi ca fiind eronate. Prima categorie este dominanta, fiind marcata de specialisti care nu inteleg progresul stiintific, dar respecta codul deontologic de negare a oricarei teorii neacceptate pe linie academica de la mic la mare, fara a-si pune macar o problema de un anume fel. Un bun profesionist in schimb, intelege ca un sistem stiintific (indiferent care este el) are la baza un sistem axiomatic de la care se porneste, acesta fiind considerat un dat de la care se construieste intregul sistem de cercetare. Pe de alta parte exista proiecte exceptionale care ar schimba directia de evolutie a medicinei, dar nu sunt validate ca sa fie incluse in sistemul universitar. La baza cercetarilor medicale fizica este o ramura aparent lipsita de importanta, cu toate acestea este „masa pe care se studiaza”. Fizica a evoluat intr-o directie foarte interesanta in ultimii 100 de ani, dar nu toate domeniile stiintifice au preluat in timp util noile paradigme. Ce se intampla daca unele dintre concluziile fundamentale se schimba? Exista probabilitatea ca intreg sistemul sa necesite updatari corespunzatoare.

            Capacitatea de a privi propriul domeniu de activitate cu un spirit critic si totodata constructiv este doar apanajul unor cercetatori de buna calitate, desi consider ca ar fi un lucru necesar oricarui profesionist. Meseriile pe care le profesam indiferent ca este rocket science, medicina, IT, design de cladiri gigante in lume sunt intr-o continua evolutie, astfel multe concluzii devin obsolete, in timp ce altele le iau locul, asta nu imi face ca meseria sa imi fie o prostie, dimpotriva o face sa fie puternica.

            In momentul in care chimioterapia, radioterapia au o rata de succes de 5%? urmate de transformarea supravietuitorului intr-un dezastru viu, cu siguranta ca un pacient pus in fata unor astfel de alternative trebuie sa aiba libertatea de asi hotara singur soarta analizand si luand in calcul si alte posibilitati. Si raman la ideea ca doar un bun profesionist are capacitatea de asi analiza cu un ochi critic stiinta pe care o promoveaza intr-un mod in care sa contribuie la evolutia ei(se intelege ce am vrut sa spun).

      • Daniel Buda zice:

        Marius, de ani de zile de cand vin pe blogul tau ma feresc sa ma bag la discutii de filologie sau teologie pentru ca asa cum spui tu n-ar trebui sa ne bagam unde nu ne pricepem. Sunt de parere ca ai trecut de mult in teritoriu unde nu ai ce sa oferi………medicina. Las-o dom’le-n pace. Te pricepi prea bine la celelalte. Bucura-ne cu ele. Scuza-mi indrazneala.

  8. szromulus zice:

    In lumea celor care se orienteaza spre medicina alternativa, fie ea alimentatie naturista, medicina intuitiva, medicina orientala(care este de foarte multe tipuri) etc, majoritatea sunt persoane dezamagite de rezultatele medicinii alopate. Ca atare m-as feri sa ii acuz de lipsa de IQ pe cei care au avut curajul sa isi orienteze periscopul spre alte solutii din ratiuni de eficienta.

    Medicina alopata este buna, cei mai multi dintre noi beneficiem de rezultatele ei, in schimb ca orice domeniu stiintific este intr-o continua expansiune, rezultate mai vechi devin obsolete, locul lor fiind ocupat de noi concluzii si rezultate. In plus toti depindem de evolutia tehnologica, rezultatele medicinii evolueaza proportional cu cele tehnologice. Stiinta este un instrument care nu opereaza de la sine ca forta gravitationala, ci depinde de oameni, de interese, de fonduri, de aprobarea proiectelor. De multe ori proiecte cu potential sunt inlaturate, stopate sau nu sunt publicate din diverse motive, din ratiuni de business. Este un lucru cunoscut pentru ca stiinta procedeaza similar in orice domeniu, pe de alta parte orice medic inteligent, cu experienta cunoaste aceste aspecte. Toate acestea fac medicina alopata sa fie eficienta in raport cu progresul la care a ajuns in prezent. Stiinta face de multe ori greseala de a se considera absoluta, in schimb nu de putine ori afirma ca si Gagarin ca nu s-a intalnit cu Dumnezeu in spatiu, deci nu exista.

    La noi in tara inca este foarte acut fenomenul absurdizarii, naivizarii, timpitizarii celor care au curajul sa se orienteze spre solutii alternative, lucru cu care nu am cum sa fiu de acord. In tarile dezvoltate nu esti naiv, idiot, cu IQ de masura sosonilor daca alegi un alt tip de tratament. Medicii alopati care s-au orientat spre a profesa medicina alternativa vin cu rezultate concrete care le sunt negate pe fata chiar daca exista aceste dovezi. Razboiul dintre cele doua tipuri de medicina de multe ori nu are la baza ratiuni deontologice, ci de interes. In acest razboi conteaza mai putin pacientul si starea lui.

  9. Emil zice:

    1Tim 4:3 „Ei opresc căsătoria şi întrebuinţarea bucatelor, pe cari Dumnezeu le-a făcut ca să fie luate cu mulţămiri de către ceice cred şi cunosc adevărul. Căci orice făptură a lui Dumnezeu este bună: şi nimic nu este de lepădat, dacă se ia cu mulţămiri; pentrucă este sfinţit prin Cuvîntul lui Dumnezeu şi prin rugăciune.”

    Ioan 21:9-10 „Cînd s’au pogorît pe ţărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pîine. Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii, pe cari i-aţi prins acum.”

    Luk 24:41-43 „Fiindcă ei, de bucurie, încă nu credeau, şi se mirau, El le-a zis: „Aveţi aici ceva de mîncare?” I-au dat o bucată de peşte fript şi un fagur de miere. El le-a luat, şi a mîncat înaintea lor.”

    Hristos, prin care s-au facut toate lucrurile si pentru care s-au facut toate lucrurile, de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, nu a tinut cont de sfaturile nutritionistilor raw vegan, pe care, evident, le precunostea si a mancat si a dat si altora sa manance proteine si grasimi de origine animala, carbohidrati din cereale preparate termic iar la nunta din Cana a transformat apa in vin. Da…mai ales vin, extrem de nesanatos si pacatos pentru orice om evlavios.

    Ce sa mai vorbim despre faptul ca, daca erai evreu si te apucau greturi existentiale cu privire la proteinele si grasimile de origine animala trebuia sa saluti din mers religia evreiasca ce presupunea consum din carnea jertfelor si sa-ti cauti o religie mai potrivita stomacului tau sensibil undeva pe malul Gangelui.

    Dupa destranarea poftelor de mancare, atat de specifica noua, evanghelicilor, urmeaza insa, in mod necesar, destrabalarea ascetica a vegetarianismului hindus absolut. Nu ne deranjeaza catusi de putin ca Hristos insus este lasat in ofsaid de gnoza noastra raw vegana. Dar, dupa cum ne scrie Pavel, nimic nou sub soare. Chestiile astea le mai fumau si altii in vremea lui.

    Sa ne fie de bine, fratilor!

    • Marius David zice:

      da, Domnul Isus nu a ținut cont de raw vegan, corect, dar nici nu a avut un trup afectat de păcat și nici măcar nu a trebuit să îl folosească dincolo de 33 de ani,
      eu acum sînt mai bătrîn un pic decît Isus, mîine … cu exact 9 ani am folosit un trup ca al Dînsului.
      În rest cred că greșiți fundamental în modul în care punețți problema cu o ironie prea ieftină

      Nu cumpăr!

      • Claudia zice:

        La mulţi ani şi o veşnicie cu Domnul!

      • Emil zice:

        La multi ani cu sanatate si buna masura in toate!

        Ironia mea e ieftina, trista si fara rautate. Ieftina datorita lipsei de exercitiu. Se poate finisa, cred, prin intrebuintare sistematica. E destul de buna ironia, cand, in dialog cu personalitati mai putin sensibile si suparacioase, dispuse si dansele la practicarea reciproca a ironiei, poate scoate in relief unele realitati mai greu observabile. In rest , regula de aur: „Ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel.”

        Cel mai mult ma deranjeaza la raw vegani nu faptul ca cineva mananca doar legume si fructe crude, ci demonizarea mai mult sau mai putin explicita a ceea ce nu se recomanda pentru mancare in raw veganism. Acest dualism de tip gnostic nu este strain de faptul ca raw veganismul a fost nasit in zona religiilor orientale. E adevarat ca, in contextul secular al societatii moderne progresiste, motivatiile materialiste stiintifice si dialectice tind sa estompeze si sa se amestece cu motivatia filosofico-religioasa intiala a raw veganismului.

        Parerea mea este ca, pentru un raw vegan, versetul din Timotei citat mai sus, nu are niciun sens. De ce? Pentru ca raw veganismul este o ideologie incompatibila cu un crestinism cat de cat coerent. Dar ce sa-i faci, asa suntem noi, crestinii moderni, eclectici.

        Ceea ce ne lipseste cu adevarat este o teologie si o practica disciplinata a postului. Dupa 500 de ani de baptism…In contextul in care un ortodox practicant e vegetarian mai mult de jumatate din an…Probabil ca de aceea suntem iconoclasti convinsi. Nu dorim sa luam act de faptul ca, sfintii ortodocsi zugraviti in icoane nu sunt durdulii…

        • Marius David zice:

          mulțumesc pentru urare,
          nu mă cunoașteți dacă mă calificați drept supărăcios.
          Repet .. NU SÎNT VEGAN,
          nu am adoptat un astfel de stil de viață,
          postările mele nu trebuie să vă ducă în confuzie.

          Exercițiul meu a fost, repet pentru a nu știu cîta oară, unul în primul rînd spiritual.

  10. Claudia zice:

    Domnul Emil, în principiu aveţi dreptate. Nici eu nu cred că argumentul cu hrana edenică se aplică vremurilor noastre, pentru că este foarte clar că după Potop s-a schimbat ceva fundamental în economia Pământului. Dar în acelaşi timp, în special în anii din urmă, s-au adunat suficiente dovezi care să fundamenteze raţiunea schimbării stilului alimentar, dincolo de orice filosofii orientale.

    Cred că ar fi bine să facem o distincţie clară între nişte principii sănătoase, universal valabile, şi filosofiile cu care se însoţesc. Faptul că ai luat hotărârea să nu mai mănânci carne sau să faci exerciţii de respiraţie şi/sau relaxare nu te transformă într-un yoghin, budhist sau alt închinător la idoli.

    Sub rezerva faptului că nu sunt specialistă în domeniu, vă relatez succint câteva concluzii la care am ajuns în urma lecturilor şi a experienţelor pe care le-am avut. În ultimii ani am asistat cu toţii la o explozie de produse pe piaţa alimentară – de la legume şi fructe în afara sezonului tradiţional, la carne ieftină de toate sortimentele. Toată această „bogăţie” însă vine cu un preţ şi acesta este preţul acceleratorilor de orice fel – îngrăşăminte chimice, hormoni, antibiotice, concentrate.

    Am ajuns să nu mai ştim exact ce mâncăm, dar este clar că nu e natural să mănânci roşii şi ardei în ianuarie şi nici pui care au crescut în trei săptămâni faţă de şase luni cât le-ar lua în mod natural. În plus au apărut foarte multe preparate, începând de la biscuiţi şi până la mâncăruri sofisticate, care pentru a rămâne „proaspete” mult timp sunt „împachetate” cu conservanţi. Iar ca substitut pentru ingrediente sănătoase, dar scumpe, sunt încărcate cu coloranţi, aromatizanţi, potenţiatori de arome etc. Banalele cereale pentru micul dejun (mă refer la cele prelucrate – expandate, colorate, îndulcite) cu care de cele mai multe ori sunt hrăniţi copiii, că e rapid, comod şi le şi place, au omorât şoriceii de laborator în aproximativ două săptămâni. Chiar şi şoriceii din grupa care a fost hrănită doar cu cartonul cutiilor de cereale au trăit un pic mai mult…

    Din păcate, în afara situaţiei în care îţi creşti tu cu mânuţa ta toate produsele, chiar şi apelând la un regim cât mai natural posibil tot nu eşti ferit de o doză bună de „adaosuri” nedorite. Diferenţa este însă că plantele acumulează mai puţine toxine. Pentru un kilogram de carne se consumă multe kilograme de vegetale, iar majoritate toxinelor se acumulează astfel în cantităţi mult mai mari în produsele animaliere. O altă diferenţă este că alimentaţia vegană ajută la menţinerea unui mediu intern alcalin, propice sănătăţii sau refacerii în caz de boală, în timp ce produsele animaliere nu. Mai mult, produsele animaliere au potenţial cancerigen ridicat.

    Mai este un aspect legat de boală. În orice boală este recomandat să ai un regim alimentar cât mai uşor; uşor de asimilat şi cu cât mai puţini produşi metabolici secundari care trebuie neutralizaţi/eliminaţi. În cazul unui cancer acest lucru este cu atât mai important, chiar dacă în mod curent medicii nu recomandă aşa ceva, dimpotrivă, încurajează orice fel de alimente; o fac şi din necunoaşterea/nerecunoaşterea beneficiilor unei alimentaţii sănătoase, dar şi ca măsură de combatere a caşexiei care însoţeşte de obicei boala canceroasă; poate pe undeva şi dintr-o amară experienţă – bucură-te cât mai poţi de ce mai poţi, mănâncă ce vrei că oricum nu mai contează…

    Adevărul este că toţi avem celule canceroase în corp. Unii afirmă că se produc zilnic cel puţin o mie de celule canceroase. Ele sunt neutralizate în mod normal şi nu ajung să dezvolte nimic. Dar în anumite condiţii, când apar dezechilibre (fizice sau psihice) se dezvoltă tumori. Se estimează că orice persoană normală dezvoltă între 6-10 tumori de-a lungul vieţii, care se remit fără a ajunge să fie diagnosticate sau conştientizate. S-a ajuns la această concluzie în urma autopsiilor efectuate în caz de deces din alte cauze decât boală canceroasă, când s-a constatat că, fără niciun diagnostic sau simptome preliminare, un număr important de persoane prezentau tumori.

    Aşa cum spunea cineva mai sus – cancerul este de multe feluri şi se poate spune foarte clar că nu poţi să compari merele cu perele. Supravieţuirea depinde de foarte mulţi factori, dintre care cei psihici nu sunt deloc de neglijat. Sunt supravieţuitori din toate taberele. Ceea ce vreau eu să subliniez însă, este că în ciuda faptului că medicina se bazează pe metode ştiinţifice, greşeli se fac din păcate prea multe. Interesul companiilor farmaceutice este un subiect în sine, pe care nu vreau decât să-l amintesc, nu intru în amănunte. Dar studiile acelea mult clamate arată eficacitatea introducerii a unui încă un citostatic (foarte scump) în schema de tratament în urma faptului că prelungeşte în medie viaţa cu câteva zile…

    Apoi schemele terapeutice se aplică rigid. În urma biopsiilor, obligatorii, care în multe cazuri nu ar trebui făcute, că fac mai mult rău, se stabileşte o schemă de tratament care este dusă la capăt indiferent de evoluţie. Nu de puţine ori am auzit de bolnavi cărora le creşteau tumorile sub citostatice, dar tratamentul era continuat neschimbat. Cu operaţiile este o altă poveste. Sunt tumori bine delimitate, fără determinări secundare, care se pot extirpa fără probleme. Dar în caz de determinări secundare, se grăbeşte doar sfârşitul. Pentru că tumora-mamă produce substanţe care inhibă într-o anumită măsură dezvoltarea metastazelor. În cazul în care tumora primară este extirpată, metastazele se dezvoltă nestingherite.

    Eu aş introduce ca bibliografie obligatorie tuturor studenţilor de la medicină cartea „The China Study” a profesorului Campbell şi „Natural Compounds in Cancer Therapy” a medicului John Boik, care şi-a făcut doctoratul sintetizând tocmai studiile care oferă o bază ştiinţifică pentru efectele benefice ale terapiilor naturale ca adjuvant şi potenţator al terapiilor alopate. Cu siguranţă le-ar schimba orizontul şi scepticismul.

    Multă putere, înţelepciune şi călăuzire cerească tuturor celor care trec printr-o astfel de situaţie.

    • Emil zice:

      Doamna Claudia, apreciez foarte mult pozitia dvs. echilibrata legata de chestiunea sanatatii. Cred ca interventiile pe care le-ati avut au fost binevenite, intr-un domeniu in care oamenii se pot isteriza foarte usor, adoptand stiluri de alimentatie extremiste. Sper ca veti contribui si pe viitor cu puncte de vedere de aceeasi calitate.

      Da, stilul de alimentatie trebuie schimbat. Nu numai stilul de alimentatie ci si stilul de viata. Iar stilul de viata trebuie trebuie sa reflecte si reflecta, ca vrem sau nu, adevarata noastra conceptie despre lume si viata.

      Daca suntem crestini ar trebui sa avem o teologie crestina a dietei alimentare. Avem asa ceva? Care sunt diferentele intre abordarea raw vegana a unui budist, a unui adventist de ziua a saptea, a unui secular ateist sau a unui secular evanghelic? Pe fondul docetismului, atat de drag noua evanghelicilor, tare mi-e teama ca nu avem sasiu teologic pentru o raportare corecta nu doar la alimentatie ci si la multe alte domenii ale vietii terestre.

      Ne fascineaza raw veganismul ca e stiintific? Pe acelasi motiv o gramada de oameni sunt adeptii materialismului ateist. Stiinta nu-i lasa pe dumnealor sa creada in Dumnezeu iar pe noi sa mancam altceva decat raw vegan.

      Convingerea mea este ca meritul vindecarii este al Domnului, indiferent ca vindecarea se produce prin diete naturiste, terapie alopata sau o combinatie a celor doua. De aceea, am mari rezerve fata de afirmatii de genul: „Eu sunt un simplu fost bolnav de lyme care s-a recuperat singur, studiind şi punând în practică anumite principii naturiste.” . E ceva autonomie seculara in aceasta propozitie sau doar mi se pare mie?.

      Am 38 de ani, 1,74 m, 71 kg in scadere de la 93 kg De jumatate de an imi mentin greutatea relativ constanta. Stiu pe propria mea piele ce inseamna sa te ingrasi ca porcul si dupa aceea sa dai jos efectele neinfranarii poftelor.

  11. Gabriel zice:

    era un caz in care o femeie cu dieta vegetariana s-a imbolnavit de cancer. Mirarea ei a fost de ce? Dupa cate stiu in marturisirea ei spunea ca a fost vindecata numai cand si-a dat seama ca din cauza pacatelor s-a imbolnavit.
    David spune ca se mistuia din cauza pacatului care il ascundea.

  12. Vasile zice:

    Stimate Marius, ingaduiti-mi va rog sa nu folosesc „threaded comments”, despre care eu cred ca fragmenteaza conversatiile si faciliteaza formarea de „bisericute” in cadrul comentariilor la acelasi articol.

    As dori, daca imi permiteti, sa pun o intrebare, sau doua, pornind de la doua afirmatii ale dvs.

    „[Isus] nu a trebuit să îl folosească [trupul] dincolo de 33 de ani”
    „eu acum sînt mai bătrîn un pic decît Isus, mîine … cu exact 9 ani am folosit un trup ca al Dînsului”

    Intrebarile mele sunt aceastea:
    Ce este omul?
    Ce este Cristos?

    As putea rafina intrebarile, dar ma gandesc ca deja stiti unde bat 🙂

    • Marius David zice:

      Din nou întrebări decontextualizate!

      Ce este omul?
      O ființă bipedă, fără pene și fără gheare întoarse – a spus anticul.
      Ce este Cristos? Întrebare greșită! CINE este Cristos ar suna chiar mai bine.

      Nu, nu știu unde bateți.

  13. Agnusstick zice:

    Stimate Vasile, scuzaţi-mă dacă deranjez cumva conversaţia dumneavoastră cu gazda. Aş fi vrut să vă întreb ceva.
    Cina anamnetică şi simbolurile oare nu sunt perfect compatibile cu unul dintre crezurile baptiste fundamentale, naşterea din nou? Cum ar putea un baptist să se împărtăşească cu trupul şi sângele Domnului mai mult de o singură dată în viaţă ca să capete cununa veşnică şi să treacă de la moarte la Viaţă? Ce sunt toate Cinele în afară de ultima, încercări eşuate, asigurări de Viaţă, tratament complex? Dacă sunteţi sigur că doriţi ca baptiştii să-şi ajusteze poziţia faţă de Simboluri, vă daţi seama de eventualele consecinţe?
    Mulţumesc

    • Vasile zice:

      Stimate Agnusstick,

      Mărturisirea de credință supremă a baptiștilor este Biblia. Mărturisirea de Credință formală a Cultului Creștin Baptist din România are ca prim capitol „Biblia”.

      Deci este normal ca eu să cred exact cuvintele apostolului, consemnate in Biblie:

      „Paharul binecuvântat, pe care-l binecuvântăm, nu este el împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pânea pe care o frângem, nu este ea împărtăşirea cu trupul lui Hristos?”

      și

      „Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frînt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu, care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după cină, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecâte ori veţi bea din el.” Pentrucă, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.De aceea, oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului. Fiecare să se cerceteze, deci, pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta. Căci cine mănâncă şi bea, îşi mănâncă şi bea osînda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului. Din pricina aceasta Sunt între voi mulţi neputincioşi şi bolnavi, şi nu puţini dorm.”

      • Marius David zice:

        Faceți o confuzie, dacă mi se permite … Paharul binecuvîntat este sîngele, așa cum este Cristos Ușa. Asta nu înseamnă că Isus are balamele și clanță.
        Faceți distincție între diferitele tipuri de limbaj.
        Și mai este ceva….
        Ați amintit în comentariile anterioare cina cea de taină și cuvintele Mîntuitorului… ACESTA este TRUPUL meu,
        BUN, dar Dînsul era cu Trupul de față.

        Apoi mai avem o problemă de logică. Trupul lui Cristos, Biserica, mănîncă Trupul lui Cristos transformat. Un fel de Selfcanibalism, dacă nu facem distincțiile metodologice necesare.

  14. Agnusstick zice:

    Şi încă o problemă delicată. La „istorici” momentul transformării în Trupul şi Sângele Domnului este marcat clar în ritual. Dar nu sunt tratate cazurile speciale, astfel încât avem de fapt de-a face cu o realitate mistică, dacă se poate spune aşa, pentru că nu doar o parte a realităţii se lasă pur şi simplu pe seama Duhului Sfânt, ci toată gama de cazuri posibile. Ca exemplu de caz special ar fi împărtăşirea celor care nu deosebesc Trupul Domnului – fie atei convertiţi spontan, fie credincioşi, eventual din alte culte, care nu respectă cerinţele spirituale ale ritualului (spovedanie, căinţă, hotărâre de a părăsi păcatul), fie pur şi simplu cinici care caută o senzaţie nouă. Cine retransformă Trupul şi Sângele în pâine şi vin în aceste cazuri? Sau rămân mistice, jertfă sfântă cum cred catolicii, şi se irosesc, se înjosesc, se batjocoresc?

    • Agnusstick zice:

      Scuze, văd că de fapt stimatul Marius tratase deja această problemă, când a spus mai sus „Au avut dreptate toți cei implicați. Și acela care a spus … e doar pîine și frații care nu aruncau pîinea, pentru ei nefiind doar pîine, ci o piîine pusă de-o parte.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.