Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Cu sau fara adaosul Filioque ? Mihail Cerularie ataca adaosul ca fiind „rau si periculos”…
repet ce am spus deja intr-un comentariu care vad ca nu apare: daca ii spunem lui Becali de Calcedon o sa intrebe pe ce post joaca, daca da goluri (ca doar Steaua are nevoie de un varf impins!), ce pret de transfer are si daca nu cumva poate sa scape de plata tva-ului daca il cumpara.
Indiferent de ce crede sau zice Becali, adevarul este ca np (se numesc si evanghelici) au alta credinta decit credinta Bisericii istorice.
De fapt se deosebesc si intre ei; diferite biserici np au diferite crezuri .
Iar intre denom. np exista grupari anti-trinitariene.
Nu exista unitate in materie de credinta/crez in cadrul denom. p/np.
Ce zice Becali este foarte important pentru că reprezintă crezul multor preoți ortodocși.
El este produsul învățăturilor lor.
Evanghelicii NU au aceeași credință cu a bisericilor istorice. Nu au credința Cultului Moaștelor sau credința închinării la „Împărăteasa Cerului”. Și multe alte credințe care sunt departe de Biblie.
Iar diferitele biserici istorice au diferite crezuri. O mulțime de diferite crezuri. Crezul legat de filioque ar fi diferența cea mai reprezentativă. Și mai au și bisericile istorice și o mulțime de ne-trinitarieni intre ele. Adică mai toate Bisericile Vechi Orientale.
Bisericile istorice doar se bat cu pumnul în piept cu „unitatea lor de monolit versus dezbinarea de la np”. Dar sunt foarte departe de a avea unitate în materie de credință/crez.
Însă articolul nu dezbate unitatea de credință între NP și Bisericile Istorice.
Sau al bisericilor istorice intre ele. Ci Crezul de la Calcedon
Crezul de la Calcedon este bazat pe Sfintele Scripturi.
Am nădejdea că NP vor păstra Crezul Sfintelor Scripturi.
Și orice Crez bazat pe Sfintele Scripturi.
Și nu vor prelua nimic din ceea ce bisericile istorice cred fără a avea suport în Sfintele Scripturi.
Cred ca auto-critica foloseste mult mai mult fiecarei confesiuni. Mai mult decat astfel de generalizari „Ce zice Becali este foarte important pentru că reprezintă crezul multor preoți ortodocși.”.
Stimată doamnă, iar ne ocupăm de prostii? Ce este BISERICA ISTORICĂ opozabilă conceptual… cărui alt model, paradigmă etc. ?
Vă aduc aminte cu respect cpă nici în interiorul unității de monolit din Bisericile Ortodoxe nu există unitate în materie de credință.
Văd că insistați să mențineți un ton combativ spre agresiv, dar aruncînd observații superficiale și nefondate la intimidare.
Vă voi răspunde la fel în aceast caz, dar cu siguranță nu vă voi lăsa să bateți cîmpii, fie și cu grație.
„Care pentru noi si pentru a noastra mantuire…”
Intelegem total diferit aceste cuvinte. Crestinii ortodocsi, catolici, protestanti, evanghelici, etc. Nu exista prea multe lucruri comune in ceea ce priveste intelegerea mantuirii pe care ne-a adus-o Hristos.
Chiar si primul cuvant al simbolului, „cred”, este inteles diferit.
Viziunea pe care au avut-o acei parinti asupra Euharistiei, elementul central al relatiei cu Hristos pentru un crestin, era diferita de cea prezenta astazi in Biserica Catolica si in cele evanghelice.
Cuvintele poate sunt aceleasi, dar ca si in cazul Scripturii, intelesul este diferit. Radical diferit de multe ori.
eu cred că George Becali ar trebui să ştie mai multe, decât că mărturisim şi credem în doctrina Sfintei Treimi şi a dublei naturi a Mântuitorului
mai multe…
Nu cred că în toată drăcăria care dănţuie în jurul lui Becali e vorba de analiza sau afirmarea Crezului de la Calcedon şi, mai ales, acesta lăsat pe mîna unuia ca G.Becali.
În spatele ştrengăriei becaliceşti (faţă de care g.becali însuşi este inconştient) stă defapt o luptă religioasă de asumare a puterii în stat dusă în mod subtil de către religiunea majorităţii.
G.Becali prin surle şi alte răgete cu semnificaţii religioase, de care, totuşi, puţini oameni de pe Terra ar fi în stare, a devenit un fel de simbol al apărării „dreptei credinţe”.
Cînd declanşezi o luptă religioasă, aceasta nu ar fi posibilă decît prin aruncarea înainte cu un fel de avangardă simbolistică, purtătoare de stindarde vocalizate pe care sînt aplicate simboluri de credinţă.
Toate aceste evenimente au legătură cu intrarea acestui personaj pocinog în USL, intrare care nu s-a produs la întîmplare şi nici nu este una cu miză preponderent politică (nefiind legată în primul rînd de nevoia USL de a culege voturi).
Aşadar, fiindcă USL-ul devenise, cumva, al evanghelicilor (vezi campaniile televizate ale Antenei 3 cu Gîdea, vizitele d-lui Ponta în bisericile evanghelice ş.a.), această alianţă ajungînd adversarul de moarte al PDL-ului cu comăt ortodox la gît, era deci necesară acapararea de către BOR şi a acestei noi formaţiuni politice useliste, iar acest lucru se putea face aruncînd în ea chiar şi cu unul ca G.Becali.
Acum el e blazonul spiritual-religios al USL-ului, iar ideea de putere evanghelică trecută în urmă.
O precizare pentru domnul Ncolae Iacob, Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale nu sunt ne-trinitare nici macar anti-trinitare, unul din Sf. Parinti si anume Atanasie cel Mare facea parte dintr-una din asa-numitele Biserici Vechi Orientale si anume Biserica Ortodoxa Copta si la Sinodul I Ecumenic de la Niceea a aparat consubstantialitatea Fiului cu Tatal! Problema cu Bisericile ne-calcedoniene este in fond una terminologica si priviste cele doua firi(naturi) ale Mantuitorului
PS. Gigi Becali ar trebui să știe că nu ne-am lepădat de Cristos și credință. Biserica Baptistă este biserică calcedoniană, aceasta înseamnă că sîntem de credință trinitară și credem în dubla natură a Mîntuitorului.
Bun.Sunt de acord ,cu asta .Bisericile istorice ,au acumulat de-a lungul secolelor ,multe practici nebiblice.Dar practica botezului copiilor mici ,de ce au abandonat-o Bis. np.?Pentru ca se gaseste in NT.Botezul intregii familii ( casei crestine).Si e in spiritul intregii Scripturi .Dumnezeu doreste mantuirea intregii familii .
Când este Biserica Baptistă calcedoniană? Există vreo mărturisire credal-liturgică în timpul serviciului divin săptămânal care o fac toți credincioșii? Există o rugăciune credal-doxologică pe care o face pastorul?
Dacă Biserica Baptistă este biserică calcedoniană cum se face că Mărturisirea de Credință a Cultului Creștin Baptist din România, la capitolul despre Dumnezeu, secțiunea despre Dumnezeu Fiul, Isus Hristos, este pe de-a-ntregul monofizită?
Nu există așa ceva, dar există un cathehism pe care îl urmăm cu toții.