Cel puţin de Paşte scăpăm de Hruşcă! (sau despre starea muzicii „creştine”)

Vă mai amintiţi vremea Crăciunului! Ei, uite am o bucurie. Hruşcă nu ne revine în case din Paşte-n-Crăciun! De Paşte aproape că am scăpat… dar nu de tot.

Nu vă înşelaţi! Celălalt nu doarme! Cum ar putea scăpa ocazia să deformeze, să strice, să îndoaie, să caricaturizeze? Căci ce altceva poate face diavolul? El nu poate crea nimic nou şi bun, dar poate deforma tot ceea ceea ce Însuşi Făcătorul tuturor văzutelor şi auzibilelor poate face.

Ziele acestea parcă a dispărut toată muzica bună de pe Facebook! Numai un fel de truisme manelizante referitoare la cruce şi crucificat!

Ascult oripilat…

o bucată în stil country care vorbeşte despre suferinţa Domnului din grădina Gheţimani. Dacă aş ignora cuvintele, aproape că mi-ar veni să încalec pe cabalină şi să învîrt lasso-ul în măsura cunoştinţelor şi trainingului.

Ascult o altă bucată la fel de săltăreaţă despre drumul calvarului. Voci piţigăiate cîntă despre chestii grave, melisme nazale, acolo unde ar trebui sughiţ de lacrimi.

Cea mai mare tensiune mi se pare între muzica de tango… „acum unde eşti Nero, acum unde eşti Iuda… ştie toată lumea care e soarta ta”.. ... şi întrebările retorice zguduitoare:

Din cerul plin de slavă Domnul Isus coboară
Din dragoste să moară pentru lumea întreagă
Se va împlini Cuvântul, dar vai de sufletul
Prin care Domnul Isus morţi e dat.

Refren 1:
Acum unde eşti Iuda, Iuda, Iuda?
Doar ştie toată lumea care e soarta ta.
Domnul este viu Iuda, Iuda, Iuda
Dar tu unde eşti Iuda? Pierdută-i viaţa ta!

Domnul Isus murind lumii a arătat
Că poate peste moarte să fie învingător
Şi cei care au crezut în Cuvântul Lui sfânt
Au fost martiri, dar Isus n-a fost învins.

Refren 2:
Acum unde eşti Nero, Nero, Nero?
Doar ştie toată lumea care e soarta ta.
Domnul este viu Nero, Nero, Nero
Cum vii sunt toţi aceia ucişi de mâna ta.

Din cerul plin de slavă Domnul curând coboară
Copiii să Îşi cheme din această lume
Se va împlini Cuvântul, fericit sufletul
Ne va fi când răsplata în cer vom lua.

Refren 3:
Nu va mai fi nici Iuda, nu va mai fi nici Nero
Nu va mai fi nici ura din inimile lor
Va fi numai iubirea, va fi numai iubirea,
Va fi numai iubirea în vecii vecilor.

sursa versurilor

Ce este de făcut?

Iată un posibil pas. Puteţi vota, dar nu numai pentru încurajare, ci şi pentru descurajare unor formaţii şi interpreţi care nu au ce căuta în peisajul muzicii evanghelice româneşti.

Cum puteţi vota „pentru contra”? Votaţii numai pe cei foarte buni!

Nu v-aţi săturat de atot prezenţii de la „evanghelizări”? Popularitatea şi prezenţa la „showurile” lacrimogene cu poveşti de viaţă ornamentate savuros nu garantează şi calitatea.

L-aş vota pe un Cristian Cazacu în defavoarea altor nume mai cunoscute. Are versuri, are şi muzică, riscă şi acorduri mai dificile.

Aş mai schimba peisajul cu un Zoli Jambor, un chitarist foarte rafinat (păcate de imaginile chicioase care „ornamentează” acompaniamentul foarte inteligent prestat pentru Afina)

sau… ascultaţi ce „deşteaptă” e chitara:

sau Cristi Trâncă, tot la capitolul instrumentişti, unul dintre cei care nu este toboşar-metronom, ci unul dintre cei puţini baterişti care chiar „cîntă” la baterie, dacă are cu cine.

Aş vota un Aleluia de Adi Hentea, cîntăreţul orb din Arad contra altor Adi mai populari, dar care s-au plafonat la aceleaşi formule ritmice, melodice şi armonice, dar „care prinde la public”.

De asemenea, albumul Tatăl Meu al orădeanului Viorel Dejeu merită remarcat neapărat. Nu spun asta din patriotism local. Sînt singurul moldovean născut la Ploieşti. Albumul chiar merită ascultat în defavoarea altor albume nelucrate, scoase la grabă, numai din dor de frecvenţă.

Poate că încurajîndu-i prin vot pe cei mai puţini cunoscuţi, dar care chiar muncesc, vom face un pic de curăţenie de Paşte prin ograda muzichiei şi muzi-chinului românesc.

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Cel puţin de Paşte scăpăm de Hruşcă! (sau despre starea muzicii „creştine”)

  1. Eu sunt grav impotriva concursurilor de muzica „religioasa”. Pai cum vine asta? „Hai sa vedem cine-i mai bun in a-I canta lui Dumnezeu”? Cum asa ceva? Ar fi o mica scuza, asta cu ghiontul… „ai grija cum ii canti lui Dumnezeu, stilul abordat nu e prea potrivit”, altfel sunt oripilat, nu concep o concurenta in a canta pentru Dumnezeu sub nicio forma. Daca vor competitie muzicala, nu cred ca au ales versurile potrivite pentru asa ceva.

    • Marius David zice:

      Cezar Derevlean, da, astfel de concursuri pot stimula firea pămîntească. Dovada este că unul dintre „artişti” dă de vreo trei zile disperat pe facebook să-l votăm, să-l votăm, să-l votăm.

      Avantajuil unor astfe de evenimente?
      1. creează „gustul”
      2. dă la iveală gustul.
      3. mai reuşim să îndreptăm pe ici pe colo pe unii care au orgolii urieşeşti. mai încurajăm pe cei care sînt încă mici în ochii lor.

  2. Iancsi zice:

    Se pare ca nu scapam de Hrusca de Paste. Vine la Tirgu-Mures 🙂
    http://www.zi-de-zi.ro/social/comunitare/hrusca-si-lese-canta-de-pasti-la-targu-mures

  3. CMD zice:

    In acest context imi permit o „mica recomandare”

  4. PaulLiviu zice:

    Cred că şi aceasta merită recomandată: http://www.youtube.com/watch?v=41ITmwktEng. Versuri, voce, acompaniament.

  5. Benny Andone zice:

    Acum unde esti Iuda, cantare cantata de Speranta, de asemenea plagiata… melodia ei apartine grupului Zecchino d’Oro… si a fost una scoasa in vremea fascismului, cel putin asta exista din vremea aceea. ascultati melodia cantarii si cantati textu „sperantei”. https://www.youtube.com/watch?v=z_aVNv_gNdM

  6. frandesdorin zice:

    O solutie relativ eficienta pentru asanarea unor aspecte din muzica numita „crestina” ar fi o mult mai riguroasa si profesionista selectie a ceea ce se transmite pe posturile crestine de radio si TV. Ascult de multe ori infiorat felurite incercari stranii de compuneri sonore promovate din habar n-am ce ratiuni. La fel de cumplite mi se par si productiile vocale ale unor frati care cu toata sinceritatea si bunacredinta si cu siguranta „dintr-o inima curata” cinta pe posturi cu acoperire foarte mare. Din pacate nici sinceritatea nici bunacredinta nu poate inlocui vocea si anumite calitati care ar face ca productia sonora sa nu devina o antireclama pentru ascultatori. Cu siguranta ca in comunitatile lor, la un moment dat fiecare a reprezentat o „buna marturie” cintarea lui fiind corelata cu intreaga lui viata, cu tot comportamentul s[u de bun crestin. Din nefericire la radio sau TV se aud doar ramasitele vocii (daca aceasta a existat) si multe alte motive de „poticneala”. Norocul tuturor consta in faptul ca realizatorii unor astfel de emisiuni nu rostesc nume asa incit doar „cunoscatorii” si cei apropiati celor care „se produc” public stiu despre cine este vorba.

    • anamaria zice:

      Asa este,de prea multe ori a trebuit sa schimb frecventa radio din cauza muzicii. Acuma,probabil ca cei care cantau o faceau cu inima curata chiar daca vocea ,versurile si…tot restul lasau cel putin de dorit. Problema nu este (numai) la ei,problema este ca cineva da ok-ul spre a fi difuzate. Foooarte multe cantari – sa le numesc asa- sunt pur si simplu ridicole,facute parca pentru a lua in ras crestinismul

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.