Care este legătura între omleta aceea pregătită pentru aruncat în tigaie şi instrumentele muzicale din jur?
Pagini
-
Alătură-te celorlalți 2.577 de abonați.
Meta
Calendar
-
Alătură-te celorlalți 2.577 de abonați.
Arhive
- ianuarie 2026
- decembrie 2025
- septembrie 2025
- august 2025
- iunie 2025
- martie 2025
- ianuarie 2025
- decembrie 2024
- noiembrie 2024
- octombrie 2024
- septembrie 2024
- august 2024
- iulie 2024
- iunie 2024
- mai 2024
- aprilie 2024
- decembrie 2023
- noiembrie 2023
- octombrie 2023
- septembrie 2023
- august 2023
- iulie 2023
- iunie 2023
- mai 2023
- aprilie 2023
- martie 2023
- februarie 2023
- ianuarie 2023
- decembrie 2022
- noiembrie 2022
- octombrie 2022
- septembrie 2022
- august 2022
- iunie 2022
- mai 2022
- aprilie 2022
- martie 2022
- februarie 2022
- ianuarie 2022
- decembrie 2021
- noiembrie 2021
- octombrie 2021
- august 2021
- iulie 2021
- iunie 2021
- mai 2021
- aprilie 2021
- martie 2021
- februarie 2021
- ianuarie 2021
- decembrie 2020
- noiembrie 2020
- octombrie 2020
- august 2020
- iulie 2020
- iunie 2020
- mai 2020
- aprilie 2020
- martie 2020
- februarie 2020
- ianuarie 2020
- decembrie 2019
- noiembrie 2019
- octombrie 2019
- septembrie 2019
- august 2019
- iulie 2019
- iunie 2019
- mai 2019
- aprilie 2019
- martie 2019
- februarie 2019
- ianuarie 2019
- decembrie 2018
- noiembrie 2018
- octombrie 2018
- septembrie 2018
- august 2018
- iulie 2018
- iunie 2018
- mai 2018
- aprilie 2018
- martie 2018
- februarie 2018
- ianuarie 2018
- decembrie 2017
- noiembrie 2017
- octombrie 2017
- septembrie 2017
- august 2017
- iulie 2017
- iunie 2017
- mai 2017
- aprilie 2017
- martie 2017
- februarie 2017
- ianuarie 2017
- decembrie 2016
- noiembrie 2016
- octombrie 2016
- septembrie 2016
- august 2016
- iulie 2016
- iunie 2016
- mai 2016
- aprilie 2016
- martie 2016
- februarie 2016
- ianuarie 2016
- decembrie 2015
- noiembrie 2015
- octombrie 2015
- septembrie 2015
- august 2015
- iulie 2015
- iunie 2015
- mai 2015
- aprilie 2015
- martie 2015
- februarie 2015
- ianuarie 2015
- decembrie 2014
- noiembrie 2014
- octombrie 2014
- septembrie 2014
- august 2014
- iulie 2014
- iunie 2014
- mai 2014
- aprilie 2014
- martie 2014
- februarie 2014
- ianuarie 2014
- decembrie 2013
- noiembrie 2013
- octombrie 2013
- septembrie 2013
- august 2013
- iulie 2013
- iunie 2013
- mai 2013
- aprilie 2013
- martie 2013
- februarie 2013
- ianuarie 2013
- decembrie 2012
- noiembrie 2012
- octombrie 2012
- septembrie 2012
- august 2012
- iulie 2012
- iunie 2012
- mai 2012
- aprilie 2012
- martie 2012
- februarie 2012
- ianuarie 2012
- decembrie 2011
- noiembrie 2011
- octombrie 2011
- septembrie 2011
- august 2011
- iulie 2011
- iunie 2011
- mai 2011
- aprilie 2011
- martie 2011
- februarie 2011
- ianuarie 2011
- decembrie 2010
- noiembrie 2010
- octombrie 2010
- septembrie 2010
- august 2010
- iulie 2010
- iunie 2010
- mai 2010
- aprilie 2010
- martie 2010
- februarie 2010
- ianuarie 2010
- decembrie 2009
- noiembrie 2009
- octombrie 2009
- septembrie 2009
- august 2009
- iulie 2009
- iunie 2009
- mai 2009
- aprilie 2009
- martie 2009
- februarie 2009
- ianuarie 2009
- decembrie 2008
- noiembrie 2008
- octombrie 2008
- septembrie 2008
- august 2008
Marius Cruceru







Ouale sunt sparte, dar ceva se mai poate alege din ele, precum si instrumentele sunt sparte, dar tot se mai poate folosi ceva din ele, dar aceasta numai daca intra pe mainile cui stie ce se mai poate face.
Ouăle sunt pentru reparat instrumentele.
Cum?
Se ung cu galbenus?
Poate artistul Balint Zsako, care a făcut colajul după tabloul lui Evert Collier?
Eu am prostul obicei sa mananc in fata calculatorului; poate ca si pictorul respectiv avea obiceiul sa manance „la locul de munca” – vad carti, o tigva, un glob pamantesc, instrumente muzicale – scena fiind surprinsa exact la momentul prepararii micului dejun (extrem de copios, ce e drept: numar vreo duzina de galbenusuri 😀 )… 😉
Simplu ca buna ziua…. ” si arta trece prin stomac”.
Eu stiam ca dragostea. 🙂
Dar este posibil si asa pentru ca acum dragostea a devenit o arta.
Eu nu inteleg care-i legatura intre orice si craniul ala. Chiar … poate imi explica si mie cineva de ce is asa in voga tot felul de oase si schelete, ca eu – neavand un simt estetic atat de rafinat, inca nu m-am prins.
Toate au esenta tare. 🙂
De regulă, în pictură craniul simbolizează moartea şi uneori chiar deşertăciunea vieţii şi a înţelepciunii.
Craniile şi scheletele pe care le vedeţi cam peste tot pot fi legate de simbolistica piraţilor (interpretare superficială) sau chiar a cavalerilor templieri sau a societăţii secrete „Skull & Bones” din Universitatea Yale.
Trăim în post-modernism, în care orice poate însemna orice sau nimic.
mulţumim pentru interpretare.
Pentru mai multe amănunte legate de autorul tabloului de bază (ca să spun aşa), Evert Collier şi interpretarea tablourilor sale: http://suzannehill.suite101.com/vanitas-paintings-depict-emptiness-a242749 iar despre autorul colajului Balint Zsako, are site propriu.
Oare Zsako a făcut o trimitere la albuşul cu care se ung instrumentele, sau e pură interpretare? Spun asta, fiindcă tabolul nu are titlu http://www.katharinemulherin.com/dynamic/artwork_detail.asp?ArtworkID=2100
Si ouale si instrumentele au ceva fragil si viu in ele.
La atingerea lor, curg si se incheaga-n inima ferbinte si doritoare.
Nu te saturi niciodaat de ele.
Sunt de dorit dar nu oricine le poate consuma.
Au valoare dar nu fac doi bani.
Odata ce ai gustat din ele nu te mai poti opri
……. 🙂
Ne-ati mai spus undeva… ouale sunt „lacul” pentru instrumente!
Bună memorie, NicuS. Aşa este!
in starea actuala atat ouale cat si instrumentele nu au nicio valoare ba mai mult daca cineva nu le va folosi se vor strica si scopul pt care au fost create nu va fi atins ;cred ca la fel e si cu oamenii care nu se lasa prelucrati de Dumnezeu -nu vor reusi niciodata sa vada cata putere puteau avea si prin urmare fac umbra pamantului degeaba
Cred că pictura vorbeşte despre caracterul fundamental complex şi ireductibil al vieţii , fiind evocate adevărurile existenţiale de cea mai mare însemnătate , aflate împreună ( ca ’ntr-un aliaj spiritual existenţial ) în creuzetul imens al realităţii , zugrăvind , astfel , IDEEA DE AMESTEC al principalelor activităţi/lucruri ale omenirii , între care se produc nevoitele interacţiuni şi influenţe spirituale precum şi curajosul demers al vieţii de a le uni , încercările omeneşti , precum şi relevarea marelui imperativ scriptural al vieţii , legat , finalmente , de sufletul omului.
Sînt prezentate şi reacţiile majore invariabile care se produc în substanţa fiecărui lucru , casabil , perisabil în esenţa sa , reacţii determinate de limitările temporale ale fiecărui lucru , care se produc în cel mai natural mod.
Autorul nu neglijează să zugrăvescă şi ideea de dezordine , de mizerie ( prin punerea în imagine a cojilor de ouă , adică a gunoiului ) , realitate proprie condiţiei umane.
Lipsa de spatiu… in vremuri de criza? 🙂 Criza economica bineinteles. 🙂
Swan , este de o mie de ori mai potrivită ideea ta referitoare la „lipsa de spaţiu…în vremuri de criză” , decît năstruşnicele interpretări privitoare la unsul viorilor sau al lăutelor cu gălbenuşuri de ou !
Bine că cineva nu a siluit şi mai tare memoria autorului prin vreo descifrare a unei reţete culinare sau a vreuneia de preparat niscaiva colaci cu multe ouă !
🙂 Eh, ma gandeam la articolele care propuneau solutii „imobiliare” pt vremuri de criza, apoi la articolul despre cum arata un birou bun si util pt un filolog (sa ai toate la indemana) si nu in ultimul rand ma uitam la cum arata biroul meu acum ca ma pregatesc pt o mutare. Nu e f „intelectual” dar are o gramada de lucruri inghesuite pe el in drum spre cutia potrivita (haine, carti, maruntisuri, etc). Articolul m-a prins pe picior… pragmatic, altfel mi-as fi construit comentariul cu rima si ritm… si cu vreo metafora gasita pe sub fata de masa verde… ca sa par si eu mai… sensibila, mai intelectuala, mai etc. 🙂
Pana la urma poate ca nu sunt asa deplasate ideile cu tratamentele pt instrumente sau retele culinare. De fapt raspunsul meu initial nu era foarte serios. Dar de multe ori ma amuza cand oamenii gasesc in tablouri sau in opere literare idei la care nici chiar pictorul sau scriitorul nu s-a gandit. Nu era neaparat un exercitiu de interpretare si de cautare a sfantului graal in tablou.
*reteTE culinare, bineinteles. :))
Te asigur că am depistat hazul din primul tău comentariu.
Gîndeşti şi scrii foarte frumos.
Dar , oricum , centrii mei nervoşi nu pot recepta interpretarea aceea a unguentului pentru vioară , alifie dusă , astfel , pînă la nivelul reprezentării artistice ! 🙂
🙂 Multumesc de apreciere.
Trebuie sa recunosti ca acest post era necesar pe fondul tensiunilor din zilele anterioare lui, tensiuni create de articolul cu „traducerea buclucasa”. Imi place cum domnul Cruceru tensioneaza si detensioneaza atmosfera: dupa o „traducere interperversativa” o „pictoghicitoare” cu oua in drum spre tigaie… sau spre instrumentele muzicale. Chiar, nimeni nu a zis daca sunt oua de gaina, sau de rata, sau de ce pasare si ce ar insemna acest lucru. Eu cred ca acest detaliu are importanta lui in ansamblu. 🙂
Nu , Swan , tocmai asta e ideea tabloului : ouăle acelea nu se află în niciun drum şi spre nicio tigaie sau lăute ( spun asta pentru alţi comentatori !)
Dar instrumentele muzicale , manifestările şi diversele trăiri ale spiritului uman , viaţa , moartea şi sufletul ( toate acestea fiind trecătoare , în afara sufletului uman ) se află în aceeaşi „tigaie” şi tojărie* a realităţii noastre existenţiale.
*tojărie = dezordine , amestec , duse pînă la un stadiu de mizerie / sau aparenţă de mizerie.
Cred că e un sistem de lăcuire al viorii pe bază de ou. Se folosește și la cozonaci. 🙂
abusul inteleg dar galbenusul? oricum sunt retete si retete…
da, aşa este, este vorba de reţete şi reţete, de obicei se foloesea doar albuşul, de asta unele lăute miros absolut imposibil.
Domnul Marius stau si ma gandesc daca in cazul unor asemenea laute cu miros insuportabil un tratament cu formol nu ar fi util. Teoretic cel putin ar face sa dispara definitiv mirosul de stricat, tratamentul nu ataca lemnul si ar duce si la o intarire a peliculei de „lac”. Tot ce trebuie este ca dupa formolizare sa fie bine aerisite astfel incat sa dispara si mirosul de formol.
Ce parere aveti?
Haha, galbenusul se foloseste la amestecul culorilor ca sa se obtina egg tempera paint! :)) Albusurile ati aflat deja. 🙂
Trebuie cosumat 2 sau 3 oua pe saptamana , galbenusurile sunt foarte periculoase ( vezi expunerea de la BCB Sibiu de duminica 12 febr ) . La atatea galbenusuri ajungi sa-ti cante muzicantii la cap si ajunge dupa un timp un simplu craniu 🙂
De fapt legatura este Reforma lui Martin Luther. Sacrul si profanul nu mai sunt separate, ci sunt una. Iar asta leßa intrat tare bine in sange tuturor celor atinsi de reforma, de la oamenii simpli care au muncit altfel, pana la artisti si conti si ce au mai fost.
Ouale crude sunt bune pentru voce, in cazul in care esti ragusit, un ou crud te ajuta sa-ti „refaci” vocea. Un ou crud te ajuta la cantat, iti ajuta vocea. Instrumentele, de asemenea, te ajuta la cantat, iti ajuta vocea. 🙂