5 minciuni pe care le cred în general creştinii

1. Nu trebuie neapărat să mă duc la biserică pentru a fi un bun creştin!

2. Tot ceea ce trebuie să facă un creştin este să fie cumsecade şi să facă fapte bune!

3. Dumnezeu nu-şi bate capul cu detaliile (Diavolul stă în detalii, nu-i aşa?). El are de condus Universul!

4. Numai pastorii sau … oricum cei care sînt în faţă trebuie şi au capacitatea de a conduce.

5. Dumnezeu vrea să fim neapărat fericiţi!

Traducerea mea, ca de obicei, este foarte liberă.

Citiţi tot articolul AICI. Am mai putea adăuga şi alte minciuni pe care ni le strecoară tatăl minciunii în cap?

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, In-text-esant, intrebările lui Naum. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

40 de răspunsuri la 5 minciuni pe care le cred în general creştinii

  1. marinelblaj zice:

    Derivând oarecum din prima mai e şi iluzia că dacă doar merg la biserică sunt creştin. Îmi amintesc că spunea cineva: „după cum statul într-un garaj nu te transformă în maşină, tot aşa mersul la biserică nu te transformă în creştin”!

  2. ioan_basa zice:

    Uite inca 5 tot la fel de bune:
    1.) Sunt baptist, deci sunt mantuit.
    2.) Odata mantuit, sunt mantuit pentru vesnicie…Mantuirea nu se mai poate pierde
    3.) Mantuirea este rezervata numai pentru noi astia pocaiti.
    4.) Noi elita vom fi mantuiti, ceilanti vor fi aruncati in focul iadului unde vor fi chinuiti pentru vecie.
    5.) Noi toti astia pocaitii, suntem parte din mireasa lui Hristos.

    • gaby ungureanu zice:

      @ ioan basa

      1.) „sunt baptist, deci sunt mantuit” ar putea intra in categoria minciunilor doar pt cei care „trec” de la ortodocsi (sau altele) la baptisti sau penticostali, pt ei fiind doar o schimbare de „religie” si de cladire unde merg duminica, nu si pt „baptistii” care si-au pus increderea in Cristos pt mantuire.
      2.) In momentul in care esti nascut din nou ai automat Duhul Sfant locuind in tine (Ef. 1:13-14). Iar un om mantuit este un om in care locuieste Duhul Domnului. Este o pecete, sigiliu, arvuna, siguranta…etc. Pana aici e clar. In Biblie sunt mentionate doua situatii pe care orice crestin le poate experimenta la un moment dat si anume: intristarea Duhului sau stingerea Duhului. Indiferent de caz, niciuna nu indica „pierderea mantuirii”, deoarece un om mantuit este un om PECETLUIT cu Duhul Sfant, si a „deveni” un nemantuit din om mantuit ar insemna sa nu mai ai Duhul Sfant. In concluzie – conform afirmatiei de la nr. 2 – azi ai Duhul, maine nu, „azi vii, maine pleci” :), deci Duhul intra-iese-iese-intra. Ce pecete mai e si aia? E o jignire la adresa lucrarii perfecte si terminate la cruce a Domnului nostru Isus Hristos! E ca si cum ai zice „sangele lui Hristos a functionat doar o perioada (cat „m-am tinut” pe „cale”) si dupaia n-a mai mers, ups! am pierdut mantuirea”. Stiu ca sunt cazuri in care vedem oameni care se leapada de credinta, dar ala este semn ca n-au fost mantuiti de la inceput. Au trecut doar printr-o „faza” bazata pe emotii si nu pe credinta. Nu poti „pierde” ceea ce n-ai avut niciodata.
      3.) Hmmm…depinde la ce va referiti cand ziceti „noi astia pocaiti”. La o denominatie? Conform Bibliei „pocainta” impreuna cu credinta rezulta in mantuire. La ce ma refer… adica pocainta= metanoia(in greaca) =schimbarea mintii. Un om n-are cum sa-si „schimbe mintea” pana nu aude Evanghelia (vestea buna a ceea ce-a facut Hristos pt noi) si cand aude, Biblia zice „credinta vine in urma auzirii” (Rom. 10:17), se intoarce 180 de grade si crede in lucrarea terminata la cruce a Domnului Isus si isi transfera toata increderea in sangele Lui pt iertare si ispasire. Si apoi…am scris la 2.) despre nasterea din nou si Duhul Sfant===> E MANTUIT! Deci mantuirea ESTE rezervata pt „noi astia pocaitii” cu conditiile de mai sus, din care rezulta si crestere, sfintire, roada Duhului etc.
      4.) „Elita” din vremea Domnului Isus erau fariseii si carturarii, deci avem destui din astia si azi, daca la „elita” aia va referiti atunci Insusi Domnul le-a zis „Vai de voi!”
      5.) Ups! Aici avem iara expresia „noi astia pocaiti”….hmmm…am ureche muzicala parca ii un refren sau ceva 🙂 Deci nu ma mai repet, am scris mai sus cine din „noi astia pocaiti” sunt cu adevarat Biserica (Trupul lui Hristos)–> care la sfarsit va avea postura de Mireasa a lui Hristos! 🙂

      • ioan_basa zice:

        Pai eu tocmai asta spuneam frate gaby ungureanu.
        Raspunsul tai imi dovedeste ca am fost corect in afirmatiile facute.
        Noi deja avem agenda noastra „te-ologica”,(de tip calvinist) peste care nu se mai poate trece si ne jucam de-a „uite popa, nu e popa” cu mantuirea noastra..
        Oare am uitat asa de usor ca nu religia ci Domnul isus Hristos ii va mantui pe oameni ?.
        Si-i mantueste doar pe cei care sunt cu adevarat neprihaniti si sfinti si care traiesc cu adevarat in Lumina Poruncilor Lui, si nu pe toti cei inscrisi in catastifele unor denominatii crestine.
        Ramai in mantuire atata vreme cat Duhul Sfant ramane in tine si cate vreme tu ramai in Hristos.
        Galatenii au inceput-o bine si au sfarit-o rau…
        La fel si biserica din Sardes sau Laodicea.
        -Iti merge numele ca traiesti dar esti mort”, dovedeste faptul ca mladita care odata a fost in Hristos dar nu a produs roadele neprihanirii si-a sfinteniei a fost taiata si aruncata afara….
        Duhul Sfant nu locuieste intr-un templu al pacatului si-al destrabalarii, chiar daca acel templu a avut perioada lui de stralucire si de glorie..
        Si nu trebue sa ne batem prea tare cu pumnu-n piept cu credinta si cu pocainta noastra, deoarece doar prin Harul si mila lui Dumnezeu noi poate ca suntem ceea-ce suntem astazi si nicidecum prin valorile noastre .
        Uite cine va domni cu-adevarat impreuna cu Hristos:

        APOCALIPSA 20:4.
        Si am vazut niste scaune de domnie; si celor ce au sezut pe ele li s-a dat judecata. Si am vazut sufletele celor ce li se taiase capul din pricina marturiei lui Isus si din pricina Cuvantului lui Dumnezeu, si ale celor ce nu se inchinasera fiarei si icoanei ei si nu primisera semnul ei pe frunte si pe mana. Ei au inviat si au imparatit cu Hristos o mie de ani.

        Ei acum poti sa te bati cu pumnul in piept daca-ti face placerea….

        • asa este.uite ca incepem sa venim cu picioarele pe pamant.Dar nu ne oprim aici; evanghelia trebuie sa ajunga la toti chiar daca le va sluji ca marturie. Cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit. Nu putem fi siguri de mantuire decat atunci cand ne sfarsim alergarea.Nici chiar atunci, numai daca Hristos a fost intr-adevar in noi.
          Sa tinem mantuirea noastra asa cum am primit-o.Nu ca baptistii, ortodocsii, catolicii, penticostalii, sau mai stiu eu cate divizari mai sunt, ci asa cum ne-a lasat-o Domnul Isus prin sfintii apostoli.Vai de cel ce rastalmaceste scriptura din duh de cearta, inaltare sau din slava desarta. Vai de cel ce numeste raul bine si binele rau. Vai de cel prin care vine prilejul de pacatuire. E vai de noi daca nu traim asa cum ne-a spus Domnul Hristos. Putem sa cunoastem toate tainele, daca nu avem dragostea ( Hristos) in zadar am trait.In schimb dragostea fara adevar(poruncile Lui) nu are valoare.

          Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre.
          Lepadati dar orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire; si ca niste prunci nascuti de curand, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mantuire, daca ati gustat in adevar ce bun este Domnul.
          Sfatuiesc pe batranii dintre voi, eu care sunt un batran ca si ei, un martur al patimilor lui Hristos, si partas al slavei care va fi descoperita:
          Pastoriti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastra nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine.
          Nu ca si cum ati stapani peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facandu-va pilde turmei.
          Si cand Se va arata Pastorul cel mare, veti capata cununa, care nu se poate vestejii, a slavei.
          Tot asa si voi Tinerilor, fiti supusi celor batrani. Si toti in legaturile voastre, sa fiti impodobiti cu smerenie.Caci, Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har. Smeriti-va dar supt mana tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El sa va inalte.

          Asa sa ne ajute Domnul.

          • asa este.uite ca incepem sa venim cu picioarele pe pamant.Dar nu ne oprim aici; evanghelia trebuie sa ajunga la toti chiar daca le va sluji ca marturie. Cine va rabda pana la sfarsit, va fi mantuit. Nu putem fi siguri de mantuire decat atunci cand ne sfarsim alergarea.Nici chiar atunci, numai daca Hristos a fost intr-adevar in noi.
            Sa tinem mantuirea noastra asa cum am primit-o.Nu ca baptistii, ortodocsii, catolicii, penticostalii, sau mai stiu eu cate divizari mai sunt, ci asa cum ne-a lasat-o Domnul Isus prin sfintii apostoli.Vai de cel ce rastalmaceste scriptura din duh de cearta, inaltare sau din slava desarta. Vai de cel ce numeste raul bine si binele rau. Vai de cel prin care vine prilejul de pacatuire. E vai de noi daca nu traim asa cum ne-a spus Domnul Hristos. Putem sa cunoastem toate tainele, daca nu avem dragostea ( Hristos) in zadar am trait.In schimb dragostea fara adevar(poruncile Lui) nu are valoare.

            Ci, dupa cum Cel ce v-a chemat este sfant, fiti si voi sfinti in toata purtarea voastra. Si daca chemati ca Tata pe Cel ce judeca fara partinire pe fiecare dupa faptele lui, purtati-va cu frica in timpul pribegiei voastre.
            Lepadati dar orice rautate, orice viclesug, orice fel de prefacatorie, de pizma si de clevetire; si ca niste prunci nascuti de curand, sa doriti laptele duhovnicesc si curat, pentru ca prin el sa cresteti spre mantuire, daca ati gustat in adevar ce bun este Domnul.
            Sfatuiesc pe batranii dintre voi, eu care sunt un batran ca si ei, un martur al patimilor lui Hristos, si partas al slavei care va fi descoperita:
            Pastoriti turma lui Dumnezeu, care este sub paza voastra nu de sila, ci de buna voie, dupa voia lui Dumnezeu; nu pentru un castig marsav, ci cu lepadare de sine.
            Nu ca si cum ati stapani peste cei ce v-au cazut la imparteala, ci facandu-va pilde turmei.
            Si cand Se va arata Pastorul cel mare, veti capata cununa, care nu se poate vestejii, a slavei.
            Tot asa si voi Tinerilor, fiti supusi celor batrani. Si toti in legaturile voastre, sa fiti impodobiti cu smerenie.Caci, Dumnezeu sta impotriva celor mandri, dar celor smeriti le da har. Smeriti-va dar supt mana tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El sa va inalte.

            Asa sa ne ajute Domnul.

        • gaby ungureanu zice:

          Apocalipsa 20:4 vorbeste de o categorie de credinciosi, nu de toata Biserica in general. Credinciosii din trecut care au adormit nu au avut de-a face cu fiara si icoana si nici cu semnul de pe mana sau frunte. Acolo se vb de cei care sunt martirizati pt credinta lor in Cristos in vremea sfarsitului.
          Nu stiu ce ati inteles din ce v-am scris, dar la majoritatea am „corectat” exprimarea vaga a ceea ce numesc unii sau dvs „pocaiti” si astfel nu chiar toate sunt „minciuni” dupa ce lamurim partea cu „noi astia pocaitii” si alte neclaritati de tip teologic.
          Galatenii au inceput prin har si au sfarsit prin fapte, sau nu chiar „au sfarsit”, asta nu se stie, dar scrisoarea lui Pavel adresata lor era menita sa le corecteze umblarea. Ei au „cazut din har”. Se poate sa fii crestin si sa fii cazut din har. Sunt multi in starea asta si nu e o stare prea buna. Domnul poate sa restaureze, si pe mine m-a restaurat de la o umblare bazata pe eforturile mele la o umblare bazata pe jertfa lui Hristos care aduce roada si fapte pregatite de El in care sa umblu, si lucrul acesta aduce eliberare. Deci ideea e ca umblarea corecta prin har si prin credinta produce rezultate (fapte bune, roada Duhului, dorinta de slujire, de partasie) care nu mai sunt „datorii” si nici poveri, ci sunt o bucurie, ceva ce vine automat. Doar ca afirmatiile dvs, in esenta lor, pun accentul mai mult pe efortul uman decat pe manifestarea lui Dumnezeu prin noi ca Biserica la Lui. Ceva de genu „fac ca sa fiu…” in loc de „fac pt ca SUNT…” si astfel Dumnezeu isi culege toata slava, nu omul. Ar mai fii multe de analizat in versetele ce le-ati insirat cum ar fi contextul lor…dar de fapt nu vad niciunul concret, ci mai mult parafrazari, iar singurul care este citat, cel din Apocalipsa, este scos din context pt a fi folosit ca pretext 🙂
          Daca nu vorbim cu Biblia deschisa, n-are rost sa facem polemici. Cuvantul este Autoritatea si baza credintei si a crezului unui crestin. On-line e mai greu sa faci astfel de lamuriri, eu am incercat sa exprim cat se poate de succint esentialul.
          „Și dacă în vreo privinţă sunteţi de altă părere, Dumnezeu vă va lumina şi în această privinţă. Dar, în lucrurile în care am ajuns de aceeaşi părere, să umblăm la fel.” Fil 3:15b-16 (daca am ajuns 🙂 )

          P.S. nu sunt frate, sunt sora 🙂 🙂

  3. Doar pastorii pot propovadui cu acuratete misterele si tainele Evangheliei.

  4. m zice:

    1. Daca frecventam regulat (toate intalnirile din program de fapt) biserica (o anumita cladire formata din pereti de beton sau lemn la care-i spunem „Casa Domnului” de cate ori avem ocazia) si daca dam la biserica (o anumita organizatie ce apartine de un cult si are angajat cel putin un pastor) minim zece procente din banii pe care-i castigam (neaprat trebuie scrise numele si suma pe plic) atunci suntem buni crestini.

    2. Prezenta regulata la biserica (e vorba de aceiasi cladire de mai sus) e prima conditie ce trebuie sa fie indeplinita de cineva care „ravneste” sa fie diacon sau presbiter. Poate ma lamureste si pe mine cineva de unde reiese o astfel de conditie din 1 Timotei 3:1-16.

  5. anddij zice:

    – Minciuna că cu minciună, minciunele și jumătăți de minciună trecute rapid cu vederea se poate ajunge în Ceruri. De multe ori trebuie să ne păzim de cum și cînd rostim anumite adevăruri, darămite cînd vina vorba despre lucruri despre care nu le cunoaștem în deplinătate, ori auzite din zvonuri și bîrfe.

    – Minciuna că fără curaj și cu frică de tot felul de chestii se poate ajunge în Ceruri. (vezi „Dar cât despre fricoşi, necredincioşi, scârboşi, ucigaşi, curvari, vrăjitori, închinătorii la idoli, şi toţi mincinoşii, partea lor este în iazul, care arde cu foc şi cu pucioasă” Apocalipsa 21)

  6. kovaci alexandru alin zice:

    Doamne, cât pot fi de imparțiali oamenii care cred asemenea ”păcăleli”…?!

  7. kovaci alexandru alin zice:

    impartiali sus la modul ironic

  8. Paul Pantea zice:

    Cred ca autorul articolului catalogheaza acele idei ca minciuni pentru ca nu le-a inteles prea bine. Problemele pe care le pune sunt vechi de cand lumea, iar el le rezolva pe fiecare in trei paragrafe.

    Trebuie nuantat cu mare grija. De exemplu, daca nu scrie in Biblie ca Dumnezeu ne vrea fericiti, nu inseamna ca ne vrea nefericiti. Asta e o greseala fundamentala de logica.

    Sa reverse Dumnezeu binecuvantarile inferentei peste noi.

    • O greşeală la fel de prăpăstioasă din punct de vedere logic este să considerăm că dacă trăim ca şi creştini autentici – adică nu ne potrivim, suntem oi în mijlocul lupilor, etc. – avem şanse ca înotând împotriva curentului să fim fericiţi în sensul valenţei pe care fericirea o ia din punct de vedere cultural actual.
      Singurul scop declarat pe care Dumnezeu îl are cu privire la noi este împăcarea cu El, indiferent dacă asta înseamnă sau nu fericire în viaţa aceasta.

  9. Afirmatia de la 1) nu poate nici macar sa intre in discutie daca ne referim la „biserica” in sensul conceptului de cladire. Sunt zone (intinse) pe Terra unde nu exista caramida (strop) de biserica si totusi vietuiesc crestini si exista Biserici. Poate ca afirmatia are de-a face cu o anumita cultura relativ locala, caz in care – si e cazul – a pune afirmatia in lista asta nu e corect, in contextul generalizat propus.

    • Claudiu Lupu zice:

      In niciun caz nu poate fi vorba aici despre cladirea bisericii. Mersul la biserica pentru crestin este mersul la partasia cu fratii, si implicit cu Domnul, adunati acolo in in numele Sau. De fapt acesta este unul din primele adevaruri pe care ar trebui sa le stie un copil al lui Dumnezeu…

  10. „Punctul 5 – Dumnezeu vrea să fim neapărat fericiţi!” e cel mai des întâlnit, atât la creştinii practicanţi cât şi la “creştinii abstinenţi” (de-ăia care practică punctul 1.)
    Dacă nu ar exista durere, nu aş crede în existenţa lui Dumnezeu.

    • marinelblaj zice:

      „Dacă nu ar exista durere, nu aş crede în existenţa lui Dumnezeu”…
      Iată o idee asupra căreia ar merita să medităm! Evident, dacă o înţelegem… 😉

      • Revin cu întreg citatul ca să completez afirmaţia de mai sus: “Nu aş putea să Îl respect pe Dumnezeu dacă nu ar fi fost atât de stabil în deciziile Sale încât să ceară dreptate indiferent de implicaţiile împlinirii dreptăţii; nu aş putea să Îl iubesc pe Dumnezeu dacă nu ar fi împlinit El însuşi dreptatea în locul meu, ştiind că eu nu pot să o împlinesc; şi nu aş putea să îl înţeleg pe Dumnezeu dacă nu ar folosi orice mijloc pe care Îl are la dispoziţie pentru ca să îmi vorbească şi să îmi spună că a împlinit acea dreptate în locul meu – mai ales durerea, pe care o simt atât de repede şi acut. Dacă nu ar exista durere, nu aş crede în existenţa lui Dumnezeu.”

    • eLioR. zice:

      la atei ii fix invers: din cauza durerii (din lumea asta) nu cred in Dumnezeu.

      • A-L nega pe Dumnezeu din cauza durerii nu e mai puţin comic decât a-L nega din cauza poluării, după ce dai ocolul pământului de vreo 3 ori cu trabantul unui bunic. E simplu: cel ce poluează respiră aerul poluat. Similar, cel ce păcătuieşte suportă consecinţele: nu e Dumnezeu de vină că mor tinerii de boli cu transmitere sexuală şi nici că am distrus planeta asta în aşa fel încât e irecuperabilă. Alegerea Lui de a ne lăsa să alegem dintre bine şi rău permite să alegem binele; altfel, oprindu-ne din a alege răul, binele nu mai e o opţiune, e o obligativitate.

        • eLioR. zice:

          mie nu mi se pare deloc comic sa-l negi pe Dumnezeu din cauza durerii. sincer, ii inteleg pe cei care o fac. de fapt ei nu inteleg de ce ingaduie. cum de altfel nici eu nu inteleg. cat despre alegerea binelui si a raului, zi-i asta unui copil… bolnav de cancer, spre exemplu.

          • Durerea este urmarea faptelor noastre, a faptelor începând de la Adam încoace. În momentul în care noi ca umanitate am ales să fim despărţiţi de Dumnezeu au început şi urmările acestor decizii. Cum să avem pretenţia ca noi să trăim în răzvrătie faţă de Dumnezeu şi El să stea cu buretele după noi, să şteargă urmările faptelor noastre? Moartea, boala, durerea, suferinţa, cancerul, toate, sunt urmări ale păcatelor de mii de generaţii în care noi ne naştem. Copilul bolnav de cancer s-a născut deja într-o lume stricată şi răzvrătită împotriva lui Dumnezeu şi suportă consecinţele acestui fapt. (Îmi veţi spune că e nedrept să se nască în lumea asta? Ar fi nedrept dacă acel copil ar fi sfânt; dacă nu e sfânt, nu a făcut altceva decât să se nască într-o lume care dacă nu exista, ar fi creeat-o el. De asta există „naşterea din nou”, aceea care transformă un om păcătos născut într-o lume păcătoasă într-un om curat care prin moarte nu face decât să treacă la o altă viaţă.)
            Exact asta aş spune copilului meu dacă ar fi bolnav de cancer.

            • eLioR. zice:

              dar toti ne nastem in lumea asta pacatoasa. nimeni nu se naste sfant. cine face trierea?

              • Dumnezeu iasa in calea oamenilor, a fiecarui om in parte. Unuia ii semnaleaza prezenta Sa prin durere, altuia prin bogatie, altuia prin fericire, altuia direct prin Biblie. Cei ce Ii raspund si accepta cu smerenie faptul ca sunt pacatosi incep o viata noua, prin ceea ce am scris mai sus – „nastere din nou”. Aceasta este o transformare a mintii pe care Dumnezeu o produce in noi in masura in care ii permitem noi sa o faca. Trierea se va face numai la final, si numai de catre Dumnezeu, care atunci va judeca lumea. Trierea nu o fac oamenii si nu o face biserica, pentru ca noi, oamenii, nu stim ce lucruri ascunse se intampla in inima nimanui. El stie pentru ca El este cel care vorbeste inimii in particular.
                Si… asa e, nimeni nu se naste sfant… Biblia spune „Caci TOTI au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu.” (Romani, cap.3, v.23) – dar mai spune si „Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.” (Romani cap.5, v.8)

  11. eLioR. zice:

    1. Nu trebuie neapărat să mă duc la biserică pentru a fi un bun creştin!

    nu neaparat sa faci prezenta in fiecare duminica, as zice eu. : )

    2. Tot ceea ce trebuie să facă un creştin este să fie cumsecade şi să facă fapte bune!

    ar fi interesant sa vedem ce ar trebui sa faca un crestin ca sa-si merite numele de crestin.

  12. 1. În biserică nu se face prezenţa, ci se slujeşte. Pe măsură ce un om iubeşte mai mult pe ceilalţi oameni, va vrea să meargă mai mult la biserică pentru că acolo vin cei ce suferă, pe care poate să îi îndrepte spre Dumnezeu şi pentru care poate să se roage. Aşa cum Hristos nu a „făcut prezenţa” venind pe pământ, ci venind ne-a iubit şi a investit în noi mai mult decât vom putea noi vreodată investi în cineva.
    2. Numele de „creştin” nu se câştigă prin performanţe personale. Se primeşte în dar, în ciuda faptului că nu e meritat. Biblia vorbeşte foarte clar despre asta.

  13. Anca Gherman zice:

    Ceea ce urmeaza se leaga de punctul 5:
    „Daca suntem crestini cumsecade, ascultatori de Domnul, vom fi feriti de suferinta – atat fizica cat si sufleteasca – atat noi, cat si cei cu care venim in contact.” – inspirat din viata mea de zi cu zi, si explicat clar in urmatoarea meditatie:
    „What My Obedience to God Costs Other People” – by Oswald Chambers

    „As they led Him away, they laid hold of a certain man, Simon . . . , and on him they laid the cross that he might bear it after Jesus” —Luke 23:26

    „If we obey God, it is going to cost other people more than it costs us, and that is where the pain begins. If we are in love with our Lord, obedience does not cost us anything— it is a delight. But to those who do not love Him, our obedience does cost a great deal. If we obey God, it will mean that other people’s plans are upset. They will ridicule us as if to say, “You call this Christianity?” We could prevent the suffering, but not if we are obedient to God. We must let the cost be paid.
    When our obedience begins to cost others, our human pride entrenches itself and we say, “I will never accept anything from anyone.” But we must, or disobey God. We have no right to think that the type of relationships we have with others should be any different from those the Lord Himself had (see Luke 8:1-3).
    A lack of progress in our spiritual life results when we try to bear all the costs ourselves. And actually, we cannot. Because we are so involved in the universal purposes of God, others are immediately affected by our obedience to Him. Will we remain faithful in our obedience to God and be willing to suffer the humiliation of refusing to be independent? Or will we do just the opposite and say, “I will not cause other people to suffer”? We can disobey God if we choose, and it will bring immediate relief to the situation, but it will grieve our Lord. If, however, we obey God, He will care for those who have suffered the consequences of our obedience. We must simply obey and leave all the consequences with Him.
    Beware of the inclination to dictate to God what consequences you would allow as a condition of your obedience to Him.”

    • marinelblaj zice:

      Anca, ultima afirmaţie, „Beware of the inclination to dictate to God what consequences you would allow as a condition of your obedience to Him” spune mai mult decât concluzia ca „Daca suntem crestini cumsecade, ascultatori de Domnul, vom fi feriti de suferinta – atat fizica cat si sufleteasca – atat noi, cat si cei cu care venim in contact”. De multe ori Dumnezeu Se proslăveşte prin felul în care purtăm suferinţa, fie ea şi inexplicabilă pentru mintea noastră, pentru simplul fapt că aşa a ales El. Dacă înţeleg că alegerea este a Lui, atunci chiar dau dovadă de supunere!
      În plus, experienţele fiecăruia diferă, după cum alegerea lui Dumnezeu pentru fiecare diferă. Crucile pe care le purtăm fiecare nu sunt la fel. Şi, dacă totul ar fi „roz”, presupunând că „suntem crestini cumsecade, ascultatori de Domnul” în totul unde este crucea fiecăruia şi de ce se vorbeşte despre ea?

  14. Anca Gherman zice:

    Marinel, sunt de acord cu tine. Nu inteleg intru-totul intrebarea ta… poate nu m-am exprimat eu bine? Mi se intampla… 🙂
    Sa clarific, urmatoarea fraza este o minciuna: “Daca suntem crestini cumsecade, ascultatori de Domnul, vom fi feriti de suferinta – atat fizica cat si sufleteasca – atat noi, cat si cei cu care venim in contact.”
    Fratele Marius a spus sa mai adaugam daca mai avem… si eu asta am facut 🙂
    Clear as mud? 🙂

  15. Anca Gherman zice:

    No worries, Marinel… cum se zice pe la noi 🙂

  16. 1. Ii de-ajuns o mana ridicata ca s-ajungi, dupa moarte, acolo sus, in Rai.
    2. Nu conteaza ce faci, oricum Dumnezeu e bun si iarta. E dragoste. Nu poti tu pacatui cat poate El sa te ierte.
    3. Suntem destul de buni, de pocaiti si de sfinti. Ne-am imbogatit si nu ducem lipsa de nimic.
    4. Daca vii la biserica inseamna ca esti parte din biserica (mireasa Lui).
    5. Crestinismul este atat cat traim noi pocaitii, cei mai multi, acum. Asta e standardul, maximul! (Insa eu cred ca ar trebui sa ne masuram dupa etalonul celor dintai crestini. Daca am lua viata lor ca unitate de masura, cred ca al nostru crestinism de azi ni s-ar parea apa de ploaie si ne-am simti rusinati, iara nu mandri de ceea ce traim noi.

  17. Pingback: Minciuni pentru crestini | Opinia crestina

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.