Proverbe 24

1 Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
2 căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. –
5 Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
6 Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. –
7 Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. –
8 Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. –
9 Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. –

15 Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
16 Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
17 Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
18 ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. –
19 Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
20 Căci cel ce face răul n’are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. –
21 Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
22 Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! –
24 Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!„ îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
25 Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. –
26 Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
28 Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? –
29 Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!„ –
30 Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
31 Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
32 M’am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.

Psalmul 24

3 Cine va putea să se suie la muntele Domnului? Cine se va ridica pînă la locul Lui cel Sfînt? –
4 Cel ce are mînile nevinovate şi inima curată, cel ce nu-şi dedă sufletul la minciună, şi nu jură ca să înşele.
5 Acela va căpăta binecuvîntarea Domnului, starea după voia Lui dată de Dumnezeul mîntuirii lui.

Psalmul 55

6 Eu zic: ,,O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş sbura, şi aş găsi undeva odihnă!„
7 Da, aş fugi departe de tot, şi m’aş duce să locuiesc în pustie. -(Oprire).
8 Aş fugi în grabă la un adăpost de vîntul acesta năpraznic şi de furtuna aceasta.
9 Nimiceşte -i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă şi certuri;
10 zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sînt în sînul ei;
11 răutatea este în mijlocul ei, şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
12 Nu un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi: nu protivnicul meu se ridică împotriva mea, căci m’aş ascunde dinaintea lui.
13 Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate de cruce şi prieten cu mine!
14 Noi, cari trăiam împreună într’o plăcută prietenie, şi ne duceam împreună cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
-(Oprire). Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare, şi nu se tem de Dumnezeu.
20 Ei pun mîna pe cei ce trăiau în pace cu ei, şi îşi calcă legămîntul.
21 Gura lor este dulce ca smîntîna, dar în inimă poartă războiul: cuvintele lor sînt mai alunecoase decît untdelemnul, dar cînd ies ele din gură, sînt nişte săbii.
22 Încredinţează-ţi soarta în mîna Domnului, şi El te va sprijini. El nu va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.
23 Şi Tu, Dumnezeule, îi vei pogorî în fundul gropii. Oamenii setoşi de sînge şi de înşelăciune, nu vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

Psalmul 86

11 Învaţă-mă căile Tale, Doamne! Eu voi umbla în adevărul Tău. Fă-mi inima să se teamă de Numele Tău.
12 Te voi lăuda din toată inima mea, Doamne, Dumnezeul meu, şi voi prea mări Numele Tău în veci!
14 Dumnezeule, nişte îngîmfaţi s’au sculat împotriva mea, o ceată de oameni asupritori vor să-mi ia viaţa, şi nu se gîndesc la Tine.
15 Dar Tu, Doamne, Tu eşti un Dumnezeu îndurător şi milostiv, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi în credicioşie.

Psalmul 117

1 Lăudaţi pe Domnul, toate neamurile, lăudaţi -L, toate popoarele!
2 Căci mare este bunătatea Lui faţă de noi, şi credincioşia Lui ţine în veci. Lăudaţi pe Domnul!

Psalmul 148

1 Lăudaţi pe Domnul! Lăudaţi pe Domnul din înălţimea cerurilor, lăudaţi -L în locurile cele înalte!
2 Lăudaţi -L toţi îngerii Lui! Lăudaţi -L, toate oştirile Lui!
3 Lăudaţi -L, soare şi lună, lăudaţi -L, toate stelele luminoase!
4 Lăudaţi -L, cerurile cerurilor, şi voi, ape, cari sînteţi mai pe sus de ceruri!
5 Să laude Numele Domnului, căci El a poruncit şi au fost făcute,
6 le -a întărit pe veci de veci; le -a dat legi, şi nu le va călca.
7 Lăudaţi pe Domnul de jos de pe pămînt, balauri de mare, şi adîncuri toate;
8 foc şi grindină, zăpadă şi ceaţă, vînturi năpraznice, cari împliniţi poruncile Lui,
9 munţi şi dealuri toate, pomi roditori, şi cedri toţi,
10 fiare şi vite toate, tîrîtoare şi păsări înaripate,
11 împăraţi ai pămîntului şi popoare toate, voievozi şi toţi judecătorii pămîntului,
12 tineri şi tinere, bătrîni şi copii!
13 Să laude Numele Domnului! Căci numai Numele Lui este înălţat: măreţia Lui este mai pe sus de pămînt şi ceruri.
14 El a înalţat tăria poporului Său: iată o pricină de laudă pentru toţi credincioşii Lui, pentru copiii lui Israel, popor de lîngă El. Lăudaţi pe Domnul!