Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
După ce am ascultat, imediat m-am gîndit la această bucată muzicală: Max Bruch – Kol Nidrei
http://youtu.be/8mgaICZS79Y
Frate Marius ultima oara era vorba despre noua gramatica
care se scrie cu „a” nu cu „i” ( sfant deci nu sfint )
dar dv. puteti scrie cum va place
nu vreau sa insist ca apoi iar ma veti intelege gresit 😦
Daca nu mai sunteti suparat pe mine
„va invit ” la o calatorie pe cele mai periculoase sosele din lume ,atat pe dv.cat si pe toti vizitatorii blog-ului binenteles 🙂
http://parereataconteaza1.wordpress.com/2011/10/16/cele-mai-periculoase-sosele-din-lume-si-un-gand-pentru-credinciosi/
nu, nu-i adevărat, sora Angela … salvată prin har, am şi motivat înaltă parte de ce scriu cum scriu,
Dvs. scrieţi greşit. eu scriu corect.
Iată explicaţia
Sînt filolog de meserie şi ştiu ce spun
multumesc pentru invitaţia pe şoselele periculoase.
Iată despre gramatică
Dragă Angela, „vei găsi” este forma corectă (deoarece forma de infinitiv a verbului este „a găsi”, iar nu „a găsii”).
ei, tuturor ne mai scapă, asta nu-i grav.
nu e scapare. Blogul doamnei/domnisoarei Angela este plin de „va trebuii”, „lucrurile creeate”, „le-a creeat”, „vom privii”… Dansa are o slabiciune pentru „ii” si „ee”.
Bine ar fi sa invete sa scrie corect, inainte de a le da sfaturi filologilor.
să fim cu har… să trecem peste.
am mai avut astfel de puneri la punct şi virgulă.
E zi aniversară, deci…
AMEN
Adrian draga sa stii ca mie imi place sa dau sfaturi si sa primesc sfaturi.
Ai ceva impotriva ?
Apropo , multumesc de corectariile gramaticale chiar imi prind bine ca mereu incerc sa scriu corect pe blog caci daca erai mai atent observai ca tin la aspectul blog-ului meu 🙂
Stii ce mi se pare mie interesant la tine Angela? Felul cum ti-ai ales numele in contrast cu exigenta aratata aproapelui.Da e buna gramatica… dar sa nu devenim ca niste masinarii.
Nu eu mi-am ales numele ,ci imprejurariile vietii m-au determinat sa-mi aleg acest nume dar daca vei citii cu atentie marturia mea ( o parte din ea caci restul e in dosarele secrete 🙂 atunci cu siguranta vei intelege http://parereataconteaza1.wordpress.com/2011/09/05/cine-e-angela-insula-ekklesia-sau-angela-salvata-prin-har-marturia-mea/
da, e bună gramatica, mai ales atunci cînd o respectăm chiar noi înşine înainte de a o reproşa altora
Da, vă rog să luaţi nişte medidaţii şi de la Alin Cristea, dînsul se ocupează cu iotele textelor evanghelice,
Corect ar fi fost aşa în textul dvs.
atenţie la virgule, sînt parte din gramatică
De asemenea, poate fi reformulată întreaga frază, care are probleme de sintaxă şi de topică.
Amin!
Multumesc Bogdan B 🙂