Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
sursa foto Gigi Dobrin
Marius Cruceru 
sucul de cataina este extraordinar! deasemenea ceaiul de catina uscata/deshidratata pentru a tine mai mult. problema asa cum spuneati si dumneavoastra e ca trebuie culeasa boaba cu boaba, daca se sparge … devine mult mai complicat procesul. stiu pe cineva care foloseste o unealta gen furculita dar distruge boaba cel mai des. eu folosesc degetelele dar la sfarsit am mainile de parca le am bagat intr o punga cu ace.
Pe la mine se face un fel de sirop din catina. Reteta este foarte asemanatoare cu cea descrisa:
– se fasoneaza crengutele eliminandu-se pe cat posibil tepii si frunzele; {pentru usurarea lucrului}
– se curata bobitele de pe crengute cu o forfecuta fara sa fie sparte; {unele plante au bobitele mai mari si fac operatia sa para mai usoara 😀 }
– bobitele se spala de cateva ori cu apa;
– apoi bobitele se zobesc de preferat mecanic (masina de tocat electrica sau un aparat de facut suc);
– sucul obtinut se strecoara printr-o sita de seminte;
– semintele pot fi recuperate daca se doreste si dupa uscare se pot macina intr-o rasnita de cafea, atentie ca sunt foarte tari…; {eu nu am gasit inca o intrebuintare, drept ca nici nu am cautat…}
– peste suc se adauga zahar sub agitare pana cand nu se mai dizolva (cam aproximativ 1kg de zahar la 1kg de suc); {asigura conservarea, asa ca nu este necesar conservant daca dizolvarea se face repede}
– se imbuteliaza in sticle; {in timp se poate separa pulpa fructului, care pluteste peste un sirop transparent, de aceea se agita inainte de consum}
– se poate servi diluat cu apa (de preferat minerala…) dar deoarece catina ofera un gust caracteristic nu toata lumea prefera un asemenea suc. 😦
Compozitia catinei este complexa. Este bogata in vitamine atat hidrosolubile cat si liposolubile, minerale si acizi grasi nesaturati (au cateva procente de ulei desi nu pare) si are drept colorant caroten.
Am auzit marturii dupa care utilizarea ei are efecte pozitive de ameliorare in multe afectiuni foarte probabil datorita compozitiei complexe.
Personal inca nu am avut ocazia sa am probleme suficient de serioase incat sa ignor gustul caracteristic asa ca nu pot sa spun nimic personal… 😦
mama mea dupa razele cobalt o avut dureri si usturimi groaznice. fortralul (care se ia inaintea morfinei, parca) nu-si facea efect. sora ei i-o zis sa ia ulei de catina, intern si extern, si incredibil, a avut efect. la noi in casa catina ii nelipsita.
Un coleg pe un forum a postat urmatoarea reteta. Cred ca merge si la cantitati mai mici:
„Din 30 kg catina ies prin stoarcere la storcator/ blender + sita tifon 15 kg suc de catina.
La acesta se adauga 15 kg miere lichida. Amestecul se pune in sticle si se pastreaza la o temperatura cat de cat rece .
Se pune 1/5 parti suc restul apa plata sau de care aveti si iese cel mai natural suc/bautura racoritoare.”
eu l-am lasat la temperatura camerei si a iesit bautura „incalzitoare”
Domnul Dorin de aceea eu prefer zaharul. Adaugat sub forma de zahar pudra (de preferat pentru ca se dizolva mult mai repede si ofera posibilitatea de a nu folosi conservant alimentar) pana cand nu se mai dizolva nici sub agitare, asigura conservarea fata de fermentatie. Mierea fiind ea insasi o solutie desi este buna si naturala are un continut de apa astfel incat impreuna cu apa din sucul de catina zaharurile dizolvate ajung sub pragul concentratiei ce impiedica dezvoltarea microorganismelor. Mierea se poate folosi daca siropul facut este in cantitate suficient de mica si se consuma repede (in mai putin de 1,5-2 zile, la temperatura camerei).
Reteta data de mine se preteaza si pentru obtinerea de siropuri din alte fructe. Personal am incercat cu succes o reteta putin modificata pentru zmeura si capsuni, dar sigur merg si alte fructe. In cazul fructelor in care nu ne intereseaza pulpa fructului (pentru obtinerea de siropuri clare dupa diluare) sucul se poate separa de pulpa prin folosirea unei site impreuna cu un tifon in mai multe straturi suficiente astfel incat sa nu treaca pulpa fructului.
multumim, foarte utile aceste sfaturi.
deci a fermentat 🙂
pentru cei care nu au posibilitatea de a-l prepara acasa, la Restaurantul Vegetarian Cris se poate cumpara sirop de catina autentic, adica din catina cu miere.
Cum aş putea să cumpăr şi eu un puiet din această plantă (tufă din câte ştiu) pentru a o planta în grădina casei. Mirea mi-o produc albinele mele mi-ar trebui şi cătină.
Pentru inmultirea acestei plante se poate face foarte bine prin butasi. Trebuie stiut ca aceasta planta este dioica adica are plante „masculine” si plante „feminine” si trebuiesc ambele sa existe in acelasi spatiu pentru a obtine fructe care cresc doar pe plantele „feminine” de aceea pot fi mai numeroase decat plantele din primul gen. De gasit se gaseste in zonele de deal crescand salbatica.
Planta aceasta poate valorifica terenuri sarace, pietroase si argiloase de genul celor pe unde creste in mod spontan. Nu este pretentioasa.
Metoda de inmultire prin butasi este urmatoarea:
– se recolteaza mai multi lastari de grosime minim 5 mm dar din varfurile ramurilor de pe diferite plante. In aceasta perioada puteti vedea foarte bine ce fel de plante luati (M/F) si chiar selecta unele care produc fructe mai mari si mai colorate.
– acesti lastari se ajusteaza astfel incat sa aiba intre 20-30 cm lungime si re indeparteaza frunzele fara a leza mugurii.
– dupa ajustare lastarii se infig intr-un vas de flori plin cu nisip cu granule cam de marimea boabelor de mustar (0.5-2 mm) jumatate din lungime.
– se acopera lastarii cu tuburi de 2,5-3 cm grosime si lungime potrivita astfel incat sa depaseasca lastarii cu minim 2-3 cm.
– vasul astfel pregatit se uda si se pastreaza intr-un loc caldut (peste 15 grade) timp de cateva luni.
– in acest timp lastarii incep sa creasca incepand sa faca frunze si Mai Tarziu radacini.
– in primavara veti avea plante bune de plantat in gradina.
– in cam 4-5 ani se poate spera la fructe sau chiar mai putin daca cresterile sunt puternice.
Cred ca si din seminte pot rasarii (dupa ce se tin cateva luni (~6) in frigider la 2-5 grade) dar va dura cu cativa ani mai mult pana intra pe rod si felul fructelor si al plantelor (M/F) foarte variabil…
Detaliu important: Nisipul nu trebuie sa contina fractia cu granule mai mici de 0.5 mm, pentru ca altfel lastarii nu vor mai avea aer in sol si vor putrezi;
Părerea mea este că nu se va putea acomoda la domesticie.
Îţi trebuie altitudine.
Domnul Marius cineva din orasul meu (Campulung, Arges) s-a gandit sa planteze catina intre blocuri si i-a mers de minune, si de asemenea cunosc zone unde creste salbatic in vai dintre dealuri relativ joase. Daca ar fi o problema aceasta poate ar fi de sol nu de altitudine: cere soluri sarace, nisip, argila (partea frumoasa este ca pe asemenea soluri nu prea cresc plante alte folositoare… 🙂 ). Numele ei englezesc este „sea-buckthorn” (aluzie probabil ca poate fi gasita pana la nivelul marii)…
eu am vazut zilele astea femeie culegand catina din fata magazinului universal crisul din oradea. : )) mai mult m-am mirat ca era catina acolo, nu ca femeia o culegea. drept ii ca erau colo cateva fire. : )
nu prea cred că aia era cătină, dar dacă era,…. fii sigură că era plină de praf, toate maşinile şi-au aruncat praful de pe roţi acolo.
Excelent!!! Chiar soţia mea se gîndea la asta azi, oare în balcon merge?
Daca vasul in care se gaseste este suficient de mare cu pamantul potrivit nu vad de ce nu ar putea merge. Totusi catina creste destul de mare si cativa arbusti teposi in casa nu este totdeauna cea mai fericita companie…
Tatal meu a incercat metoda de inmultire expusa si in cazul catinei si a mers foarte bine insa nu am pastrat ghivece cu plante suficient timp ca sa vedem si daca poate fi cultivata in casa pana la stadiul de a produce fructe (in perioada de aproape un an cat am pastrat ghivecele am putut observa ca de trait traiste dar creste ceva mai lent in ghiveci) mai ales ca nu am fost nevoie in cazul nostru (locuim la casa cu curte si oricum era mai mult un experiment, avem locuri la tara de unde o recoltam).
Apoi trebuie un pamant potrivit de tipul celor in care creste salbatica:neingrasat cu multa argila si nisip, poate luat chiar dintr-o zona in care traieste salbatic.
da, mulţumim! Vom încerca neapărat.
daţi-ne un număr de telefon să mai cerm consultaţii pe privat.
M-am bucurat de întîlnirea din vară.
De precizat ca cei care au plantat respectivele plante nu imi sunt cunoscuti. Cert este ca in cartierul numit Grui in apropierea unei biserici ortodoxe in constructie creste langa niste blocuri niste tufe frumoase de catina (asta pentru cei care vor sa verifice daca nu ma cred).
ah, aşa avem şi noi în curtea şcolii nişte cătină din asta ornamentală, este din aceeaşi grupă, dar altă specie, cred,
Nu este ornamentala, este identica cu cea din salbaticie. Si a fost plantata acolo acum cativa ani, nefiind originara acolo. Poate avea si rol ornamental (desi nu prea pare dupa modul de asezare nu foarte aranjat al tufelor) iar planta este autentica. Probabil este administrata de unii locuitori ai blocurilor respective.
atunci vom încerca şi noi. Nu ştiu dacă rezistă în balcon, dar vom încerca.
matusa mea are pe strada adevarului vreo 30 de tufe. a si recoltat vreo15 kg. deci merge si la Oradea.
atunci ne apucăm
1 kg de suc de catina se amesteca cu 2 kg de miere de salcam si in combinatia aceasta poate fi tinuta o perioanda mai lunga de timp fara a fermenta, in cazul in care se tine la frigider se poate amesteca si 1kg de suc de catina cu 1 kg de miere de salcam, sanatate!
va recomand ultima mea postare cu privire la ce contine fructul de catina 🙂
https://rubenbudau.wordpress.com/2012/10/15/fructele-de-catina-compozitie-si-intrebuintari/
Buna,
Am pus la frigider miere cu catina data prin blender, timp de ~ 2 saptamani, timp in care am amestecat periodic. Astazi cand am desfacut borcanul, am observat ca a inceput sa fermenteze, chiar a dat putin pe afara.
Este vreo problema ca fermenteaza? Sau e la fel de buna?
Imi este frica sa nu mai fie buna.
Multumesc