„Dans pastoral” (muzica populară în bisericile evanghelice)

Există o colecţie impresionantă de folclor românesc pe youtube realizată de utilizatorul Fabris. Absolut impresionant. Un lucru care mă interesează ca filolog este modul în care realizează traducerile la titlurile pieselor, aproape imposibil de făcut. În cazul acesta… dans pastoral :). Merită unul, după o duminică de muncă, nu-i aşa?

De aici recoltez bucăţi cîntate la caval, cele mai multe interpretate la vreun caval realizat de nea Ion Costache din Merişani.

Zilele acestea l-am vizitat din nou. Am văzut nişte minunăţii de instrumente. N-am ştiut cum altfel să îmi manifest admiraţia pentru ceea ce face decît dăruindu-i o Biblie.

Iată o bătrînească… old men style dance…

Veţi spune: „ce muzică nepocăiască! Muzică populară?”.

De ce nu? V-aş întreba, la rîndul meu, prieteni „cu ce este mai spirituală muzica lor populară? Cu ce este mai puţin săltăreaţă? Nu facem noi deosebire proastă în minţile noastre, considerînd ceva mai spiritual decît altceva numai din pricina obişnuinţelor?”.

Mi-a mers vestea cum că n-aş aprecia deloc muzica e alt tip decît cea clasică, eventual muzica renascentistă, la lăută, sau barocă. Maxim? Corul! Nimic mai fals! Believe it or not, ascult muzichie populară şi chiar pricep ce se întîmplă acolo pentru că o parte din şcoala de clarinet mi-am făcut-o învăţînd acest tip de muzică după partituri.

Îşi are locul ȘI o astfel de muzică în bisericile noastre? Sau … mai bine NU! Dacă… nu, atunci ce altceva ar mai trebui să scoatem? Dacă Da, ce altceva ar mai trebui să punem?

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, dulce Românie, Muzica, Perplexităţi, Schimb de iutuburi. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

25 de răspunsuri la „Dans pastoral” (muzica populară în bisericile evanghelice)

  1. calin zice:

    acum doi ani eram la Padis si un batranel, parca rupt din pozele de mai sus, canta dintr-o carte de cantari penticostala de se auzea de pe varful BIsericuta Motului. Dupa strofa canta si din fluier. Numai lasatu serii la oprit. Nu mai putea citi. Pe urma ne-a omenit cu placinte pline cu jem de afine cum zicea el. Meseria pastor de vaci. (…)
    Asa ca de ce nu?

  2. Cristian zice:

    Te ung la inima cantece ca acestea. Chiar si putin saltarete, ele au decenta „batrinilor” care danseaza, bucurandu-se, dar care au uitat erotismul saltaret al tineretii. Si dansurie populare au o decenta, pastreaza o distanta, o demnitate a perechii barbat-femeie. Ca orice alt lucru omenesc, poate fi si corupt, dus in crasme sa umplut de ne-curatie.

    Din putinele mele cunostinte de istoria muzicii bizantine, de exemplu, stiu ca ea a fost infiripata din cantul popular al diferitelor regiuni crestine ale primului mileniu. Ioan Damaschin a fost cel care a reunit stilurile muzicii bisericesti ale vremi, sub 8 glasuri, ehuri sau moduri. In Grecia muzica populara, spun unii, a fost influentata de muzica bisericeasca. Nu mi se pare absurd ca si muzica noastra popular sa fi fost la randul ei influentata, printre altele, de muzica bisericeasca si, bineinteles, si de duhul ei.

  3. Rodica Botan zice:

    Cind eram la scoala de muzica, la teorie invatam diferite chestii interesante; mi-a ramas in minte faptul ca muzica este facuta din intrebari si raspunsuri muzicale. Adesea cind ascult diferite forme de muzica incerc sa ascult intrebarile si raspunsurile din ea…Am ascultat un pic din una din piesele de caval de mai sus…iti vine sa te pui jos si sa stai linga omul care cinta cum au stat prietenii lui Iov linga el …

    • Marinel zice:

      Superb formulat finalul comentariului, soră Rodica! Şi mi-a adus aminte şi de Lucian Blaga:
      „”Copilo, pune-ţi mânile pe genunchii mei.
      Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.
      Aici orice gând e mai încet,
      şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,
      ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,
      ci adânc în pământ undeva.
      Aici se vindecă setea de mântuire
      şi dacă ţi-ai sângerat picioarele.”

    • Marius David zice:

      ei, eu chiar am stat lîngă un astfel de om, cu caval şi fluier,
      tocmai de aceea am pus acest fel de cîntece.

  4. Marinel zice:

    Of, frate Marius, întrebările acelea din final… dacă n-ar fi fost… Mi-e chiar ciudă, nu că nu ştiu ce aş răspunde eu la ele, dar nu ştiu cum să formulez astfel încât să nu umplu pagina! La… ambele trei întrebările! 😀

  5. In Bisericile noastre? Nu are cine s-o cante.

    • sebastian zice:

      Bravo, in afara de cantecele rock contemporan in care exista o linie melodica fara personalitate si foarte superficiala ( ca si cuvintele) nu stiu ce se mai canta.

      • Marius David zice:

        uşurel, uşurel, sînt cîntece, confundate cu anumite cîntece rock, care au substanţă muzicală şi versuri excelente.
        încep să mă irit din ce în ce mai mult la generalizările gratuite, nepedagogice.

  6. Marinel zice:

    Ispita răspunsurilor la întrebările puse este mare… De fapt, NU SE POATE să nu vrei să răspunzi… Deci…
    La prima întrebare ar trebui răspuns în primul rând cu o alta? Cu ce măsurăm spiritualitatea atunci când vine vorba despre muzică? S-au purtat, se poartă şi, cu siguranţă, se vor mai purta discuţii pe marginea acestui subiect. De obicei, atunci când se caută un filon de aur (în cazul nostru răspunsul corect) se înlătură o mare cantitate de steril. Cred că, în aflarea răspunsului, ar trebui să încercăm întâi de toate să identificăm şi să înlăturăm „sterilul”. Personal, consider că în categoria aceasta sunt prejudecăţile, gusturile noastre muzicale, aplicarea unor principii fără referire la muzică, clişeele pe care ni le-am format în legătură cu închinarea, fondul cultural… Aştept adăugiri.
    În primul rând, spre deosebire de cei care, pentru a considera spirituală o anumită muzică, consideră că ea trebuie să fie în (sau din) biserică, eu cred că noi „închidem” de fapt muzica între patru pereţi. Vi s-a întâmplat vreodată să staţi undeva departe de lume, culcaţi în iarbă şi să ascultaţi cum „cântă” gâzele la firele de iarbă? Esenţă de muzică! De închinare!
    Ori, muzica aceasta născută şi cântată de regulă în sânul naturii, inspirată de ea şi de… natura complexă a sentimentelor, este cu adevărat spirituală. Uneori mă întreb cât de naturală e spiritualitatea muzicii create în afara acestui „amestec” de naturi?
    Ştia Adam ce este muzica? Nu ştiu… bănuiesc… dar cu siguranţă muzica era acolo în Eden! De fapt, încercând să-mi imaginez muzica Edenului mă gândesc dacă nu cumva toată strădania muzicală de după aceea a oamenilor nu este cumva o tentativă disperată şi permanentă de recuperare a Muzicii!

  7. Marinel zice:

    Colosal! Scriam rândurile de mai sus înainte de a viziona clipul cu Bobby McFerrin de la World Science Festival 2009! E pentru întâia oară, de când m-am „rătăcit” pe acest blog, că văd două postări atât de „legate” una de alta! Felicitări, frate Marius!

  8. Gabriel Dinca zice:

    am si eu o intrebare intrebacioasa: exista pe vremea apostolilor cuvantul „biserica”? Sau este imprumutat de la romani.Nu cumva ei se foloseau doar de „adunare” ?

  9. Gabriel Dinca zice:

    am si eu o intrebare intrebacioasa:exista cuvantul „biserica” pe vremea apostolilor, sau e cuvant imprumutat de la romani? Nu cumva ei se foloseau de „adunare” ?

  10. Marinel zice:

    The English word „church” should not be in the New Testament (NT) Scriptures at all! That is why it is put in quotation marks in the title. That English word is not a translation of the Greek word „ekklesia” Modern use of the word „church” almost always has reference to (1) a religious institution or organization, or (2) to a material building called a „church.” That was not the meaning of the common Greek word „ekklesia” in the time the Scriptures were written.

    In the day of Christ and His apostles, the word „ekklesia” was an everyday word that simply meant „assembly,” „congregation,’ or „gathering” of people. Any gathering of people, whether religious, political, or even criminal in purpose, was called an „ekklesia.” The word itself gives no indication of the kind or the purpose of the assembly (ekklesia). In Acts 19:32, 41, ekklesia is translated „assembly” and refers to an unlawful gathering, a mob. In the same context it has reference to a „lawful assembly” in Acts 19:39. The word ekklesia appears more than 100 times in the Greek NT Scriptures, but only in these three instances in Acts 19 is the word actually translated!

  11. UndeSuntem-PacatSauCer zice:

    Mai fratilor , ce sa zic , muzica in bisericile noastre dar si la posturile de radio cica „crestine” a ajuns o adevarata inchinare diabolica. eu unul sunt total dezamagit si indiferent de ce vrem sa recunoastem sau nu , pastorii au ajuns mai degraba sa presteze un job decat sa fie un slujitor umil al Domnului si de aceea , cine stie cum sa puna pe tava , nu conteaza ce aduce in biserica -e acceptat !!! O singura intrebare insa rasuna ca si un sunet de trambita:incotro mergem , pacat sau cer?

    • Marius David zice:

      oare de unde recoltaţi, fraţilor, asemenea id-uri, emailuri… beculetzcosmin, Doamne…. iartă-mă şi păzeşte-mă!!!
      Nici nu pot să răspund la comentariul tău… stau şi mă minunez şi nu pot ieşi din dilemă… oare nu-i un păcat să pui o chestie atît de stupidă cum ar fi „undesuntem-păcatsaucer”? Păcat… părerea mea.

  12. Remus zice:

    Fr. Marius,

    ce treaba are Biserica lui Dumnezeu cu ” invartita de pe Somes ” ???

  13. l'exateo zice:

    pai uite d-aia ma surprind tot mai des cautind pe you tube cantari din zona ostasilor(mentionez ca statutul de exateu e strans legat de cel de exfan rock);a spus cineva mai sus un lucru trist dar adevarat-nu se poate canta asa ceva la evanghelici pentruca nu are cine.

    • Marius David zice:

      stimate exateo, sper că, dacă eşti exateu şi exfan rock, n-ai incetat să asculţi muzică şi să te frămînţi cu problemele legate de Dumnezeu.
      unii, după ce se convertesc îşi odihnesc mintea cu totul şi îşi înfundă urechile.

      • stejar gh.iulian(exateo) zice:

        multumesc de grija frate David;slava Domnului, nu si nu.ma strdui sa invat sa fiu multumit si multumitor cu ce am,dar sper ca Dumnezeu ma va ajuta sa nu ajung nicicand plafonat si autosuficient,ca e deja plin.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.