Pumnul lui Băsescu (şi totuşi a lovit)

Vă mai amintiţi pumnul lui Băsescu. Cel pe care l-au analizat cascadorii, scenografii, oamenii politici şi oamenii în general.

Adversarii lui Băsescu spuneau că a tras sigur. Ceilalţi … că nu se vede bine şi că de fapt este tras şi întins filmul.

Eu am spus atunci că este mai mult decît probabil că pe atunci candidatul Băsescu va fi tras o palmă acelui puşti. Era mai mult decît posibil.

Acum e sigur! Băsescu a dat cu pumnul. Al doilea pumn, că primul a fost cînd s-a făcut naş la Lambrino.

Mai mult decît atît… „a dat un cap în gură” Regelui, vorba doamnei Andreea Pora, şi ne-a convins că a pierdut timpul cu atît de des amintitul timp de lectură (în care citeşte şi Cărtărăscu, se înţelege):

Recursul la istorie nu-şi are rostul, pentru că preşedintelui nu-i va folosi la nimic să afle acum, tardiv, despre condiţiile interne şi internaţionale ale abdicării sau despre rolul jucat de mareşalul Antonescu, mult mai mult decât un „prim ministru”. Îi vor folosi însă, poate îi dau consilierii sau istoricii care au elaborat raportul pentru condamnarea comunismului, câteva cărţi despre viaţa regilor Ferdinand şi Carol al II-lea şi a reginelor României. De acolo ar putea afla ce înseamnă „dragoste de ţară”, onoare, dedicaţie, curaj, delicateţe în relaţiile cu oamenii şi, nu în ultimul rând, câte ceva despre suferinţa şi umilinţele îndurate de Maiestea Sa Regele Mihai. Şi mai ales despre capacitatea de a trece regal peste mizeriile cotidiene. De a te ridica deasupra.

citeşte mai mult AICI.

Dacă ieri spuneam că domnul preşedinte joacă şah cu piese de sub masă, astăzi îl văd încălzindu-se pe marginea ringului de box şi pregătindu-şi croşeurile… numai că adversarul său este pe alt teren şi practică scrima. Cei doi adversari sînt din filme diferite, istorii diferite, meciuri diferite. Niciodată pumnul (prezidenţial) nu va birui sabia (regală).

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în dulce Românie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Pumnul lui Băsescu (şi totuşi a lovit)

  1. Marinel zice:

    Din toată mizeria asta în care s-a mai băgat o dată preşedintele lor (că al meu n-a fost decât oficial nu si moral!) şi reacţiile de după, nu sunt de acord cu afirmaţia doamnei Pora, “a dat un cap în gură” Regelui. Băsescu dă cu pumnii pentru că a da cu capul presupune să-l ai! 😀

  2. Vaisamar zice:

    O precizare, pentru acribie: Traian Băsescu îl citeşte pe „Cărtărăscu”, nu pe Cărtărescu. Şi întotdeauna aceeaşi carte, cea cu Levantul, în care Traian Băsescu se regăseşte cel mai bine.

  3. michael zice:

    he he..cine stie care este miza unor astfel de afirmatii. ca beat n`o fi fost!

  4. ACIDUZZU zice:

    Basescu stie sa exploateze fiecare moment chiar daca este de un…”minimum-minimorum” in folosul imaginii sale. Chiar daca este un eveniment negativ, cu toate acestea tot in favoarea domniei-sale il exploateaza.
    Oare sa fi uitat noi de vechea tehnica fotografica in care cele mai reusite fotografii se realizeaza dupa un…negativ reusit ? Nu mai trebuie retusari, alte sedinte foto, alte reconstituiri. Si cand te gandesti ca de la o palma electorala plina de infantilism si pana la un pumn e doar o fulgerare de mana, adica sa-ti aduni degetele, strangandu-le marinareste in pumn…
    Asa s-a calit otelul matelotilor, cand la pupa, cand la prora…si-au devenit capitani de cursa lunga. Asemanarea dintre Jack Base… al nostru si Jack Sparrow al „Piratilor din Caraibe” luati global ca trilogie, este ca doua picaturi de…rom si apoi, aceasta asemanare sa bazeaza pe liantul de nezdruncinat al artei…”parliammm…(hâch…!), parrlliamentǎrrilor…ngâh !” !
    Abureala frate, curata abureala ! Ceata la orizont !

  5. dani filimon zice:

    Inainte de a trage concluziile, ar fi interesanta si opinia unui istoric:
    theophylepoliteia.wordpress.com/2011/06/23/jocul-de-a-istoria/

  6. ben zice:

    Incerc si eu o parere. Nu stiu istoria, deci e doar impresia celor ce s-au intamplat acum.
    Declaratia domnului presedinte e referitoare la caracter. Probabil existau si alte variante in ’40….. diplomatia si buna conduita nu tin loc de curaj si nebunie. Si mi se pare ca, regele nu a facut totul atunci, deoarece nu a facut mult acum, dupa revolutie. Ma refer la politica interna, atat de infestata. Iar faptul ca a cerut inapoi proprietatile ar fi trebuit insotit de o asumare a responsabilitatii fata de viitorul tarii.
    Sa fi avut declaratia legatura cu evenimente actuale sau viitoare, in care autoritatea presedintelui trebuie sa protejeze tara de influente straine? Vedem Grecia, Irlanda aproape de a-si vinde viitorul.

  7. romania deja e vanduta.sau cel putin a fost.auzeam ceva de genul: romanii faceau afaceri cu rusii.noi le dadeam grane ei ne luau lemnul. (Ceva de genul acesta)

  8. naomi zice:

    Asta-i scopul si tinta puterii, sa ajungem atat de datori incat sa devenim supusi creditorului, atat noi cat si celelalte tari. Totul porneste de la o putere mult prea mare decat ne inchipuim noi.

  9. da naomi. Acei de care vorbesti sunt relatati in apocalipsa.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.