Einfalt

Azi am primit prin email o întrebare foarte interesantă din partea unei foste studente vorbitoare de limbă germană şi, bănuiesc eu, răspunsul ar putea fi de ajutor pentru mai mulţi:

Pace, frate Marius,

Ați putea să-mi spuneți dacă în limba greacă este folosit același termen pentru: „sănătos” (ochiul sănătos, din Luca 11:34), „curăție de inimă” (Geneza 20:5; Efeseni 6:5), „sinceritate și curație” (2 Corinteni 11:3), și cum s-ar traduce termenul respectiv?

Am primit un text în limba germană, și este un cuvânt „Einfalt”, care înseamnă „simplitate”, dar care cred că mai are și alte înțelesuri. În Biblia germană apare în mai multe pasaje, fie sub forma de „Einfalt”, fie sub forma unui derivat al acestuia. Pentru „ochiul sănătos” din Luca am citit nota de subsol din NTR, unde spune că termenul se poate referi la focalizarea atenției asupra unui singur lucru, la un devotament total față de Dumnezeu.
În textul pe care trebuie să îl traduc apare ”Die Gabe der Einfalt” (darul simplitatii), și se face referire la faptul că Isus, venind în lume, ne-a redat acest ”Einfalt”, pe care noi îl pierduserăm odată cu căderea noastră în păcat. Nimic pământesc nu a putut să distrugă acest ”Einfalt” al Lui și nimeni și nimic nu a putut să intervină între El și Dumnezeu; toate simțurile Lui, gândirea Lui erau îndreptate înspre Dumnezeu…. (în contextul ăsta mi se pare potrivită explicația din NTR- focalizarea Lui asupra unui singur lucru)

Mulțumesc mult,
EB.

Draga EB,

Mai întîi te felicit pentru întrebare. Este foarte interesantă şi demnă de atenţie. Eliade avea un text superb despre întrebările bune şi necesare. Să tot vină astfel de întrebări.

În primul rînd este dificil de evaluat termenul dinspre limba ţintă (limba germană), spre limba sursă, avînd în vedere faptul că avem cel puţin două limbi sursă în Biblie. Tu ai o biblie în germană, dar pe masa mea trebuie să stea două părţi din acestă biblie, Vechiul Testament în ebraică, Noul Testament în greacă.

Şi totuşi, am putea să ne uităm în LXX (Septuaginta), lăsîndu-mi colegii de VT să spună ce se află în ebraică.

Intuiţia îmi spune că ai dreptate cu „Simplitatea”.

Să vedem ce spun textele.

Termenul din Luca 11:34 este haplous, ceea ce înseamnă într-adevăr simplu, sincer. În teza mea de doctorat am tratat termenul în extenso, la interfaţa cu limba latină, unde Ieronim alege din variantele posibile şi oferite de versiunile vulgare termenul simplex.

Iată AICI ai o părticică din modesta mea contribuţie la terminologia lui Augustin. Este chiar partea care se referă la un sinonim al termenului care te interesează.

În Efeseni 6:5 este un derivat al aceluiaşi termen haploths, simplicitas, în simplitatea-sinceritatea inimiii.

La fel în 2 Corinteni 11:3, acelaşi haploths-simplicitas. „Gîndurile voastre să nu se strice de la simplitatea care este în Cristos Isus”. Aşa cum se vede din context, acest fel de sinceritate, simplitate, este opus lui panourgia, care înseamnă şmecherie, viclenie, capacitatea de face lucrături oricînd şi peste tot, descurcăreala de care amintea Steinhardt. Spunea că noi, românii, nu rezolvăm probleme, noi ne descurcăm.

Ironic este faptul că ni se spune tocmai despre unul dintre cei mai vicleni oameni că era aplastos, adică cinstit, onest. Este vorba de Iacov. Aplastos este un sinonim pentru haplous şi are acelaşi echivalent în latină, simplex, sine dolo, sine fictione.

În Geneza 20:5 situaţia se schimbă, este vorba chiar de inimă curată, kathara kardia.

Da, explicaţia NTR este acceptabilă în acest context, dacă înţelegem termenul ca neîmprăştiere, lipsa făţăriei, renunţarea la complicaţiile proastei cumpăniri.

Familia termenului conţine un adverb superb în Iacov 1. Dumnezeu dă cu mînă largă şi simplu, direct, haplws.

Dar de aici începe o altă discuţie.

Să mai vii cu astfel de întrebări! Ucenicul face învăţătorul, ca învăţătorul să poată aduce învăţătură ucenicului.

Cu „simplitate”,

mc

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Întrebările lui Ghiţă, Greaca, Meşteşugăreşti, Periegeza. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Einfalt

  1. superb de simplu si concis…

  2. adrian zice:

    mi-a mers la inima articolul asta! Mai vrem!

    • Marius David zice:

      Mai vine! Avem pe stoc!
      Acum sînt prins cu alte cîteva proiecte, dar mă tot bgîndesc la o carte pe chestii de acest gen.
      Este specialitatea mea. În sfîrşit aş face şi eu ceva la care mă pricep şi la care nu sînt amator 🙂

  3. adrian zice:

    am si eu o intrebare, legat de traducerea lui Luther. O am de mult pe buze, dar nu am gasit momentul sa o pun.
    Luther traduce in multe locuri din NT „doxa”, cu „Klarheit = claritate, limpezime, seninatate”: Luca 2:9, Luca 9:31, Luca 9:32, Ioan 17:5, 2Cor 4:4 s.a.

    Se justifica o astfel de traducere a lui „doxa”?

    • Marius David zice:

      hmmm, e complicat cu doxa, faorte complicat.
      Aici problema este şi mai interesantă pentru că lasă în spate toate conotaţiile care vin pe linie elenistă şi merge ca un calc al Shekinah-ei.
      Ar putea fi mai bine tradus prin strălucire…. se referă la transpare la Deus pro nobis din ceea ce este Deus in Se.
      Ieronim şi aici, pare-mi-se, este consecvent şi traduce cu gloria.
      Poate că klarheit ar putea fi înţeles, conform mentalului indo-european, în acelaşi context în care spunem celor aşezaţi în demnităţi „luminăţia voastră”.
      în sinonimie cu „preaslăvite …. ” etc.
      ocurenţele lui doxa în LXX schimbă oarecum aria semantică pe care o percepem în NT.
      Cea mai mare greşeală, după părerea mea, este să luăm dicţionarul Liddell Scott, spre exemplu sau orice alt dicţionar care face referire la greaca clasică şi să ne uităm la toate sensurile de acolo, tranportîndu-le în NT.
      Aici James Barr are cu totul dreptate în critica pe care o face la dicţionarul lui Kittel.

      • adrian zice:

        Multumesc de explicatii! Poate in viitor scrii o carte cu astfel de „pastile”.

        Cu ce spui despre Kittel si Liddell m-ai cam intristat. M-a usturat la buzunar cand le-am cumparat si nu prea imi convine sa aud ca nu sunt de prea mult folos. 🙂

        • Marius David zice:

          Ba sînt foarte de folos, însă luate cu prudenţă,
          să nu uităm că Kittel a fost neamţ.
          Românul s-a născut poet, neamţul s-a născut harnic.
          Sînt cîteva articole pe care le atată Barr, mai ales articolulk depsre Logos, dacă nu mă înşel, acolo Kittel exagerează tocmai datorită hărniciei lui.
          Trece Logos de la Heraclit, Platon … se plimbă cu el peste tot , dîndu-ne impresia că Ioan ar fi studiat în bibliteca din Alexandria.
          Ioan era un omn cultivat, dar nu în sens elenistic, aşa cum ne-ar fi pe plac să credem.

          Da, mă gîndesc la carte. Am nevoie de sprijin.
          Acum mă duc în Nordul Moldovei să-mi trag sufletul între munţii Bucovinei, o altă patrie a mea de suflet. Am mai multe.
          Acum a venit rîndul bucovinei.

    • Nicu D. zice:

      In mintea mea traducerea lui Luther revizuita (1984/2000) se aseamana foarte mult cu traducerea lui Cornilescu. Pentru mine este foarte usor sa fac trecerea la biblia romana dupa Cornilescu…intuitiv as putea spune. Alte traduceri germane ale Bibliei ma pun in dificultate.
      De aceea folosesc Luther si Cornilescu. Cu ultimul eram obisnuit din copilarie…

  4. dorin zice:

    Eu am o intrebare de…limba romana, ca in ce priveste limbile moderne sau clasice is…”tare”.
    In Iacov 4. 8 este folosita de doua ori expresia „curatiti-va”, dar acum mi-am cumparat o biblie tot traducerea D. Corniliescu dar corectata gramatical in care apare in acelasi verset o data „curatiti-va”, si a doua oara „curatati-va”. Este corect in ambele cazuri?

    • Marius David zice:

      cred că formele sînt concurente, aşa cum sînt şi visuri-vise, niveluri-nivele, cu uşoare deosebiri de semnificaţie.
      limba tinde spre regularizare şi uniformizare probabil spre prima formă.

  5. betty zice:

    Am citit intr-un articol despre David, care avea acest „Einfalt” al credintei… Si spunea autorul articolului ca simplitatea credintei l-a tinut pe David la locul datoriei si el era multumit acolo, nedorind sa-l paraseasca: leul si ursul au cazut rapusi de mana lui, si totusi el il urmeaza pe Saul cu aceeasi simplitate; se reintoarce la pazirea oilor lui la fel de multumit… Chiar si dupa ce il omoara pe Goliat, continua sa il slujeasca pe Saul in aceeasi simplitate ca si mai inainte…
    Mi-a placut exemplul acesta:)

  6. Pingback: Cavatina, Einfalt, Stanley Jordan, Hora, « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.