Vasile Ernu, nu retrăi!!!

Vasile (Siberia) mă urmează în trecerea vîrstei maturităţii, 40 de ani! Mi-am adus aminte, văzînd asta, vorba lui Alexandru Andrieş: „dacă ni s-ar întîmpla să ni se împlinească toate urările de sărbători sau de ziua de naştere, am face infarct!”

sursa Romanian Writers

În ciuda opţiunilor politice (stînga-dreapta) şi în ciuda altor diferenţe, cel puţin din partea mea (pentru că întotdeauna poţi să ai surprize cînd spui cuiva „prietenul meu”) am rămas prieteni cumva în absenţă, pentru că ne întîlnim rar! Dar oare nu aşa sînt cei mai buni prieteni, cei care rezistă capcanei timpului şi gropii de spaţiu?

Există un calc foarte interesant în „limba moldovenească”, limbă pe care cu onor o vorbeşte sau o vorbea Vasile: nu retrăi! Este un calc după un verb rusesc care înseamnă literal, din cîte înţeleg, „nu retrăi”!

Sensul în traducerea din limba moldovenească în limba română este „să nu-ţi pară rău!”.

Cam asta i-aş ura lui Vasile acum, la împlinirea vîrstei de 40 de ani: Vasile, să nu-ţi pară rău! Să nu-ţi pară rău după tinereţe, că vine cu prostia la pachet, după venirea celor ani ai bătrîneţilor, că vin cu durerile în ei.

Voi face acum referire la un lexem tot de provenienţă slavă!

Pocăinţa!


Pocăinţa este o altă formă de „părere de rău”, care n-ar trebui îngemănată cu regretul. Pocăinţa nu este învecinată cu nostalghia (în sens etimologic, în sensul durerii reîntoarcerii), pocăinţa este înrădăcinată în escata, este metanoia, transfer al minţii, mutaţie a sufletului, naştere de sus. Cursul este ascendent şi în faţă, nicicum în jos, proşternitor şi în jos. Moartea este doar o parte a pocăinţei, palingenesia, naşterea din nou este celebrarea. Părerea de rău paralizează şi deprimă. Pocăinţa înseamnă acţiune şi drum, călătorie, ca a fiului risipitor acasă. Putem avea păreri de rău pentru că am mîncat prea mult, că ne-am îngrăşat, că nu ne-am făcut tratamentele la timp, că n-am făcut una alta, că n-am făcut şcoala la timp, doctoratul la Oxford, că n-am scris mai multe cărţi sau că am scris prea devreme, că am făcut .. prostii în general. Se mai poate face ceva? În genere păritorilor de rău li se încremeneşte voinţa „în proiect”: tot timpul se apucă să se lase de băut, de luni se apucă de cura de slăbire şi nu reuşesc nici în veacul propriu.

Poate că la 40 de ani, pocăinţa este cea care trebuie să ne dea tîrcoale, cea pe care trebuie să o curtăm mai mult, nicicum să cădem în hîrdăul părerilor de rău. Pocăinţa este înrudită cu dinsponibilitatea creativului, cu atitudinea aceluia care este gata să înveţe tot timpul ceva nou pentru îmbunătăţire, n-are spasme dacă îşi schimbă locul de muncă, dacă aceasta îl duce la compromis, este gata să renunţe cînd lumea i se pune la picioare, este învecinată cu blîndeţea lui Moise, „mai bine mă ştergi pe mine din cartea ta, dar nu pe ei”. Bolnava de cancer în fază terminală care se apucă să ia lecţii de pian cu opt săptămîni înaintea morţii, că acum „are timp”, şi pentru că nu a învăţat pînă acum… această tendinţă a recuperării este vecină cu pocăinţa lui Zacheu, gata să recupereze ce se poate recupera.

Pocăinţa la 40 de ani spre deosebire de regretele şi părerile de rău de la 40 de ani ne îndeamnă să recuperăm ce se mai poate recupera, fiind harnici, rîvnitori la a căuta locurile în care putem repara ce se poate. Ajuta-ne-ar Dumnezeu!

Sper să ne trăim cuviioncios şi cumsecade următoarea decadă! Spor!

Despre Marius David

soțul Nataliei
Acest articol a fost publicat în Oameni, Zidul rugăciunii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

10 răspunsuri la Vasile Ernu, nu retrăi!!!

  1. Doctorul spunea cuiva după o operație, răspunzând la întrebarea „Va fi normal?“: „Bineînțeles că va fi normal, un alt normal însă decât cel dinainte“.
    Există un alt punct de normalitate după fiecare pocăință adevărată.

  2. vasile ernu zice:

    Mersi MArius,
    si tie la Multi Ani ca recent ai implinit visrsta… sintem leati, cum se zice in Basa… dar si vechi prieteni. Ar mai trebuis afacem cite un studiu ca pe vremuri sa vedem ce mai intelegem azi din cartile alea cu adevarat importante…
    Incerc sa nu retraesc prea tare mai ales ca greul de acum incolo vine. Dar cind e greu atunci abea apare si sensul..
    MAicamea m-a sunat ieri si mi-a dat de citit 3 capitole din Biblie, asa cum se procedeaza la protestantii de vita veche… deci totul e sub control….

    • Marius David zice:

      Draga Vasile,
      mă bucur că-i TĂT NORMAL!
      Chiar îmi este dor de cărţile noastre. Mi-a rămas adînc în minte Ioan şi Iacov, Evanghelia şi Epistola.
      Nu cred că este uşor reeditabilă o experienţă de acel fel, dar cred că ar trebui să încercăm cumva … un fel de şcoală de vară. Ceva de genul ăsta.
      Ştiu că vei fi ocupat mai mult în următoarea perioadă şi mai ales … nu vei mai dormi nopţile.
      Dumnezeu să-ţi binecuvînte maica şi să ajungi străbunic!

  3. vesteabună zice:

    Cred că sensul mai corect al expresiei tradusă cu ”nu retrăi”(не переживай!, ne perejivai) în română ar fi: ”a nu mai fi stresat, a nu avea emoții, a te calma” la imperativ. Parțial, sensul verbului de bază este același. În capul meu româna e gazda, rusa e unul din musafiri, am învățat-o pe viu, în țările ei, la vremea mea și așa am folosit expresia.
    С Богом!

  4. Pingback: 100 de suflete, sunetul perfect, despre prostie, La mulţi ani, Siberia! « La patratosu

  5. La multi ani, Vasile! Sa sculte Domnul rugaciunile mamei tale! Numa bine!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.