Vasile Talos – Cine sînt baptiştii? (P)

Publicat pe 17 ianuarie 2011 de Marius David

Pastorul Vasile Talos revine cu un nou document Cine sînt baptiştii? Citiţi AICI

Despre Marius David

soțul Nataliei, tată și proaspăt bunic
Acest articol a fost publicat în Biserica Baptista, Pătrăţoşenii. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

50 de răspunsuri la Vasile Talos – Cine sînt baptiştii? (P)

  1. ascultareacredintei zice:
    17 ianuarie 2011 la 11:14 am

    Art. 3. –
    (1) Cultul Creştin Baptist din România formează o unitate atât din punct de
    vedere doctrinar, cât şi organizatoric.

    Ce inseamna „doctrinar”? Se refera si la manifestari in inchinare, conceptie despre podoabe, bautura etc? Daca da, atunci e doar pe hartie asa.

    Răspunde
  2. Europa-Crestina zice:
    17 ianuarie 2011 la 11:38 am

    Baptistii marturisesc:

    “In invataturile biblice esentiale, UNITATE,

    in aspectele neesentiale, LIBERTATE!”

    pastor, Vasile Al. Talos

    Imi place formularea dl Talos, dar ma tem ca vizeaza doar componentul evanghelic care in doctrina este apropiata in inflatia de interpretari existente in sânul NP. Dealtfel eu cred ca mâ întâi evanghelici trebuie sa-si faca ordine in propria ograda si dupa aceia sa ne aduca si pe noi „pagâni” la „ordine”

    Pe de alta parte, eu vad unitate foparte mare in invataturile esentiale a scripturilor, ne diferentiaza politica si mamona care si-a tras pe calpodul acestor invataturi invelitoare cu care ne tin in ceata, dezbinare si ura. Eu nu cred ca România trebuie evanghelizata, ea este evanghelizata ca si Europa. Nu cred ca conceptul Np este compatibil, nici infialibil pentru al considera optim. Exista multe aspecte pozitive in miscarea evanghelica de care trebuie tine cont, sunt numa bune a-le revigora, observam ca deja se implementeaza in România de dupa 89, astfel poate ca in 20 de ani vom ajunge si cu evanghelici la un numitor comun asa cum spune si dl Talos.

    Răspunde
  3. Paul Pantea zice:
    17 ianuarie 2011 la 12:52 pm

    Am doua comentarii:

    1. Prima parte a documentului nu are ce cauta acolo. Daca se vrea descrierea istoriei baptistilor, trebuie facuta impartial si descrise in paralel toate celelalte denominatii asemenea lor. Tot ce face primul „capitol” e sa faca un baptist sa se simta bine cand citeste ca ei sunt cea mai raspandita denominatie dintre protestanti si ca au „inventat” misiunea moderna. In orice caz, o pagina nu e nici pe de parte indeajuns.

    2. Tot crezul, doctrina si practica baptista au fost reduse la cateva pagini, ceea ce e inacceptabil. Partile acestea trebuie dezvoltate enorm, altfel nu vad rostul documentului. Pana si wikipedia ofera mult mai multe informatii.

    Răspunde
  4. Un pacatos zice:
    17 ianuarie 2011 la 2:35 pm

    Cu tot respectul ce v-il port domnule Cruceru, dar mie „siguranta mantuirii”, prezentata in sectiunea IV, mi se pare o erezie ( E drept, autorul nu sunteti dumneavoastra).
    Cum se explica atunci urmatoarele versete?
    – ” Căci Fiul omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele sale.” ( Matei 16: 27).
    – ” Căci daca, dupa ce au scapat de intinaciunile lumii prin cunoasterea Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, iarasi se incurca in acestea, ei sunt invinsi; li s-au facut cele de pe urma mai rele decat cele dintai.
    Căci mai bine era pentru ei sa nu fi cunoscut calea dreptatii decat, dupa ce au cunoscut-o, sa se intoarca de la porunca sfanta data lor.” ( II Petru 2: 20-21).
    – ” Oricine uraste pe fratele sau este ucigas de oameni si stiti ca ORICE UCIGAS DE OAMENI NU ARE VIATA VESNICA, DAINUITOARE IN EL.” ( I Ioan 3: 15);

    Răspunde
    • Un pacatos zice:
      17 ianuarie 2011 la 5:41 pm

      Si nici dumneavoastra, domnule Cruceru, nu sustineti ” siguranta mantuirii”, ca doar de aceea ati scris articolul ” This is not my Jesus”.

      Răspunde
      • Un pacatos zice:
        17 ianuarie 2011 la 6:03 pm

        Dumnezeu ne-a facut liberi, ca doar de aceea ne-a spus: ” Alege viata” ( Deuteronom 30: 19).

        Răspunde
        • ascultareacredintei zice:
          18 ianuarie 2011 la 8:00 am

          Apostolul Ioan ne-a invatat cu rabdare si dragoste ca cine are pe Fiul are viata, cine nu are pe Fiul, nu are viata. In prima sa epistola afirma: „V-am scris aceste lucruri ca sa STITI ca voi, care credeti in Numele Fiului lui Dumnezeu aveti viata vesnica”. Asadar, notiunea de „siguranta a mantuirii” nu este tocmai straina de Scriptura. In acelasi timp, problema este ce intelegem prin acesta si in ce sistem teologic, dogmatic sau al credintelor o plasam.

          Tocmai fiindca suntem facuti liberi se vorbeste despre credinta noastra. In acelasi timp, trebuie sa avem in vedere si relatia cu Domnul, adica viata noastra de crestere spirituala care nu se poate face fara El, fara lucrarea de transformare a Duhului Sfant.

          Răspunde
    • eLioR. zice:
      17 ianuarie 2011 la 6:28 pm

      poate ca dl Talos este calvinist.

      o marturisire de credinta a baptistilor asa cum au penticostalii, exista? m-ar interesa s-o citesc.

      Răspunde
    • Un pacatos zice:
      19 februarie 2011 la 10:09 pm

      Si am mai gasit:
      ” Căci este cu neputinţă pentru cei ce s-au luminat odată şi au gustat darul cel ceresc şi părtaşi s-au făcut Duhului Sfânt,
      Şi au gustat cuvântul cel bun al lui Dumnezeu şi puterile veacului viitor,
      Cu neputinţă este pentru ei, dacă au căzut, să se înnoiască iarăşi spre pocăinţă, fiindcă ei răstignesc loruşi, a doua oară, pe Fiul lui Dumnezeu şi-L fac de batjocură.”
      ( Evrei 6: 4- 6).

      Răspunde
      • eLioR. zice:
        19 februarie 2011 la 11:13 pm

        pacatosule, siguranta mantuirii n-are nicio legatura cu versetele de mai sus. acolo vorbeste de cei care au cazut de la credinta, care si-au pierdut mantuirea. ai pus deci oarecum argumente pt calvinisti, care zic ca mantuirea nu se poate pierde.
        cat despre siguranta mantuirii, crestinii ar trebui s-o aiba.

        Răspunde
  5. alex zice:
    17 ianuarie 2011 la 5:21 pm

    Un pacatos spune: „Cu tot respectul ce v-il port domnule Cruceru, dar mie “siguranta mantuirii”, prezentata in sectiunea IV, mi se pare o erezie ( E drept, autorul nu sunteti dumneavoastra).”

    Unde este erezia?
    Pentru Matei 16:27 sugerez cu respect sa nu uitati ca mantuirea nu este o rasplata ci darul nemeritat. Mantuirea este prin HAR „nu prin fapte ca sa nu se laude nimeni”.
    2 Petru 2:20-21 -Cine sunt acei „ei” din versetul 21?
    – Sunt invatatorii mincinosi despre care se vorbeste in tot capitolul?
    – Sunt cei nascuti din nou ?
    – Sunt oameni care au mimat o viata de credinta dar nu au avut niciodata parte de nasterea din nou?
    Nu cred ca in aceste versete este vorba despre cei nascuti din nou, ar fi contrar multor pasaje ale Scripturii care vorbesc depre siguranta mantuirii.
    Pe de alta parte „erezie” este un atac la adresa acelor adevarui Biblice care nu permit interpretari (absolutele lui Dumnezeu) si nu diferenta de opinie asupra „parerilor indoielnice” ma refer la acele pasaje sau teme asupra carora se fac diferite interpretari.

    Răspunde
    • Un pacatos zice:
      17 ianuarie 2011 la 6:05 pm

      Iuda Iscarioteanul, Simon Magul, Anania si Safira, Dimas oare n-au fost catva timp credinciosi, dar mai apoi au cazut?

      Răspunde
      • Un pacatos zice:
        17 ianuarie 2011 la 6:12 pm

        ” IAR ORICE POM CARE NU FACE ROADA BUNA SE TAIE SI SE ARUNCA IN FOC.” ( Matei 7: 19).

        Răspunde
        • Un pacatos zice:
          17 ianuarie 2011 la 6:18 pm

          ” Pentru ca a Lui faptura suntem, ziditi in Hristos Iisus SPRE FAPTE BUNE, pe care Dumnezeu le-a gatit mai inainte, ca sa umblam intru ele.” ( Efeseni 2: 10).

          Răspunde
        • Europa-Crestina zice:
          17 ianuarie 2011 la 6:19 pm

          un pacatos

          asa mare ca mine si tine frate ortdosc nu vazi pe acest blog, ne baga pe ambi contul alex sub masa, ne umfla ocarinele… nu vezi frate ce tare ataca omul problema? Stie ce gavareste omul… io ma duc la soieleala ca sa nu ies cu buza umflata, dar si rumeg la ce zice omul (alex)

          Răspunde
          • Un pacatos zice:
            17 ianuarie 2011 la 6:28 pm

            ” De aceea, cel caruia i se pare ca sta neclintit SA IA SEAMA SA NU CADA” ( I Corinteni 10, 12);
            fecioarele nebune, chiar daca au credinta ca Mirele vine, El tot nu le-a primit, pentru ca nu erau pregatite.

            Răspunde
      • ascultareacredintei zice:
        18 ianuarie 2011 la 8:03 am

        E interesant, din cate cunosc se pare ca parintii Bisericii l-au identificat pe Simon in cel de la care au plecat toate ereziile (cel putin aceasta ar rezulta din scrierile care ne-au mai ramas de la ei, majoritatea scrieri apologetice).

        Răspunde
  6. Europa-Crestina zice:
    17 ianuarie 2011 la 5:22 pm

    un pacatos,

    mai mare incurcatura de mate este in ograda noastra (ortodocsa), privitor la mântuirea, fapte, credinta…, au dreptate baptisti, nu baptisti ci Papa Luther, al doilea om din lume ce a înteles corect nebunia cruci, bapotisti au inebunit-o si ei ca toti ceilanti, ami ales ortodocsi, catolici si alte muraturi instutionale

    Răspunde
  7. Europa-Crestina zice:
    17 ianuarie 2011 la 5:36 pm

    Nu poti fi crestin ancorat in Sfânta Treime si sa nu ai siguranta mântuiri, este o aberatie teologic-dogmatica in care nu trebuie sa mai persistam.

    Pai cum vine asta, se mântuie doar Teoctist si Pr Justin iar io ghelbanul niet… atunci ptr ce a mai murit Hristos?

    Răspunde
    • Un pacatos zice:
      17 ianuarie 2011 la 6:41 pm

      Cand ma gandesc la ” siguranta mantuirii” mi-a aduc aminte de ce i-a spus diavolul Evei: ” NU, NU VETI MURI!” ( Facerea 3: 4).

      Răspunde
      • ascultareacredintei zice:
        18 ianuarie 2011 la 8:08 am

        Exista credinciosi adevarati, care stiu de unde vin si spre ce se indreapta. Ei traiesc in frica de Domnul, asteptand fericita lor nadejde – viata vesnica. Nu ca si cum ar fi castigat premiul chemarii ceresti, dar facand un singur lucru – uitand ceea ce este in urma si privind spre Cristos – alearga inainte.

        Da, s-a profitat din plin pe seama sigurantei mantuirii si primul care a facut-o a fost insusi diavolul. Dar, sa nu uitam de Scriptura, de puterea lui Dumnezeu si de faptul ca istoria a inregistrat pe paginile ei vietile unor adevarati credinciosi, mucenici si sfinti ai Domnului Isus. Apocalipsa ne deshide o usa in cer, prin care vedem ca o mare multime de oameni au ajuns acolo. Asadar, cerul nu e gol!

        Răspunde
        • Un pacatos zice:
          18 ianuarie 2011 la 9:24 am

          Normal ca unii oameni ajung in rai, dar eu ma refeream la cei in viata.

          Răspunde
          • Europa-Crestina zice:
            18 ianuarie 2011 la 9:30 am

            Pai, raiul este si pentru oameni, iadul pentru spurcat si slujitori sai (ingeri), asa ca; nu doar uni ci trebuie sa spunem, totii oameni trebuie ajunge in rai.,iar de vrea Dumnezeu pe totii îi poate baga, totul atârna de Dumnezeu ce se indura de cine voieste El, pai ce crezi d-ta;

            Daca esti crestin, credincios,pacatos stiu ca esti asa cum stiu si de mine, crezi mata ca credinta ce o ai este meritul mata?

            Răspunde
          • Ciprian Simut zice:
            18 ianuarie 2011 la 9:54 am

            uhuuuu, din nou ajungem la chestiunea sigurantei mantuirii.

            ce ar fi sa ne uitam la siguranta mantuirii ca fiind o garantie a lui Dumnezeu? adica, noi, aici, ne chinuim, ne indoim, dar Dumnezeu ne tine mantuiti.

            hai ca o spun inca o data: siguranta mantuirii nu justifica lenevia spirituala.

            dintre cei care cred in siguranta mantuirii sunt cei care cred ca pot face ce vor ca doar sunt mantuiti, ce mai?

            dar, si dintre cei care cred in faptele meritorii sunt aceia care ajung in pacatul mandriei crezand ca faptele lor sunt atat de iubite de Dumnezeu incat au puterea sa ii tina mantuiti.

            sa nu va inselati singuri…n-ar omul nici un merit, indiferent de fapta.

            ne vedem in Cer …

            Răspunde
          • Un pacatos zice:
            18 ianuarie 2011 la 5:14 pm

            Astazi, Dumnezeu ne cere sa credem:
            ” SI IISUS I-A ZIS: EU SUNT INVIEREA SI VIATA; CEL CE CREDE IN MINE, CHIAR DACA VA MURI, VA TRAI.
            SI ORICINE TRAIESTE SI CREDE IN MINE NU VA MURI IN VEAC. CREZI TU ACEASTA?
            ZIS-A(m) LUI: DA, DOAMNE. EU AM CREZUT CA TU ESTI HRISTOSUL, FIUL LUI DUMNEZEU, CARE A VENIT IN LUME.” ( Ioan 11: 25-27).

            Răspunde
          • ascultareacredintei zice:
            18 ianuarie 2011 la 11:30 pm

            Si eu tot la ei. Aceia care traiesc nu mai mor niciodata, fiindca Il au pe Cristos – Dumnezeul adevarat si viata vesnica.

            Răspunde
    • elisa zice:
      17 ianuarie 2011 la 7:23 pm

      Ca sa-L cinstesti facind fapte demne de credinta,
      Hristos nu a murit pentru smecherii care cred ca pot trai ca paginii;
      ci celor care Il asculta ; El le-a spus:daca ascultati poruncile Mele, veti fi prietenii Mei.

      Răspunde
  8. tibipop zice:
    17 ianuarie 2011 la 6:02 pm

    Unde si cand a fost publicat acest document?

    Răspunde
    • Marius David zice:
      18 ianuarie 2011 la 10:38 pm

      am dat linik-ul, a fost publicat pe blogul dînsului, este preambulul la referatul din perioada în care era bătălia pentru Legea Cultelor.
      S-a cerut un preambul la prezentarea Statutului Cultului.

      Răspunde
  9. Un pacatos zice:
    17 ianuarie 2011 la 6:47 pm

    Daca mantuirea e sigura, atunci de ce ne mai rugam: ” SI NU NE DUCE PE NOI IN ISPITA, CI NE IZBAVESTE DE CEL RAU.” ( Matei 6: 13).

    Răspunde
  10. Europa-Crestina zice:
    17 ianuarie 2011 la 6:50 pm

    Cine face Rugaciunea Domneasca? Nidodata diavolul, Cui recomdanda Hristos Rugaciunea Domneasca? Crestinilor, Ia vezi mata pe Petru….

    Răspunde
  11. elisa zice:
    17 ianuarie 2011 la 7:20 pm

    „pacatosule”
    da, ai dreptate, mai invata-i si pe altii, care cred ca exista pocainta fara roade, de…le-ar place sa mearga cu traista fara roade in Rai. 😦
    Darul fara plata, inseamna o inima daruita, care face Voia Tatalui, altfel sunt copii din curvie.
    Credinta fara roade este moarta; „plecati de la Mine”.
    Fiul meu ortodox crede si el in mintuirea celor care primind harul, fac si fapte.
    Noi colaboram cu Dumnezeu prin ascultare; fara ascultare e cu neputina sa fim placuti Lui.
    O Europa crestina cu fii din curvie..asta avem acum.

    Răspunde
  12. elisa zice:
    17 ianuarie 2011 la 7:27 pm

    Domnul Hristos a murit pentru ca oricine crede in El sa aiba viata vesnica.
    Cine crede , acela si asculta si face ceea ce Stapinul ii cere:
    sa traiasca in adevar, facind faptele dupa credinta pe care o are;
    altfel rastigneste din nou pentru el, pe Domnul slavei si nu mai e cu putinta sa fie mintuot Evrei 6cu 6.

    Răspunde
  13. Europa-Crestina zice:
    18 ianuarie 2011 la 9:07 am

    Ce va voi spune acu nu cred ca-o sa va placa, dar simt ca trebuie zis pentru a ne pricepe pe noi insine;

    Din propria mea experienta am vazut deslusit urmatorul fenomen; crestini indiferent de confesiune nu sunt sfinti, nu sunt cea ce simuleaza a fi, dimpotriva de crestini trebuie feri deoarece îti da la cap când nu te astepti. In lumea islamica se constata o mai mare seriozitate pe toate planurile, un musulman nu-ti da la cap pe sestache, eu vorbesc de relatile interumane. Si in privinta responsabilitati fata de sarmani am constatat mai multa si mai corecta actiune in segmentul islamic decât in cel crestin, vopsit sclipitor dar in realitate, fratelui sarman se da rugaciuni din belsug,mai putin -deloc bucata de pita. Un crestin pios, un frate de credinta de aceiasi confesiune te inseala fara prea multe retineri, un musluman nu te inseala , te vinde la secu, la orce colt de strada, documentele dovedesc ca 80% au fost ciripitori, vânzatori de frati, un muslman se gaseste mai greu as vinde fratele, ba acesta isi da viata apara fratele…

    Un musulman când întâlneste un frate se bucura nespus de revedere, se pupa, pe când un crestin cel mai bun caz intoarce capul , iar de nu-l întoarce te întreaba de esti pocait, baptist, penticostal, ortodocs, iar de difera confesiunea incep discutile contradictori,si ce lovituri sângeroase se da in Numele lui Hristos.

    Asa pocainta io nu servesc. NU, nu cer nimanui fi mai bun decât mine, daca nu cer acest lucru nu ma veti auzi (vedea scriind) niciodata cum ca am pretentia ca liderul X, ori fratele X in Hristos sa fie mai pocait decât mine, nu ma intereseaza, stiu ca totii suntem slabi, fiecare are un punct slab cu care este rapus in fiecare zi, cine zice ca nu-o sfecleste zilnic cu slabiciunea lui, MINTE! Paradoxal;faptele ce se impun, asa-zisa pocainta (confuza) le-am gasit la muslumani si nu odata chiar si atei, la crestini.. vorbarie , multa vorbarie, si-o masca pioasa de care sunt obosit. Batrâni nostri, vorbesc de România profunda decimata de bolsevici, ma refer la cea de pâna in 1947, nu avea cunostintele teologice ce le vad-aud la crestini de azi, recenti, insa in fapte .. hm.. respira Sfântul Duh prin totii pori in acei tarani analfabeti, si ei destul de pacatosi, dar in actiuni majore te puteai baza pe ei, nu-ti fura tarusul, nu te mintea, bateai palma cu el, asa ramânea, nu era nevoie de notar cum este azi si cu toate notariile din lume tot te tepuieste fratele de credinta, tot te vinde, bârfeste si câte si mai câte nu se vad si aud mai nou, dar totii, absolut totii cunsoc scripturile, iti baga placa cu pocainta in fata. Este o constatare, nimic mai mult, nu critic pe nimeni,pentruca nici eu nu sunt mai bun si de as fi, tot nu as indrazni cere cuiva perfectiunea pe care doar Hristos a atins-o pentru a fi Jertfa curata pentru noi pacatosi. De nu ar fi fost Hristos care sa ma fi apucat si pe mine, eu nu as fi fost crestin. DA, cred cu toata taria ca sunt mântuit prin Harul lui Dumnezeu, prin Jertfa lui Hristos, este pârgia mea pe care o declar fara reticienta fata de ceii ce ma vor lua de urechi cu versete biblice, ca trebuie fi asa si pe dincolo, eu pocainta am facut-o odata pentru totdeauna, de la ea nu mai abdic, chiar de as fi cel mai mare pacatos, si sunt pacatos, Hristos este frângia de care ma agat spre salvarea mea, altfel pentru ce a mai murit (Jertfit) Hristos, nu si pentru mine pacatosul, daca tâlharul se mântuie in ultima secunda, fara fapte, cum as fi io lasat de izbeliste. In aceasta chestiune sunt mai degraba lutheran decât ortodocs, baptist nu pot fi, ca de alte confesiuni nici vorba sa fie, daca la baptisti nu as putea integra in dogma lor, cum as putea la alte case mai dure decât baptisti.

    Daca dvs puteti fi atât de perfecti asa cum lasati intelege, permite-ti a va spune raspicat, prefer duce lânga pacatosi care macar isi vad neputinta, caderile.

    Răspunde
  14. elisa zice:
    18 ianuarie 2011 la 8:57 pm

    Europa…
    nu trebue sa fim extremisti; sa intelegem ce ni s-a spus de catre Domnul nostru;
    cine itrieste inn inrunerec acela nu va sedea la masa cu Domnul.
    Cine desi cade se ridica; de 7 ori cade, de 7 ori se ridica, adica se pocaieste, termen deopotriva ortodox si baptist/penticostal; acela va avea parte su fintii in Cer.
    Sunt destui care se insala pe ei, tarind cu o siguranta falsa, care nu-i poate duce nicaieri;
    preferabil sa duci la capat mintuirea cu frica si cutremur , si la sfirsit sa vezi ca esti primit de Tatal ceresc, decit invers.
    Daca am primit in dar o mimntuire asa de mare, nu vom sta lenesi pe o siguranta falsa.

    Răspunde
  15. Marius David zice:
    20 ianuarie 2011 la 11:08 pm

    O.Ghita, am ascultat predica, n-are rost să mai împrăştiem otrava.

    Răspunde

  16. Pingback: Ce nu este un pastor? Cine sînt baptiştii? De ce “părinţii Bisericii”? « La patratosu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Gravatar
Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. ( Dezautentificare /  Schimbă )

Anulează

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.