Tocmai am aflat cu mare tristeţe că Marin Constantin, dirijorul corului Madrigal, a murit. Sînt curios dacă va avea onoruri cel puţin cît Adrian Păunescu.
Nu ştiu dacă a colaborat sau nu cu Securitatea, de i-au dat voie să facă proiectul Madrigal în acele vremuri, drept să vă spun… în cazul lui chiar nu mă interesează. Nu văd ce informaţii, ce avantaje, ce spionaje ar fi putut să intreprindă un asemenea om. Omul acesta a realizat ceva unic în lume: o orgă de voci umane.
Numai cine a participat vreodată la un concert pe viu al Madrigalului înţelege ce spun prin „orgă de voci”.
Sunetul era cu totul altfel faţă de celelalte coruri. Timbrul? Parcă tot corul avea un singur timbru vocal.
Suprinzător este faptul că atunci cînd un corist intră într-un astfel de cor, îşi modifică vocea substanţial şi sună diferit.
Marin Constantin parcă avea nişte registre nevăzute şi schimba culorile sunetului pentru fiecare bucată, crescendouri şi descrescendouri atît de bine conduse!
Controlul dirijoral? Marin Constantin dezvoltase o nouă tehnică de dirijat. Unic. Am citit tratatul de dirijat al maestrului Gâscă şi nu se potrivea cu nimic la acea vreme, cu nimic din ce ştiam.
După colindele cîntate de Madrigal mi se părea că celelalte coruri parcă imitau într-un fel sau altul sau mergeau cumva în aceeaşi tradiţie, în aceeaşi trenă.
Marin Constantin a dăruit lumii un cor-instrument, un buchet de voci-voce, proiect pe care nu cred că îl vom mai vedea reeditat curînd în România. Ah, da… am mai văzut ceva asemănător la Prof. dr. Nicolae Bica. Se pare că este aceeaşi şcoală de dirijat.
Ce raritate acum în epoca negativelor şi playback-urilor… !
Am fost eu la un concert de-a lor de colinde cu doua saptamani inainte de craciun. Au venit la biserica. Dar aveau banderole albe pe mana ca protest la adresa abuzurilor la care au fost supusi din partea conducerii corului. Asa e. Se aude o singura voce, dar cand te-apuci sa-i numeri pe cei care canta, incepi sa-ti pui intrebari…. Sunt mai multi. Am mai notat un lucru: putini tineri, inspre deloc.
da, cred că am un răspuns la chestia asta Uwe,
cei din generaţia nouă nu prea se mai supun disciplinei impuse de un dirijor ca Marin Constantin.
Mi-a spus cineva care a cîntat în MAdrigal că era o disciplină pe lîngă care armata părea o simplă glumă.
cine mai rabdă aşa ceva?
Asa e, cum zici tu. De data asta a fost un dirijor tanar, unul din putinii tineri. La tineri sub 45 ma refer.
Da, plecarea maestrului Constantin este o pierdere pentru cultura românească. Sunt de aceiaşi părere că nu prea curând se va ridica cineva la valoarea domniei sale.
Nu cred că va avea onorurile lui Păunescu, pentru că genul de muzică promovat de Madrigal, a sensibilizat doar o mică parte a societăţii româneşti şi nu o voi defini. Pentru cei mai mulţi, corul reprezintă ceva nesemnificativ, coriştii fiind consideraţi sub nivelul sportivilor. Cei care am prins vremurile ansamblurilor sportive şi corale din licee, ne amintim cum erau luaţi peste picior cei ce cântau la cor.
Într-o lume aflată sub deviza ,,…totul pentru sport …” sau ,,…sportul rege…” să nu ne aşteptăm ca valorile promovate de Madrigal să fie ridicate la nivelul valoric pe care-l merită.
Madrigalul a fost şi pentru mine un model de interpretare corală. De mult am considerat că a dat ora exactă în domeniu; ar trebui să recunoaştem că a influenţat şi multe coruri din bisericile evanghelice.
Asta este viaţa şi trebuie să acceptăm că şi cei mai bravi dintre noi, vor muri într-o zi.
SDM
cred că obervaţiile tale sînt valide şi previziunile îndeplinibile
Ştie cineva câţi ani de activitate a avut corul Madrigal ? Eu socotesc undeva la 35 de ani, dacă nu chiar mai mult.
Trebuie să recunoaştem că maestrul Constantin a susţinut Madrigalul, valoarea corului s-a bazat pe domnia sa. Voci se mai pot găsi în orice generaţie, dar un dirijor de talia maestrului Constantin, nu se va ivi curând. Având în vedere contextul, cred că odată cu plecarea maestrului Constantin, Madrigalul şi-a încheiat activitatea. Poate vor mai fi zvâcniri, dar fără relevanţă, pentru că inima a încetat să mai pompeze … calitate. Greşesc ?
SDM
Nu ştiu, dar cred că mai mult.
Şi eu înclin să cred că nu greşeşti.
nu sunt un fan al muzicii corale…dar sunetul este FANTASTIC!!!Parca ar canta un barbat si o femeie…
Iartă-mă, nu ştii ce pierzi. Acum am înţeles, nu ai simţit încă fiorul corului bărbătesc.
Închinare fără cor mixt … ?
Evanghelizare fără cor bărbătesc … ?
Mă gândesc repede acum la:
,…O vino, o vin’ acum,
Încearcă să scapi de la pierzare,
Nu amâna, nu amâna,
E poate ultima chemare…”
cântată de un cor bărbătesc serios, de performanţă.
Marius David, caută TE ROG o înregistrare, un videoclip, cu această cântare, (iartă-mă te rog, nu am confundat blogul tău cu ,,O melodie la cerere”) cred că ar ajuta pe mulţi să se reorienteze spre o închinare eficientă.
Astăzi elementele de bază în închinare, au fost înlocuite de grupuri de închinare, zdrăncănici, muzicuţe, în realitate, compuse din tineri nebărbieriţi, îmbrăcaţi neatent, ,,trupe” cu chitări dezacordate, acordeoane şi tobe, toţi şi toate ies în faţă şi zice-se, ar conduce închinarea. Da, o conduc, dar încotro ?
Ady, o recomandare: sapă aici, în zona asta şi vei descoperi ceva care te va marca forever, crede-mă.
SDM
nu ştiu unde pot găsi…
daca ma gandesc bine mai am vreo doua placi de vinil pe undeva.
Dumnezeu sa ne ierte ca n-am invatat, multi putini cat suntem, de la ceea ce a facut acest om. armonia vocilor, a sunetului.
da, cineva mi-a reproşat că nu îmi pare rău că a murit un păcătos şi de ce vorbesc despre sunet…
Din nou: Doamne, mare mi-e blogul şi mulţi sar gardul… spre spam.
Si eu cred ca, daca a existat un cor care a atins perfectiunea, atunci ala a fost Madrigal
corect!
însă… ce-i perfecţiunea?
Regretatul maestru va fi ingropat cu onoruri daca a fost decorat cu Steaua Romaniei, grad de cavaler. Asta ii da dreptul la onoruri militare, la moarte. In rest nu prea are alte avantaje decoratul. A fost intr-adevar un mare muzician.
Dintre muzicienii pe care ii respect Tudor Gheorghe are aceasta distinctie din iarna lui 2009.
Dumnezeu să-l odihnească! Un mare om!