Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Nu intele ce aveti cu rugaciunea inimii? Nu e ea profund crestina?
Ba da, cine are ce are cu rugăciunea inimii?
Am citit Pelerinul Rus, romanele de călătorie, genul bildungsroman, sînt printre favoritele mele.
Repetiţia în gînd este una, repetiţia sonoră este cu totul altceva.
Mantrele se spun şoptit sau cu glas domol.
Domnule Cruceru, mai bine i-ati lasa in pace pe strajeri, ca le faceti reclama. Ca eu, de la dumneavoastra am auzit de ei. Cat despre Strajeri Scriptura are o vorba: ” Calea celui nebun este dreapta in ochii lui, iar cel intelept ASCULTA de sfat.” ( Pilde 12: 15).
Si dupa cinci minute vine somnul, daca ascultam aceiasi piesa in fiecare seara. Acum stiu de ce dorm fratii in adunare 🙂
Cat mai aveti de gand sa continuati cu acest atac ” furibund ” la adresa Miscarii Strajerilor si a adeptilor lor ?
De unde stim ca ce fac Strajerii nu e o inselaciune demonica? ” Nu este de mirare, deoarece insusi satana se preface in inger al luminii.” ( II Corinteni 11: 14).
Atac?
Furibund?
Oamenii aceştia s-au atacat singuri, nu facem decît să le scoatem propriile vorbe şi practici la iveală. Diavolul este incomod cînd este scos la lumină. De ce crezi că johanesburgenii nu doresc să fie filmaţi, înregistraţi şi te controlează la piele de reportofoane şi telefoane?
Pentru că ştiu că ceea ce fac este periculos dacă iese la iveală.
S-ar putea să ne oprească ei, dacă le va îngădui Dumnezeu.
cineva m-a asigurat alaltăieri că „Străjerii se roagă pentru oameni ca mine, se va îngriji Domnul de mine cumva să mă oprească…. ”
Deci? Stai on line să vezi ce se întîmplă!
Domnule Cruceru, daca vreti sa aratati cine e Tzon va ajut eu, ca ( indirect) din cauza lui nu sunt neoprotestant.
Acest domn a sprijinit tiparirea la Editura Lumina Lumii, Korntal, Germania, in anul 2000, a unui Nou Testament revizuit ( editia I, care inca mai e de vanzare).
O carte mai plina de greseli gramaticale ( sub aspect ortografic), ca asta, nu am mai vazut, si am citit destul la viata mea.
Tocmai de aceea m-am gandit, cum poate sa fie Tzon omul lui Dumnezeu si, in acelasi timp, sa-i masacreze Cuvantul fara mila? Daca Tzon ar fi iubit de Dumnezeu nu scotea asemenea erori pe piata.
Este cumva o referire subtilă şi la penticostali, sau vă referiţi strict la mişcarea străşerilor?
Am citat un compozitor, era în contextul muzicii, cred că acest citat tregbuie aplicat în primul rînd în contextul muzicii, apoi la celelalte contexte.
contextul imediat este contextul străjerilor, dacă mă întrebaţi şi apoi orice alt context în care se practică repetiţia care duce la autohipnoză.
poate ca ar trebuie sa ne re-intrebam ce se intampla in cazul celor nemantuiti care se vindeca de cancer? care e diferenta dintre vindecarea lor si „vindecarea” de la strajeri?
dar care este diferenta dintre vindecarea celor nemantuiti si „vindecarea” de la baptisti? de ce trebuie sa credem vindecarile facute la baptisti, iar cele facute la penticostali, carismatici, strajeri, etc, nu?
nu faceam distinctie intre vindecarile de la baptisti.
spuneam despre un individ complet in afara bisericii, care se vindeca de cancer, pe care o comparam cu o vindecare strajereasca.
faceai (si) intre cele de la strajeri. eu apoi dupa modelul tau am zis de baptisti. greu te prinzi.
e clar ca pt tine nu este nicio diferenta intre vindecarile celor din afara bisericii si strajeri. e clar ce vrei sa insinuezi. eu intrebam de ce (numai) la baptisti „vindecarile” sunt pe bune, reale?