Ce înseamnă tradiţia? Cine nu are tradiţii? Faptul că Naum nu mănîncă cu degetele, ci cu furculiţa, este rodul implementării unei tradiţii.
Teorema lui Pitagora face parte dintr-o tradiţie. Tabloul lui Mendeleev, de asemenea. Ştiinţele exacte sînt fundamentate pe tradiţii. Atunci cînd apare cîte un Einstein, tradiţiile sînt zguduite şi avem un punct de turnură în tradiţia ştiinţifică, vezi teoriile lui Michael Polanyi şi Thomas Kuhn (cartea Structura revoluţiilor ştiinţifice a fost tradusă şi în româneşte, cred. Nu ştiau comuniştii ce publică).
Avem tradiţii, ne sînt ele necesare? Unde ne oprim cu înnoitul?
Este păstrarea unor tradiţii „legalism”? Putem controla tradiţiile? Formarea lor, păstrarea lor?
Cum sîntem fără tradiţie? Ca un violonist, care încearcă să cînte pe coama unui acoperiş. Aşa sîntem!
Iată o altă temă bună de pornire la gînduri tot de la Scripcarul de pe acoperiş.
Istă şi un citat pe care ni l-a dăruit Liviu. Mulţumiri!
”Traditia ar putea fi definita ca o extindere a drepturilor civile.Traditia inseamna sa dai drept de vot celei mai obscure dintre clase, stramosilor nostri. E democratia celor morti. Traditia refuza sa se supuna maruntei si arogantei oligarhii a celor care se intampla sa umble pe pamant. Toti democratii obiecteaza la descalificarea oamenilor prin accidentul nasterii; traditia obiecteaza la descalificarea lor prin accidentul mortii. Democratia ne spune sa nu neglijam opinia unui om cumsecade, chiar daca acesta este grajdarul nostru. Traditia ne cere sa nu neglijam opinia unui om cumsecade, chiar daca acesta este strabunul nostru. Eu oricum nu pot separa cele doua idei, democratia si traditia. Mi se pare evident ca reprezinta una si aceeasi idee. Ii vom avea pe cei morti la sfatul nostru. Vechii greci votau cu pietre, ei vor vota cu pietre de mormant. E cat se poate de regulamentar si de oficial, de vreme ce majoritatea pietrelor de mormant, ca si majoritatea buletinelor de vot, sunt marcate cu cruce.”
ORTODOXIA SAU DREAPTA-CREDINTA – de G K Chesterton
Marius Cruceru 
cand traditia contrazice cuvantul Lui Dumnezeu, atunci ne atrage critica acida a Domnului! Si atunci nu mai e buna.. traditia.
Depinde pe cine-ntrebi. Daca-l intrebi pe vreun cap luminat intr-ale stiintelor exacte teologice, n-o sa-i poti argumenta ca traditia lui e rea. Sau ca pur si simplu e o himera. Ca incepe sa-ti dezvaluie cate carti are, cate articole, ce teza de doctorat, etc.
da un exemplu de „un cap luminat intr-ale teologiei stiintelor exacte teologice” care sa confirme ipoteza ta.
De exemplu un individ care se lauda cu realizarile lui editoriale si profesionale in materie. Nu dau nume.
Dar era vorba de traditie. Iar cand un astfel de individ mai adopta si un limbaj patentat de reprezentantii legalisti ai cultelor istorice, pe langa o atitudine profund aroganta, poti incheia un intreg capitol „asa nu”.
si ce faci cand un individ se da mare ca nu are nimic, nici titluri, nici realizari profesionale, dar tot limbaj patentat are?
Nu face obiectul observatiei mele. Eu asa am inceput, cu „depinde pe cine-ntrebi” de traditie. Nu de alta dar vazusem unul pe-aici.
faptul că ORICE teză de doctorat are bibliografie, şi sîntem siliţi să avem bibliografie, arată puterea tradiţiei, există tradiţii şi tradiţii, tradiţii ştiinţifice, teologice etc.
Da, exisxta ο discuţie foarte lungă referitoare la dinamica dintre tradiţie şi Scriptură, scolile ortodoxe de teologie nu sînt de acord între ele cu privire la această dinamică
Frate Marius spuneti-mi si mie va rog,de unde pot face rost de fillmul acesta?
centrele de închiriere
ALELUIA. AM FOST „ILUMINAT” . TREBUIE SA VAD „SCRIPCARUL DE PE ACOPERIS” . ZILELE TRECUTE AM INVATAT CA DACA VREAU SA MA ROG TREBUIE SA INTRU IN „NARNIA” . MAINE SIGUR E CEVA LEGAT DE MATRIX .
PS.ARTICOLUL E PROASPAT , NU AU APARUT INCA APLAUDACII .
Matrix?!
Deja esti in Matrix.
Ce alegi: pastila rosie sau pastila albastra?
Dar, dupa maniera in care scrii, se pare ca preferi pastila albastra…
🙂
Stimabile Corneliu Bălănescu,
vă rog să încetaţi cu astfel de ironii ieftine.
Intoxicaţi atmosfera şi aşa tensionată.
Dacă vă pot ajuta cu ceva, cu dragă inimă, însă vă reamintesc faptul că citirea blogului meu nu este o activitate obligatorie pentru nimeni.
Puteţi părăsi acest spaţiu care, din cîte văd eu, nu vi se potriveşte, vă întristează, sînteţi împovărat.
cu drag,
mc
PANA ACUM CREDEAM CA ESTE DE AJUNS SA CITESTI BIBLIA , SA TE ROGI SI SA POSTESTI . AM UITAT DE SFANTA TRADITIE BAPTISTA : NU MISCA , NU ZAMBII , STAI TEAPAN , NU TE DUCE LA PENTICOSTALI ETC. EU SARACAN DE MINE , COPIL NASCUT LA TARA CREDEAM CA NUMAI ORTODOCSII AU TRADITII .
LASAND GLUMA LA O PARTE „TRADITIA ” ASTA ATAT LAUDATA DE DUMNEAVOSTRA A FACUT CA BISERICILE DIN OCCIDENT SA FIE GOALE , INCHISE SAU SA AJUNGA MOSCHEI .
BINECUVANTAT SA FIE DUMNEZEU CA AM ACASA O BIBLIE DIN CARE CITESC SI NU TREBUIE SA INGHIT DE BUNE TRADITIILE VOATRE BAPTISTE . IN BIBLIA MEA CORNILESCU SCRIE DE VESTIREA EVANGHELIEI , DE VINDECARI , DE ELIBERARI DEMONICE . TOATA BIBLIA PE CARE O CITESC ESTE PLINA DE LUCRARI SUPRANATURALE .
FRUMOS MAI RADE SATAN DE VOI . IN LOC SA VESTIM UN POST PENTRU TARA NOASTRA SI SA NE UNIM TOTI EVANGHELICII , NE MANCAM PRECUM CAINII .
CE SA MAI SPUN DE DRAGOSTEA FRATEASCA…IN SITUATIA ASTA ESTE „NO COMENT”.MA UIT DUPA EA SARACUTA SI E LIPSA LA APEL . ASTA ESTE PENTRU APOSTOLI FRATE CORNEL.
BUCURIA IDEM , PACEA IDEM
SI UITE ASA AM RAMAS DOAR CU SLOVA (CARE UCIDE) SI CU TRADITIA . AM AJUNS DE NE HRANIM LA PREDICI CU CE SI-A ADUS AMINTE PASTORUL DIN FILMUL DE ASEARA SI DIN TOT FELUL DE POVESTIOARE NOSTIME , DAR CARE SUNT GOALE SI NU HRANESC .
DACA SE POCAIESC 2-3 PERSOANE PE AN , NE BUCURAM CA E TREZIRE . UITAM DE MIILE DE OAMENI CARE MOR ZILNIC SI SE DUC IN IAD . ESTE MAI IMPORTANT „CE FACEM NOI” , „CE CREDEM NOI”, CINE SUNTEM NOI .
UNDE ESTE DUMNEZEU IN LUCRURILE ACESTEA?
SUBSEMNATUL BALANESCU CORNELIU , CRESTIN BAPTIST , MA DEZIC DE TOATA JUDECATA , NEIERTAREA , INVIDIA , CEARTA , LIPSA DE DRAGOSTE SI ORICE PACAT PE CARE IL MAI PROPAGATI AICI.
PS.MA ROG SI POSTESC PENTRU TREZIREA ROMANIEI . ASTEPT SA SE INTAMPLE LUCRUL ACESTA . AM RENUNTAT SA-I MAI DICTEZ LUI DUMNEZEU CUM AS VREA EU SA FIE TREZIREA . DACA VA VREA EL CA TREZIREA SA VINA PRINTR-O CURVA CUM A FOST CEA DE LA FANTANA SAU PRINTR-UN DAVID CARE SA DEZBRACAT SI A DANSAT , LAUDA SA FIE NUMAI A LUI .
Am cateva intrebari pentru iluminatia voastra:
1. Cand ati judecat ca aici se propaga pacatele pe care le-ati enumerat: inainte sa va deziceti, sau dupa? Fiindca, daca a fost inainte, atunci v-ati dezis, deci, o buna bucata din comentariu este pur inutila. Daca dupa, atunci cu ce ati judecat, fiindca v-ati dezis de judecata. Sau, cum de judeca cel care e impotriva judecatii? Sper sa observati cat sunteti de consecvent!
2. De ce confundati pocainta de faptele moarte cu trezirea?
In rest, Dumnezeu sa va dea dragoste, pace, bucurie, bunatate, rabdare, face de bine, credinciosie, infranarea poftelor din belsug.
apostolii au fost primii traditionalisti.
V-aş ruga, dacă se poate, să apăsaţi butonul caps-lock şi să scrieţi cu litere normale.,
este ca şi cum aţi striga la noi,
este greu de citit aşa cu majuscule.
ESte frumoasă declaraţia dvs.
Acum v-aţi dezis. Foarte bine. Ce urmează?
Ah, da, postul. Dragul meu domn, dar sînt unii care postesc deja demult şi fac asta săptămînal şi nu şi-au uitat ţara în posturile lor. Nu trebuiau să vină neapărat străjerii să ne amintească de asta.
Dacă dvs. începeţi acum, vă doresc succes. Eu vă pot spune cum se face ca să nu greşiţi în post.
da, aşa cum spuneţi LAUDA SĂ FIE NUMAI A LUI!
dar dacă Dumnezeu îngăduie pe lîngă variantele pe care le expuneţi, ca trezirea unora să înceapă şi pe un astfel de blog,
de vreo patru ani sînt în acest bussiness de trezire a unora…
Corneliu, ai dreptate. traditia omoara duhul in bisericile traditional protestante. dar are si MArius draptate cand spune sa apesi capslock…
Mai balanescule, imi miroase mie a pute, sau oi fi si tu vreun strajeriu?! Tu te faci? Sau…..chiar esti….strajer. Foloseste-ti putin si inteligenta pe care ti-a dat-o Dumnezeu inainte de a scrie si nu da cu bata-n balta. Si inca ceva, LITERELE MARI nu pot inlocui intelepciunea si pertinenta.
mai intai trebuie sa o ceri, apoi sa multumesti.
Traditia este mecanismul de transmitere din generatie in generatie totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire in decursul vremurilor.
Traditia este buna pentru ca confera legitimitate si indentitate, dar cand traditia incalca legile statului sau mai mult cele Dumnezeiesti este distructiva.
Noi ar trebui sa tinem traditia lui Dumnezeu care o avem in Cartea Sfanta. Toate celelalte traditii sunt omenesti si pot fi incalcate, dar Scriptura nu are nevoie de traditii omenesti adaugate punct
Nu stiu daca traditia e rea…dar stiu ca obiceiurile BUNE sint excelente in viata. Daca ii inveti mai ales pe copii cind sint mici- o sa-si aminteasca la maturitate.
Numai ca traditia este ca si un instrument…daca nu simti ceea ce cinti- scoti numai sunete – nu faci si muzica.
Traditia e un lucru bun, care nu trebuie aruncat la gunoi, dar care trebuie evaluat din cand in cand in lumina pe car eo primim din Scripturi si facute ajustarile necesare, ca sa dam fiecarei generatii posibilitatea de a-si aduce contributia la traditia lasata generatiilor viitoare. Si, cel mai important, traditia nu trebuie transformata in Traditie. Shalom…
strajerilor le place sa ridice vocea cand au ceva de spus. li se pare ca daca scriu cu litere mari asta echivaleaza cu un strigat, n`asa? :))
Culmea ironiei in cazul de fata: sa fii parte a traditiei si sa nu-ti dai seama. E ciudat cum unii descopera Scriptura de parca ar fi primii in lumea asta. Tot ce se intampla dupa Isus Cristos e traditie; istoria bisericii e traditie, iar tot ce face parte din ea e tot traditie. Intamplari, scrieri, tot – traditie. Cu bune si cu rele e traditie. Ne place, nu ne place, suntem parte a traditiei. Ca ne facem ca nu vedem asta e alta treaba. Just: Scriptura trebuie sa judece traditia, altminteri o luam razna, dar nici sa ignori traditia nu-i de bine, pentru ca tot o iei razna. Cazul Strajerii e limpede in aceasta privinta. Ce ma mira pe mine la strajeri e ca, in mare, spun aceleasi lucruri ca si noi: credinta, rugaciunea, Duhul, daruri, numai ca – nu stiu de ce – ei nu se pot inchina cu ceilalti. E musai sa fie ei, de ei, in locurile lor speciale, in case de rugaciune permanenta (probabil o intelegere aiurea a indemnului lui Pavel „rugati-va neincetat”). Cam asta inseamna sa iei scriptura si s-o citesti computereste, adica litera cu litera fara a gandi semnificatia literelor puse laolalta. Deci, traditia suntem noi, biserica lui Cristos, de aceea nu-i bine sa dai cu piciorul in ea (nu de alta, dar dai cu piciorul in trupul lui Cristos); e drept totusi ca pentru a intelege biserica lui Cristos, istoria ei, traditia noastra crestina, e nevoie de Scriptura, ca sa putem judeca totul duhovniceste.
aşa este întotdeauna, Shifu, sîntem în tradiţie, parte a tradiţiei.
”Traditia ar putea fi definita ca o extindere a drepturilor civile.Traditia inseamna sa dai drept de vot celei mai obscure dintre clase, stramosilor nostri. E democratia celor morti. Traditia refuza sa se supuna maruntei si arogantei oligarhii a celor care se intampla sa umble pe pamant. Toti democratii obiecteaza la descalificarea oamenilor prin accidentul nasterii; traditia obiecteaza la descalificarea lor prin accidentul mortii. Democratia ne spune sa nu neglijam opinia unui om cumsecade, chiar daca acesta este grajdarul nostru. Traditia ne cere sa nu neglijam opinia unui om cumsecade, chiar daca acesta este strabunul nostru. Eu oricum nu pot separa cele doua idei, democratia si traditia. Mi se pare evident ca reprezinta una si aceeasi idee. Ii vom avea pe cei morti la sfatul nostru. Vechii greci votau cu pietre, ei vor vota cu pietre de mormant. E cat se poate de regulamentar si de oficial, de vreme ce majoritatea pietrelor de mormant, ca si majoritatea buletinelor de vot, sunt marcate cu cruce.”
ORTODOXIA SAU DREAPTA-CREDINTA – de G K Chesterton
mulţumim pentru citat
Cu placere 🙂
TRADÍȚIE, tradiții, s. f. Ansamblu de concepții, de obiceiuri, de datini și de credințe care se statornicesc istoricește în cadrul unor grupuri sociale sau naționale și care se transmit (prin viu grai) din generație în generație, constituind pentru fiecare grup social trăsătura lui specifică. ♦ Obicei, uzanță; datină. ♦ Informație (reală sau legendară) privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă pe cale orală.
Un crestin este un om liber in Cristos.
In Cristos nu mai exista evrei sau neamuri. In Cristos nu esti roman sau rus sau american. In Cristos suntem una.
Traditiile fac parte din lucrurile lumesti si ele separa oamenii in categorii.
Pana si traditia de a manca cu furculita sunt liber sa nu o pastrez daca eu vreau sa mananc cu betigasele chinezesti pentru ca ma simt mai confortabil asa.
Conform definitie de mai sus din DEX, teorema lui Pitagora nu face parte dintr-o traditie si nici tabloul lui Mendeleev. Stiintele exacte nu sunt fundamentate pe traditii…
mai zi, ca-i bine …
teoretic nu sunt, dar practic sunt. pana in 1982 se credea ca nici un organism nu poate supravietui in acidul gastric din stomac. helicobater pylori a dovedit contrariul.
(sa corecteze cineva daca gresesc)
draga Ucenicule,
sper să nu rămîi doar la o singură Carte, dacă tot ţi-ai luat acest nume,
stai liniştit cu DEx-ul, pe acest site este considerat o sursă discutabilă.
Să încercăm altfel!
1 Corinteni 11:2 + 2 Tesaloniceni 2:15 + 2 Tesaloniceni 3:6 = traditie e OK.
a) Sa nu uitam ca traditie NU e sinonim total cu Biblia.
b)Pentru unii insa, a gandi ceva pozitiv despre traditie inseamna ca ti-ai vandut sufletul necuratului. Nu, dragi frati, a emite idei pozitive despre traditia crestina nu inseamna ca e nevoie de exorcizare. si nici de inca 1 curs de cateheza, lectia 1: despre Biblie.
c) cu un pic mai multa onestitate o sa constatam ca pretuim mult traditia. numai ca a noastra e de pe la 1609 incoace. desigur, cei care zic ca „cine, io? pentru mine numa’ Biblia conteaza” mai au de lucru la onestitate. Punct. (vorba lui naomi de mai sus).
Daca ma uit prin ochelarii mei de cal, se intampla de multe ori ca traditia este un surogat al VIETII ce curge din tronul lui Dumnezeu.
Atunci cand nu ne adapam din acest RAU al VIETII atunci formam o CHESTIE cu trasaturi spirituale, bazata pe Cuvantul fara viata (aici nu spun ca Cuvantul lui Elohim nu are viata ci ma refer la litera ca nu are viata) si pe multe presupozitii si deductii logice (cred ca si LOGICA trebuie mai intai convertita apoi folosita in universul lui Dumnezeu),pe care o numim unii „in DENIAL” altii pe fata :TRADITIE (En.) .
Daca ne-am adapa din Izvorul Apelor Vii automat vorbirea scrisa a lui Dumnezeu s-ar transforma in rostirea lui Dumnezeu in dreptul meu si nu as mai avea nevoie de o forma prestabilita in care sa umblu cu Domnul.
Cu cat apa asta vie lipseste cu atat nevoia de acea „facatura” mentionata mai sus creste.
Eu nu as merge pana acolo incat sa consider o teoroma matematica ca fiind parte a unei „traditii”. Paradigma de care vorbeste Kuhn nu prea functioneaza in matematica. Mai curand, utilizarea unui fapt matemtaic, „popularizarea” lui in lucrarile si aplicatiile dintr-o anumita perioada istorica poate fi considerata „traditie”.
Se aplica la istoria matematicii; Kuhn a gandit expresia „schimb de paradigma” tocmai pentru a desemna concepte care au revolutionat stiinta (in general), iar descrierea acestora in mod diacronic (dar si sincronic) prezinta o istorie a stiintei (in general) sau a stiintelor (in particular).
Se aplica la istoria matematicii, dar nu la matematica.
Istoria matematicii este ceva diferit de matematica propriu-zisa. Una este istoria demonstratiei si aplicarii unei teoreme si altceva teorema in sine. Matematica este altceva decat stiintele naturii. Matematica are aplicatii in stiintele naturii, dar ca stiinta este independenta de orice fel de aplicatie empirica, singura regula fiind propria consistenta logico-deductiva.
Aceeasi distinctie trebuie facuta si intre filosofia matematicii si matematica.
Din cate imi amintesc eu, Kuhn nu da nici un exemplu de paradigma din matematica „pura”, ci doar din stiintele naturii (fizica, astronomie, chimie, biologie). Atunci cand vorbeste despre matematica sau despre stiintele matematice contextul ne lamureste ca se refera la stiintele matematizabile.
Nu-s matematician, dar mai stiu de prin carti ca unele teoreme, greu de demonstrat, au fost rezolvate prin metode de-a dreptul revolutionare. Ei, o astfel de chestie e un schimb de paradigma. Cercetarea matematica avanseaza tocmai pentru ca se fac astfel de salturi. Gandesc si eu cum pot, nu cred ca matematica e chiar atat de teoretica incat sa nu poate fi transformata prin schimbari dramatice de „paradigma”.
OK, se poate spune si asa.
Totusi, mie mi se pare ca asta nu este o schimbare de paradigma, asa cum o vede Kuhn. Demonstratiile teoremelor sunt, de regula, acceptate de comunitatea matematicienilor, dupa o verificare minutioasa. Schimbarea de paradigma implica altceva decat rezolvarea unei probleme grele prin metode revolutionare. Kuhn spune ca, de cele mai multe ori, desi problema este rezolvata, paradigma nu se schimba in comunitatea oamenilor de stiinta pana ce nu-si duce pana la capat propriul ei metabolism. Cum am spus, nu da niciun exempu concret din matematica (asta daca nu cumva memoria imi joaca mie feste).
Calculul intergral si diferential nu a generat opozitie, a fost acceptat pur si simplu datorita demonstratiilor. Nu putem vorbi aici de o confruntare de paradigme. Rezultatele matematice obtinute de Lorenz si Poincare nu au deranjat pe nimeni (pentru ca erau obtinute printr-un calcul matematic corect!), dar aceleasi relatii interpretate fizic de Einstein au provocat o revolutie si, in final, o schimbare de paradigma.
Totusi, m-am gandit la un posibil exemplu din matematica si poate ca ar putea fi notiunea de infinit matematic introdusa de Cantor si care a generat o mare cearta (el spunea ca exista infinit actual, ceilalti nu erau de acord – azi Cantor este in manuale). Intrebarea care se pune este daca nu cumva aici avem de-a face cu o problema care tine mai mult de filosofia matematicii decat de matematica „pura”?!
Pana la urma discutia se reduce la cum definim „matematica” (unii zic ca nu exista matematica „pura”, altii, dimpotriva, ca doar asa ceva inseamna „matematica” – asta era, de exemplu, parerea lui Hardy). Daca ii dam notiunii de „matematica” un sens mai larg, putem da exemple de paradigme. Dar, vorba lui Moisil, discutia despre matematica deja nu mai este matematica. 🙂
O sa-i cer parerea si profesorului Flondor.
dacă considerăm momentul t1 al emiterii şi demonstrării teoremei, nu,
dar dacă luăm momentul t2, folosirea teoremei la clasă, fără a controla şi redemonstra, acesta este o abordare tradiţionalistă.
ideea este că nu putem fără tradiţii,k de asta avem bibliografii şi la lucrările împotriva tradiţiei 🙂
Nu e chiar acelasi lucru, desi, la limita, se poate vorbi si de asa ceva.
Spre deosebire de alte traditii, teorema o pot demonstra oricand (nu am nevoie nici de arheologi, nici de acceleratoare – un creion si o foaie de hartie). Cantor spunea ca „esenta matematicii consta tocmai in libertatea ei”.
Teoremele matematice nu sunt doar niste afirmatii istorice despre ceva, ci demonstratii logico-deductive coerente si consistente a ceva. Demonstratia matematica este de alta natura decat cea din istorie (ca sa dau un exemplu). De asta Popper ajunge pana acolo incat spune ca o stiinta este cu atat mai puternica, cu cat gradul de matematizare este mai mare.
Fata ta poate sa-ti demonstreze oricand teorema lui Pitagora (sunt vreo 80-90 de demonstratii 🙂 ). Tu insa nu poti sa-i demonstrezi ca Augustin chiar a auzit acel „ia si citeste!”. Ii vei da o referinta bibliografica catre Confesiuni si alte scrieri. In final, TREBUIE sa-l crezi pe cuvant pe Augustin (si sa nu intelegi ca eu consider asta ca ceva inacceptabil, vorbesc aici de diferente – eu chiar il cred pe Augustin). Referintele bibliografice din matematica nu vor sa spuna ca „aceasta propozitie a fost spusa de cutare”, ci ca „demonstratia o gasim la…”.
Nu-mi spune ca este acelasi lucru, ca apare DeA pe aici si va fi de partea mea. 🙂
Sunt de acord ca exista un fond axiomatic al oricarei stiinte, caruia putem sa-i spunem si „traditie”. Numai ca mie mi se pare ca „traditia” matematica are un fundament extrem de solid, incomparabil cu al oricarei alte stiinte.
Cum am spus deja, putem gasi exemple de poaradgime, dar cumva la granita dintre matematica si filosofia matematicii.
Dupa exemplul cu notiunea de infinit, mi-a mai venit unul in minte: neacceptarea numerelor irationale de catre vechii greci! Vezi, va arunc mingea la fileu. 🙂
Nu tin sa am dreptate, de aceea imi caut singur argumente „contra”. 🙂
totuşi, nu crezi că teoremele matematice pot fi puse în oglindă cu dogmele bisericii?
este o gîndire axiomatică şi de o parte şi de alta.
Eu pot să încep cu triunghiul echilateral de la matematică, dar … capadocienii au încercat o „demonstraţie” şi în privinţa Triunghiului Treimic
Exact,. uite, vezi, merci de minge… noţiunea de infinit.
Inainte de a putea afirma ca este buna sau rea, necesara sau piedica in viata bisericii, cred c-am putea defini traditia ca amprenta culturala a unui popor, „urma” istoriei pe spiritualitatea unui popor. Este mai usor de constatat acest lucru in comparatie cu alte popoare: de exemplu, popoarele africane. Traditia lor este foarte diferita de a noastra, puternic influientata de conceptii animiste. Toate aceste influiente le vedem si in bisericile lor.
Spunea cineva ca biserica lui Hristos nu este cladita pe cultura /traditia unui popor, ci pe puterea lui Dumnezeu, si cred c-avea mare dreptate. Si dupa cum imi este mai usor sa vad ce-ar trebui lepadat din traditia africana, (in bisericile africane), invat sa vad si sa evaluez propria noastra traditie/cultura crestina romaneasca, cu bunele si relele ei.
Cred insa ca sunt cel putin doua mari pericole vis-à-vis de atitudinea noastra fata de propria noastra traditie:
-de o parte, sa ne sclerozam intr-o traditie religioasa confortabila, care regleaza toate aspectele vietii crestine si exclude de facto interventia Duhului Sfant.
-sau, sa aruncam totul peste bord, abdicand in fata buldozerului nivelator al „culturii” de factura occidentala si americana…Fara indoaiala, multi din noi am facut scoli in occident sau SUA, dar asta nu ne da dreptul sa lasam garda jos in fata invaziilor de tot felul, mai ales prin mijloacele media.
da, foarte interesant aţi trasat tensiunea dintre cele două opţiuni.