Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Deci (ca sa incepem romaneste),
„Be who you are and say what you feel because those who mind don’t matter and those who matter don’t mind!” (incredibil, se folosesc de Dr. Seuss, oh well…)
E foarte tare partea cu „those who mind don’t matter.” Si homosexualii sunt la fel de exclusivisti ca si heterosexualii. Daca nu-i accepti te acuza de o serie de lucruri, iar daca ii accepti esti cel mai roz dintre rozi. Suna foarte … roz … toata apologia lor, dar nu pare a fi decat varianta curcubeu („curcubeul”, din cate stiu, este simbolul miscarii gay – sa ma corecteze cineva) a dezbaterii despre toleranta si intoleranta. Sunt la fel de intoleranti cu cei care nu ii accepta, ca si cei care nu ii accepta pe gay. Aceeasi problema, alta nuanta.
… that means i don’t matter because i mind … deci nu pot fi cine sunt cu adevarat: a dude who minds, pentru ca nu sunt croit dupa tiparul lor de gandire.
…neat…
Păi cam toată filozofofia este reductibilă la cîteva chestiuni:
1. Aşa sîntem făcuţi (DEBATABLE)
2. Nu trebuie să ne fie ruşine …
3. Să nu ne pese de ce spun tembelii de heteroxesuali …
4. Domnul ne iubeşte pe toţi aşa cum sîntem
5. nu vă sinucideţi, fraţilor, mai sînt şi alţi homosexuali care au nevoie de voi.
With regards to the first argument, it would irrelavant to bring up genetic predispositions or their supposed inability to chose otherwise. They think that if they can find a genetic component to their behavior that will somehow justify it and make it acceptable and laudable. How flawed. Just because a behavior is ‘natural’ doesn’t make it right. Does a natural tendency toward violence justify assault? Does a natural desire for food justify theft? Does a natural inclination or sexual attraction toward little kids justify the horrible act of child molestation? Of course not. Animals do what comes naturally. We are not beasts, we are human beings protected by morality from the tyranny of our natural appetites. Natural tendencies or aversions simply don’t justify actions.
If they find a genetic component to incest, must we grant the incestuous legal protection and a marriage license since their attraction is natural and cannot be chosen or changed?
That’s right… sometimes I feel the natural impulse to kill … So, because it’s natural… let’s follow it!
They seem not to be SPEECHLESS anymore and we mind!!!
Marturisesc ca dispretuiesc homosexualitatea dar ma lupt sa ii iubesc pe ei cei ce sunt creatia LUI…
pentru cei care au ascultat muzica lui Ray Boltz: şi el e gay. God have mercy!
da, am auzit!
Acum în cluj este festivalul filmului Gay.
Aşa m-a anunţat un prieten.
L-am întrebat care sînt regulile pentru acest festival!
Se stă cu spatele la ecran? Avem festivalul filmului gay, orchestra simfonică Gay, jocurile olimpice gay, cîntăreţi evanghelici gay, Cerbul de aur pentru gay.
Şi mai am o grămadă de idei.
Am aflat de citeva luni. Avea o melodie care-mi placea tare mult prin ’90 si ceva.
Prin anii 80 când am publicat (în America) în revista Lucruri noi şi vechi pe care o conduceam împreună cu fratele meu Eugen, care o fondase, o ştire despre răspândirea homosexualităţii în America, arătând poziţia biblică despre acest mare păcat, un cititor din Deva a întrerupt orice legătură cu mine, luându-mă la refec pentru curajul de a fi menţionat doar acest cuvânt. M-am întristat, dar n-am crezut că voi ajunge zilele să văd un profesor de seminar baptist lăudându-se că este gay! Doamne salvează-ne! Răpirea şi după şapte ani A Doua Venire a lui Cristos nu pot fi departe! Maranatha, vino Doamne Isuse!
frate Doru, vremurile acelea au venit.
Unchiul meu, care are 90 de ani, mi-a spus…. cred că am trăit prea mult, am văzut lucruri pe care n-aş fi vrut să le văd niciodată.
zimerman, am tăiat comentariul tău, mi s-a părut prea violent.
cu drag.
mc
nici o problema, frate marius; se mai invartesc prin cap si ganduri violente; e drept, nu orice gand e bun de spus si altora..