Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
FELICITARI si adu-mi si mie o copie! 🙂
ti-o trimit in Corea, Cristi, sau o las la parintii tai, la L.A.?
Thanks. Las-o la Dan B in LA si o sa o dea el lui Vali R (frate-miu).
Thanks a lot again. Many blessings.
Este posibil sa nu va fie zruncinata mandria prin acest eveniment? Incerc sa ma pun in „situatia” dvs si simt ca nu-mi incap in piele. 🙂 Si poate e normal dupa atata munca!
Stai linistita, Naomi, are Domnul alte cai de a ma smeri, daca cineva se infoaie la propria lansare de carte nu merita sa fi scris cartea respectiva, mai ales in jurul unui text precum nu va stringeti comori pe pamint, celebritatea, cv-urile, sint astfel de comori pe pamint.
tocmai de aceea am ales sa fie foarte discret, intr-un cadru de biserica, in acelasi cadru in care s-au dezvoltat conferintele respective.
Asa este, numai ca …. eu eram curioasa, as fi vrut sa fiu o musca, sa stau ascunsa si sa va vad reactia, sa va simt emotiile; pentru ca precis ati avut emotii. 🙂 Eu nu as fi avut atata tarie, probabil de aceea nu mi dat sa pot scrie o carte; as fi dus o lupta, mama, mama!
@naomi
Un lider de felul lui Marius are alte obiective. Ceva de genul: „Cum ajut oamenii sa se asemene cu Christos?” ori, mai concret „X are o atitudine de mandrie, care-i face rau; va trebuie sa gasim o solutie”.
Titlul cartii este foarte interesant.
Se poate dar este uman si ispita vine, vine, bat-o vina!
frate marius:
1. in primul rand, felicitari pentru carte.
2. putin nu sunt de acord cu titlul. „fiti desavarsiti ca Tatal”, sunt constient ca niciodata nu voi fi desavarsit ca Tata, decat dupa moarte. pe pamant nu poti fi desavarsit, aici poti doar incerca sa fii cat mai desavarsit. probabil titlul e ca un fel de sfat, insa s-ar putea sa va fi gandit la altceva.
Mituri,
1. multumesc,
2. titlul a fost ales asa tocmai pentru a sublinia ironia din intreaga predica, tocmai asta este ideea, ca nu vei putea performa neprihănirea, daca mi se permite sa spun asa, neprihănirea nu este ceva care se realizeaza urmind sfaturile unui fel de guru, ori esti neprihanit in mod desvarsit, ca TAtal, ori nu esti deloc, nu exista grade de comparatie pentru sfintenie, este o categorie absoluta,
cind vei vedea cartea vei intelege si titlul.
este format din doua citate care formeaza impreuna o posibila cheie hermeneutica
la fel ca la Iacov…. desavirsiti, intregi si sa nu ducem lipsa de nimic… prin Înțelepciunea de sus, dar Înțelepciunea de sus este Însuși Cristos în contextul din Iacov.
Imi pare bine sa aud de o noua lansare de carte a unui autor roman crestin. Felicitari! Spor si Succes!
Sper să am ocazia să o citesc cât de curând!