Convorbirile mele „eclesiologale” cu un prieten îndepărtat continuă. Este o frămîntare care trece dincolo de tensiunea dintre culturi şi dincolo de un conservatorism care poate fi etichetat în doi peri drept „fundamentalism minor”. Acest fel de oameni devin călători eclesiali din pricina faptului că sînt „ejectaţi” de majoritatea care îi consideră „nepotriviţi” cu mediul. Astfel sînt trimişi într-un soi de „pilgrim reggress… ”
Draga marius,
Cele sase luni care au trecut de la inceputul anului s-au dovedit mult mai grele spiritual decit mi-as fi imaginat. Nu stiu ce am asteptat de la un an nou, sigur nu vestile negre pe care le-am auzit de la saptamina la saptamina.
E un exercitiu de inteleptire neplacut, dar poate cu atit mai mult necesar. Am fost in biserica toata viata mea, am vazut o gramada de lucruri bune si rele, am experimentat diferite culturi si limbi omenesti, strategii si programe.
Englezii ar spune :” how to do church”, o expresie care ar insuma caracterele unei adunari perfecte in mintea interlocutorului, din nefericire multe capete, multe pareri.
Penultima biserica din care am facut parte multi ani e pe cale sa devina supernova, am prevazut implozia de la inceput, amanuntul era legat doar de momentul exact in timp. How the migthy have fallen!!! Regula invariabila a secerisului legata de ce ai semanat, ramine mereu in picioare, ma gindesc doar ca in zilele noastre neghina seamana tot mai mult cu griul. Am ramas sa judec doar dupa fapte, in vorbe sintem toti la fel, extrem de bine intentionati, maestri oratori,prezentatori desavirsiti.
Daca ne inselam cu ceva in secolul 21 e ideea ca intr-un fel seriozitatea luptei dintre lumina si intuneric a scazut pina la armistitiu, ca omenirea e mai buna din pricina progresului, am creat o categorie intermediara intre pacat si sfintenie,le numim lucruri nu tocmai bune,dar nici neaparat rele.
In realitate, sintem asemenea unor soldati trimisi la razboi dotati cu munitie de manevra, cartuse oarbe, cu acelasi zgomot si recul, dar cu o tinta neatinsa…
Marius Cruceru 
A cui este responsabilitatea unei Biserici dezbinate? A pastorului? A oitelor care asteapta sa fie duse la ape de izvoare, la pasune bogata?
Pe umeri cui cade vina cand un lup da in turma si rapeste niste oi? A pastorului? Sau a oitelor ca nu s-au luptat?
Daca pastorul amageste oitele facandu-le sa creada ca hrana este buna consistenta cand de fapt este numai paie oare nu slabesc oitele pierzand din putere?
Am profitat putin de neatentia lui Marius si am preluat pentru 5 minute puterea (Fratilor am invins!)
Ms Naomi, daca as aduna numarul de cuvinte din comentariile dvs ar depasi cel al textelor scrise de gazda. De gandit!
De celalalt domn al carui nume nu mi-l amintesc nu ma leg. Textele dumnealui ar putea tapeta Casa Poporului pe dinauntru si pe dinafara daca ar fi tiparite.
Ar mai fi uni dar nu ma pot esprima deoc in privinta lor pentru ca ar trebuii sa re-formulez inainte de a scrii.
La modu serios: poate gazda ar avea ocazia sa mai invete ceva de la unii (ca mine) sau altii (tot ca mine) daca ar fi lasat sa perspireze. Asa trebuie sa se multumeasca cu propriul geniu 🙂
Sam, dacă nu dădeam eu drumu la comentariu acum, nu preluai puterea 🙂
ti-a intrat la moderare automat. Habar n-am de ce.
Wordpress-ul are el nişte senzori ai lui 🙂
Structura unei biserici(adunari) este piramidala, avand o ierarhie bine determinata. Separarea intre cler si laici este similara cu cea de la un spectacol de teatru in care actorii sunt pe scena, iar spectatorii in sala. Calitatea piesei in general este data de talentul actoricesc al celor ce interpreteaza piesa.
In firmele cu management occidental exista (in unele) un sistem prin care se solicita feedback de la angajatii de la toate nivelele pentru a imbunatatii in permanenta managementul. In acele firme in care intr-adevar se tine cont de parerile angajatilor lucrurile se imbunatatesc considerabil. De ce? In fapt exista doua paradigme – una a partii manageriale si cealalata a angajatilor, fiecare privesc aceiasi realitate din doua directii diferite. Primii vad planurile si proiectele lor de la nivel de designer, ceilalti se situeaza la celalalt pol privind lucrurile asa cum arata ele in practica.
Similar stau lucrurile si in biserica(adunare) clerul are o paradigma asupra a ceea ce ei elaboreaza, proiecteaza si realizeaza, iar laicii privesc modul de desfasurare a acestui plan.
In momentul in care clerul se izoleaza de opiniile si de feedbackul laicului tendinta de autodistrugere este destul de iminenta. Nu sustin faptul ca toti din adunare sunt capabili si au o viziune elaborata a intregului sistem, dar exista totusi pareri competente care merita notate.
De exemplu – cunosc biserici care au pornit cu un elan foarte bun, cu un potential mare dar in cativa ani lucrurile s-au diminuat conisiderabil, cu toate ca in viziunea clerului lucrurile merg din ce in ce mai bine. Spre exemplu tematica, continutul si constructia predicilor – ar trebui realizata astfel incat sa atinga cateva nivele de maturitate a membrilor din biserica. Ca sa fac o paralela cu o lectie de la o clasa, un profesor bun isi structureaza lectia astfel ca sa capteze atentia atat a elevilor slabi, mediocrii, buni si foarte buni(cred ca nu e necesar sa explic cum face un profesor asta) . In acelasi mod se petrec lucrurile si la amvon. Pastorii la care ma refer au un potential foarte bun oratoric, analitic, expozitiv, cu toate astea dintr-un rationament servil ierarhic(nu stiu a cui ierarhie, dar o ierarhie profitabila) au redus toate predicile la nivelul de jos in care continutul predicilor se situeaza la nivelul cel mai de jos. Ok este necesar si acesta, dar exista membrii ai bisericii pe care ii conduci spre subnutritie spirituala cu siguranta. De ce se face asa ceva? Servilism? Incompetenta? Rea intentie? Dezinteres? Indiferent care este motivul real, un profesor bun, sa ajunga sa predea doar lectii la nivelul elevilor foarte slabi va trage cu siguranta in jos nivelul intregii clase, la fel si intr-o biserica subnutrita spiritual.
In cateva discutii cu unul din acesti pastori, am observat ca un sistem de judecati, unfair este sustinut chiar de ei, departajari intre crestini pe niste criterii superficiale care in fond duc la destramarea cu siguranta a bisericii si lista de erori poate continua.
In momentul in care parerea laicului(aici ma refer la acea parte a laicului care are un punct de vedere competent) este irelevanta in viziunea clerului lucrurile se destrama cu siguranta. Pe de o parte ca granitele laic-cler nu trebuie sa existe, in al doilea rand ca Hristos a creat biserica ca un trup in care madularele se sprijina reciproc. De unde stie clerul ca un laic pe care ei il ignora nu are tocmai o parere si o viziune corecta din punct de vedere al Lui Dumnezeu?
Atunci de ce nu se tine cont decat de parerea celor cu epoleti pe umeri? S-ar putea ca acei epoleti sa fie pusi prin sistemul de nepotisme si sa nu aiba nimic de a face cu darul Duhului.
Fiecare culege ceea ce a sadit!
Bun …
Dar numarul mare de membrii ai Bisericilor din zilelor noastre poate duce la ingreunarea slugirii pastorale si apoi la decaderea acesteia?
nu! exista solutii pentru orice tip de situatie indiferent de nr de membrii, preferinte, etc – totul depinde de capacitatea manageriala a celor din cler
din cat am analizat dealungul anilor rangelul de probleme ar putea fi structurat cam asa:
– incompetenta manageriala, organizatorica a clerului(pastori, etc)
– dezinteres
– servilism pt obtinerea unor avantaje financiare pe scara ierarhica(gen – fac cum spune X pt ca voi primi o sponsorizare de voi mai pune un nivel la vila 🙂 )
– nu exista un sistem de feedback bine definit care sa permita imbunatatirea lucrurilor
si lista poate continua. solutiile nu sunt dificile pt fiecare din probleme, dar metanoia celor in pozitiile de decizie este un proces luuuuuuuuuuuuuug si fara speranta 🙂
„capacitatea manageriala a celor din cler”?
Se poate reformula?
Așa tare zgîrie la urechi (și la metanoia)…
scuze, cred ca sunt obisnuit cu un limbaj mai modern si cu importul de englezisme (probabil datorita domeniului de activitate)
– „capacitatea de a organiza, coordona, administra a celor din cler…”
– „dar schimbarea paradigmei celor in pozitiile de decizie este un proces ….”
si care ar fi organigrama piramidala corecta (biblica)???
a)
Hristos
Pastor principal
Pastori asistenti /de tineret
Comitetul format din membrii sus pusi
Membrii Bisericii buni, mai putin buni, si prieteni
sau
b)
Membrii in Trupul lui Hristos – Biserica lui Hristos
Diaconii (cu rol de slujire administrativa)
Ceata prezbiterilor Bisericii
Pastorul
Apostolul / Proorocul / Evanghelistul / Invatatorul
Divina Trinitate
c)
sau oricare alt model autohton sau din alte comunitati.
Organigrama unei biserici poate fi privita din doua unghiuri de vedere diferite
– privilegiati vs cei lipsiti de privilegiu
– madulare care slujesc vs madulare slujite
Modul in care privim lucrurile determina tipul de organigrama pe care il alegem.
Matei 23 este un capitol relevant cu privire la raportul cler – laic, in care Isus defineste rolurile intr-o alta maniera – criticand paradingma raportului dintre cler si laic ca si privilegiati vs cei lipsiti de privilegii.
Aceiasi greseala este repetata in foarte multe biserici in care clerul poate fi foarte bine regasit in cap 23 din Matei – dar din pacate in categoria celor criticati de Isus.
Cleru are o tendinta puternica de a se indeparta de laic separandu-se ca si o clasa privilegiata atat ca pozitie in ierarhie, cat si ca si merite pe care si le atribuie. Aceasta izolare este tipica societatii contemporane si este regasita in firmele in care lucram – conducerea firmei este o clasa separata de restul angajatilor – atat prin autoritate, sistem de rambursare, cat si detine secretele intregului mecanism. Acest tip de separare este nedorit in biserica, desi este un aspect des intalnit.
Rolul clerului nu este de a guverna biserica, ci de a se dedica slujirii ei. In teorie toti sustin acelasi lucru, dar in practica lucrurile sunt complet diferite. Atata timp cat cineva isi defineste rolul de guvernator/privilegiat al bisericii cu siguranta isi va crea o clasa de privilegiati care este separata de restul bisericii(desi ei declara exact contrarul) care vor guverna intreaga structura.
Rolul de guvernant nu este este sprijinit de Dumnezeu, ca atare acea biserica devine fireasca indiferent ca este formata din persoane inteligente sau nu. Aceasta este o eroare fundamentala dealungul istoriei.
Mie imi pare ca cele doua sunt la fel, doar rostite in terminologii diferite. Binenteles ca prima pare usor ironica in timp ce a doua este „evlavioasa” …
Am un amendament.
Cu privire la pastor. Asa cum exista el in ziua de azi, in Biblie nu stiu sa existe.
Si cred ca problema e falsa. In sensul ca daca am accepta toti ca Biserica e de altfel de natura decat pamanteana, nu i-am mai cauta modele de management. Oricum, impresia mea e ca in Romania zilelor noastre, biserica e un fel de organizatie politica, incepand de la organizare, pana la „ce zice lumea despre noi”.
Iar celui cu englezisme de mai sus, i-as spune ca solutii exista doar pentru multinationale. Biserica n-o sa aiba niciodata solutii. Cel putin in viata pamanteana. Biserica exista sau nu exista. Iar noi, unul cate unul, facem parte sau nu facem parte din ea. „a face parte” fara trecut si viitor.
de acord cu faptul ca este o organizatie politica (exista exceptii – dar ca orice exceptie isi pastreaza range-ul foarte jos) si nu este deloc non profit 🙂 .
putini sunt alesi …..
din pacate nimeni nu ia masuri, nimeni nu se sesizeaza, nimeni nu face nimic decat sa isi manifesta dreptul la libera opinie(aici desigur doar cei neagrenati in sistem – altfel isi risca pierderea venitului), in rest nepotismele, servilismul profitabil continua sa fie o moneda foarte importanta pentru multi.
dezavantajele sunt mari cu siguranta, ce se poate observa este faptul ca nu se critica minciuna, hotia, curvia ascunsa, etc., nivelul predicilor scade spre cotele inferioare, in schimb averile adauga periodic inca un zero cu toate ca Romania este intr-o criza foarte mare.
este un aspect dureros mai ales ca toata lumea stie, dar nimeni nu ia masuri de nici o natura
draga uwe nu englezismele sunt devina pentru ca sunt domenii de activitate unde prea putin scrii, citesti sau vorbesti romaneste, de vina sunt tragediile spirituale.
un frate mai in varsta decat mine mi-a spus demult, cand biserica noastra era mare si tare „dedata” spre americanizare ca solutia nu este sa te rupi de si cu o parte de biserica ci sa traiesti ca „oaie cuminte” in turma Pastorului pana cand „caprele ” se vor retrage sau se vor cumintii. pentru ca de la inceput si pana la sfarsit vor fi impreuna in adunare”oi” si „capre”. si a avut dreptate: s-a facut o cladire noua intr-o alta zona a orasului si acum, cu pace si prietenie, traiesc doua adunari foarte diferite una de cealalta. amandoua baptiste.
De unde chestia cu caprele si oile impreuna in adunare? Eu stiam ca adunarea este multimea sfintilor … su atat.
poate că o imagine mai bună este grîu şi neghină… numai că nici acolo nu se referă la Adunare, ci la Împărăţie.
Exact. Cred ca Isus spunea ca tarina este lumea … Se folosesc imagini fara o prea mare acuratete, fara cunoasterea intelesului lor, faramituri irelevante …
Contextul este destul, dacă ne uităm în context şi nu în folcloristică, găsim înţelesul… Cele 7 pilde din Matei 13 sînt toate despre împărăţie, nu despre Biserică, unii confundă cele două realităţi.
da, cred că este o strategie bună, Ileana!
adunarea sfintilor de capre si oi. 🙂
multe mai „auzim”pe aici…