Vă puteţi imagina o lumea a bărbaţilor fără cravată? Fără multitudinea de dungi şi culori, picăţele şi pătrăţele, carouri şi imprimeuri. Cravate cu desene, cu steaguri, tematice, presidenţiale cu dungi în diagonale, din mătase, din cîrpă, de înnodat, cu elastic, cu noduri mari şi noduri mici, în trei, în patru, chiar în şapte îndoituri, late şi înguste, lungi şi scurte, ţipătoare şi discrete, cu insemne de club, de armă, militare şi civile…
...............................................
Inutil accesoriu bărbătesc, leneş şerpuitor pe burţile greu de ascuns, “gîtlegău” atîrnător prin mîncare, este singura pată de culoare ca pana la papagal în cenuşiul-negriul-alburiul costumelor noastre, între pantofii cremuiţi şi chelia lăcuită. Folos? Cît globurile pe pomul de Crăciun sau cît rama la fotografie? Cît ghiveciul pentru floare sau cît coperta pentru carte? Dacă orice accesoriu ar avea vreo funcţie, care ar fi funcţia practică a cravatei? Acoperitoare pentru nasturii de la cămăşi? Intermezzo între părţile sacoului? Platformă vişinie pentru acul de cravată din aur? Mijloc de încriptare a unui mesaj către comunitate? Cîte una sau toate la un loc.
De la ososul zurbagiu cochet pînă la patronul hipertensiv şi supraponderal toţi ne încrăvăţim! De ce?
...............................................
Vă puteţi imagina starea “fără cravată”, starea de priveghere-preaveghere la orice amănunt, de suspiciune faţă de orice-i “moft”, privirea ascuţit-acră faţă de tot ce-i inutil şi despre care nu ştii de unde vine? E starea bunicilor noştri “fără cravată”.
...............................................
Ei măcar ştiau, aşa naiv cum îşi explicau ei… ei ştiau de ce NU, noi, generaţie gîtuită şi cu glasul stins în faţa oamenilor cumsecade, nu ştim de ce DA, aşa cum nu ştim de ce facem brad, cozonaci de paşti, ouă roşii, de ce tăiem porc la sărbătoare de prunc, aşa cum ştim de ce tăiem miel la moarte de Dumnezeu.
...............................................
Starea “fără cravată” nu este o stare de relaxare, aşa cum au venit politicenii noştri la primele negocieri, este stare de trezie, stare de strajă, aşa cum repeta Marcu Nichifor (tot fără cravată) “să fim cu maaare bagare de samă!!!”-
...............................................
Starea de "fără cravată" este starea în care lăsăm starea socială la o parte, "doftoricirile", funcţiile, lozincile, formulele, prefixele şi cărţile de vizită.
...............................................
Suspiciunea, fariseismul, legalismul şi circumspecţia inutilă sînt învecinate cu acestă stare. Sigur! Dar nu aşa este tot creştinismul? Nu imediat ne bate pe umăr păcatul din dreapta? Binefacerea care devine diabolic act.
...............................................
Poate că ne-ar trebui o generaţie descrăvăţită, o generaţie care să refuze a purta ornamentul în favoarea unei declaraţii vestimentare, cu “moft” profetic, că este în starea de nelinişte care precede răspunsul la întrebarea DE CE?
...............................................
https://mariuscruceru.ro/2009/01/05/fara-cravata/
Marius Cruceru 
Le putem asculta?
Si eu pun aceiasi intrebare, le putem asculta? Da? Da?
Nu se pot asculta. Din câte ştiu eu nu vor fi interpretate decât dacă vreun cor al vreunei biserici sau filarmonici e interesat de lucrări dar asta e altă poveste ce nu are legătură cu concursul. Şi ca să răspund şi la întrebarea lui BenO, lucrarea lui Vesa Amos va fi publicată într-o carte. Bineînţeles, vor fi şi diplome. Despre alte premii, eu nu ştiu.
DArius, poate că, dacă ni le dau autorii intepretate cu un cor, le putem pune și on line. De ce nu?
cu permisiunea lor.
Ce alt premiu vrei decît să te ia în seamă și să-ți evalueze lucrarea un boier al sunetului precum maestrul SAbin Pautza și o personaliteate de calitatea prof. dr. Nicolae Bica.
Uite si un inginer acolo 😀
au castigat ceva ? sau este doar asa onorific? Piesa lui Amos chiar merita cantata, este foarte bine gandita
felicitari,felicitari…bravo!!!!
Ei nah eu am ascultat-o pe a lui Amos. Avantajul de a fi prieten cu compozitorul 🙂
Maestrul Pautza a zis ca e cea mai inspirata. De celelalte nu stiu nimic. Poate le vedem.
Ar fi fost interesant ca la absolvire (cum zice fratele Marius) sa fi fost cantata piesa de pe locul 1, asta sa fi fost premiul, mai ales ca era corala. Mie unul mi-a placut. Dar noah altii hotarasc.
poate la festivitatea viitoare, e prea proaspătă.
Poate totuși o puneți în voci la o capela.
Buna idee. Vom incerca, cu permisiunea autorului
să ascultăm.
Pace Sunt Vasile Buhaş. Dacă doriţi să ascultaţi piesa pe care am compus-o spuneti un site unde să o ataşez ăn format audio. şi o sa va mai fau cel puţin 5 piese de calitate pe puţin-ok?
da, te rog, Vasile!
Acum sunt ocupat cu disetaţia dar în vitorul apropiat voi face posibil să postez ce am compus într-o variantă corală Audio vă trimit textul melodiei aici:
La Tine Părinte
La Tine Părinte găsesc eu alin
Prin jertfa ta scumpă primesc (eu din plin)
Iertarea şi pacea ce mult le doresc
Şi viaţa mea-n treagă-ţi dedic
Tu Doamne eşti bun(o ce har), eşti îndurător (Minunat)
Iubire-Ţi o simt (pe deplin) în orice moment (o ce har)
În tine oricând (o ce har) găsesc adăpost (Minunat)
Ce har minunat, (o Isus) fii veşnic lăudat (Da Amin.)
Smerit eu din suflet doresc ne-ncetat
Pe Tine Părinte (din cerul) prea-nalt
Te laud de-a pururi şi să-ţi mulţumesc
De harul pe care-l primesc.
În faţa Ta Doamne curând noi vom sta
O viaţă-n noită-n Isus vom avea
Vestim pretutindeni ce har ne-a fost dat
Primind mântuirea în dar (o ce har!)
A––min!
nu are nu ştiu ce rimă dar maestrului Pautza i-a plăcut mult melodia. Acest aspect a fost apreciat şi de fratele Bica Nicolae.
Mulţumim, VAsile, dă-ne şi melodia cumva.